1,905 matches
-
într-o proporție crescândă, dar supremația este deținută de femei în munca din gospodărie (63%) așa cum bărbații o dețin în munca din corporații (61%). Un sondaj de opinie de la noi, făcut la începutul acestui secol, releva că 83% dintre cei intervievați consideră că bărbatul este „capul familiei”, iar 61% opinează că „femeia este stăpâna casei”. În 2005, după o jumătate de deceniu, datele sondajului aproape că nu s-au schimbat, inegalitățile deja constituite persistând. Inegalități de acest fel sunt uneori transmise
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
zeci de ani. Singura construcție nouă și cu adevărat impunătoare este biserica din sat (numită de preot și „Voroneț de Botoșani”). Dar, cu toate că preotul a menționat că este ridicată prin contribuția sătenilor (bani și forță de muncă), nici unul dintre subiecții intervievați - localnici sau autorități - nu a făcut vreo referire la aceasta. De altfel, preotul a prezentat construcția bisericii mai degrabă ca o realizare personală decât ca pe una colectivă. Cele 1.100 de locuințe din comună sunt, în marea lor majoritate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
anterior căpătată în activități colective: „Știți, ei au instinctul ăsta de turmă...” (bărbat, cadru didactic, 35 de ani); „Oamenii știu, pentru că li se spune și sunt încântați, dar nu cred; atunci când văd sau vor vedea...” (cadru didactic). Potrivit declarațiilor sătenilor intervievați, oamenii se arată disponibili să muncească în folosul comunității. Autoritățile spun însă că este nevoie de multă putere de convingere pentru a-i mobiliza pe oameni să facă ceva pentru sat, iar din observațiile noastre directe din teren am constat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
au construit 15 case în 15 ani” (bărbat, patron magazin). De asemenea, deși se admite că în Moldova „sunt sate care pot fi europene”, specificul regiunii dezavantajează localitățile din Moldova în comparație cu localități din alte zone ale țării. Fără excepție, subiecții intervievați apreciază că există diferențe majore între modul de a gândi al românilor ;i cel al cetățenilor statelor europene, diferențe fiind accentuate în cazul locuitorilor Moldovei. Decalajul dezvoltării economice, dar și lipsa interesului locuitorilor pentru proiectele care depășesc propria ogradă sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sat. Lipsa banilor, în primul rând, dar și neîncrederea în asocierea cu alți săteni, neștiința sau teama de împrumuturi și aplicare pentru obținerea unor resurse parțial sau total nerambursabile oferite de proiectele europene sunt câteva dintre motivațiile oferite de către cei intervievați. În general, suprafețele de pământ afșate în proprietate sunt mici: 2-5 hectare, existând doar câteva persoane care posedă mai mult: 20-30 de hectare. De asemenea, numărul animalelor din gospodărie este în medie de 2-3 vaci, orătănii, 2-3 porci. În sat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nivel comunitar care au rezistat trecerii timpului: banca țigănească (numită și asociație comunală), vesela satului sau claca (adunarea sătenilor pentru a ajuta prin muncă un vecin sau a munci pentru un bun comun al satului). Totuși, la nivelul percepției celor intervievați, consătenii nu sunt văzuți foarte solidari și săritori, în comparație cu ce s-ar dori. Sătenii afirmă că înainte de ’89 oamenii se ajutau mai mult și că acum necazurile i-au făcut individualiști. În ciuda declarațiilor, aceste forme de organizare pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
satului, neavând informații despre aplicarea la aceste proiecte. Printre săteni există convingerea că ar trebui să existe cineva, la primărie sau la un nivel mai înalt care să ia inițiativă, să facă ceva, pentru a o duce mai bine. Cei intervievați nu văd sursa inițiativelor de dezvoltare ca venind dinspre săteni, ci dinspre cei care îi conduc. La nivel unanim, atât sătenii, cât și liderii acestora sesizează implicarea redusă a oamenilor pentru a schimba ceva în viața comunei. Caseta SEQ Caseta
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
întâmpla este fragmentat, și asta le creează neliniște. În ciuda acestor îndoieli și neliniști, sătenii speră totuși la un trai mai bun pe termen lung, dar pe termen scurt sunt sceptici în privința unei creșteri a nivelului lor de trai. Majoritatea celor intervievați afirmă că lucrurile merg rău în ultimul timp: gazele se scumpesc, se introduce chiar abonamentul pentru gaz, pensiile nu au crescut cum li s-a promis, nu li s-au acordat subvenții pentru plantații, puterea îi minte, sunt deziluzionați. Integrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
direct implicați în acest proces, prevăd anumite efecte ale integrării care le-ar aduce beneficii, respectiv dezavantaje. Urmăresc dinamica evenimentelor legate de integrare și încearcă să surprindă aspectele legate de mediul rural și de agricultură. În discuțiile avute cu cei intervievați ne-au fost prezentate o serie de scenarii despre ceea ce „se va întâmpla” în momentul integrării și în perioada imediat următoare cu evoluția Zerindului: modificării ale „topografiei” pământului („trebuie să avem pământul împărțit pe cote, în funcție de ce cultivăm” (directorul școlii
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
oameni mai bogați din sat. Prețurile din magazine sunt mari, la nivelul celor dintr-un cartier bun din București, iar oferta de mărfuri este restrânsă și eterogenă. Există băuturi și țigări scumpe care sunt consumate, după părerea unora dintre cei intervievați, cu ostentație de unii îmbogățiți, fie ei privatizați, fie hoți de benzină dovediți sau nu. Cu ostentație sau nu, mărfurile scumpe se vând, asta însemnând că există bani pentru ele. Pe de altă parte, faptul că oamenii cumpără lucruri de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din acest garaj a scăzut proporțional cu restrângerea volumului de activitate economică din Ploiești care a determinat diminuarea numărului de navetiști, însă chiar și acum există acolo câteva zeci de biciclete în permanență. După expresia plastică a unuia dintre cei intervievați, înainte de 1990 erau atât de mulți navetiști încât „când se oprea trenul în gară, orizontul se înnegrea și suspensiile înălțau trenul câteva zeci de centimetri după ce se dădeau jos oamenii din tren”. În sat nu există o asociație agricolă, în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în administrația publică locală). În acest moment există câteva hotărâri ale consiliului local pentru pietruirea străzilor care „s-au stricat din cauza gazelor”, iar această lucrare va fi realizată de către primărie împreună cu beneficiarii de VMG și cu locuitorii comunei. Toți sătenii intervievați au afirmat că ar participa cu muncă dacă primăria ar aduce piatra pentru a fi întinsă pe ulițe: „Bineînțeles că toți am participa, că doar nu îmi e greu să trag în dreptul meu piatra că doar și eu beneficiez de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
didactice din sat „oameni cu carte ce ar putea să te îndrume” (femeie, 45 de ani). Singurele locuri unde oamenii se adună să discute sunt cârciuma și biserica; dar „la cârciumă se întâlnesc mai des”. După cum au declarat toți sătenii intervievați, persoana ale cărei păreri ar fi ascultate în sat este preotul. Acest lucru se datorează funcției pe care acesta o deține și faptului că îl reprezintă pe Dumnezeu. Uniunea Europeană ca preocupare și subiect de discuție al oamenilor din Tomșani Deși
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
civilizație, tradiții, credință, mod de a trăi, concepții de viață. Cea mai frecvent invocată discrepanță privește nivelul de trai: „Suntem în urmă față de ei, mai avem mult până om ajunge la nivelul lor” (bărbat, 64 de ani). Cei mai mulți dintre sătenii intervievați au declarat că România nu seamănă cu țările europene „pentru că nu suntem așa de bogați”. Din punctul de vedere al sătenilor, România este săracă, pe când celelalte țări europene au un nivel de trai mai ridicat. Cu toate că „și la noi oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ani). O diferență majoră între România și UE este reprezentată de „conducerea lor care este mai înțeleaptă și știe să îi facă pe oameni să muncească pentru că este alături de ei și nu sunt corupți” (bărbat, 68 de ani). Majoritatea celor intervievați au apreciat că liderii lor „sunt mai buni decât ai noștri” (bărbat, 50 de ani), iar acest lucru se datorează faptului că „mentalitatea conducătorilor e altfel” (bărbat, 47 de ani). Prin contrast, în Tomșani conducerea administrativă și cea politică lasă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nu în toate localitățile din România conducerea localității este iresponsabilă, existând și „cazuri în care conducerea localității este mai responsabilă, la Albești, lângă noi, sunt străzile asfaltate și e un pic mai bine” (femeie, 57 de ani). În ceea ce privește munca, cei intervievați consideră că la noi oamenii muncesc la fel de mult sau chiar mai mult ca cei din UE, dar sunt mai puțin organizați: „Europenii muncesc mai puțin ca noi, dar muncesc mai organizat” (bărbat, 30 de ani); „Europenii muncesc mai puțin ca
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de ani). Pentru a ajunge la nivelul satelor europene „ar trebui o asociație agricolă pentru a cultiva pământul și ar trebui un inginer agronom care să se ocupe, nu așa cum se face acum” (femeie, 40 de ani). Mulți dintre cei intervievați au declarat că în satele din UE este mai bine deoarece există ferme agricole, iar pământul se lucrează în suprafețe mari. Dacă în satele europene există ferme, în Tomșani „e o altă organizare, e Republica Tomșani, deoarece noi nu suntem
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Și la ei, tot cine are se îmbogățește, și amărâții muncesc ca sclavii” (femeie, 27 de ani). Există, totuși și lucruri bune în Tomșani, precum: „Hărnicia oamenilor, curățenia lor” (bărbat, 45 de ani). Este interesant de remarcat faptul că cei intervievați au reprezentări foarte diverse ale termenului „curățenie”, între acestea, cu o frecvență destul de mare apărând cele de: om gospodar și ordine, dar și cele de: frumos și frumusețe. În opinia unora dintre săteni, Tomșaniul are câteva dintre atributele unui sat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
europene? E sărăcie, domne! Primarii nu fac nimic. Noi, ce putem să facem cu trei milioane?” (femeie, 62 de ani). În consecință, „conducătorii sunt de vină. Toți conducătorii au jefuit. Au fost toți comuniști” (femeie, 62 de ani). Un alt intervievat consideră, de asemenea, că nu numai Tomșaniul, ci nici unul dintre satele României nu pot fi considerate „europene”: „Cei de sus sunt de vină și toate satele (din România - n.n.) sunt o apă și un pământ” (bărbat, 47 de ani). Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
este considerat a fi întocmai un sat european, în raport cu alte sate din România, Tomșaniul, totuși „este european, că avem gaz, curent, cablu și drumuri totuși mai bunicele” (femeie, 45 de ani). Chiar dacă apreciază că satul este sau nu european, cei intervievați au declarat că mai sunt necesare câteva măsuri pentru ca acesta să ajungă la nivelul celor din țările vest europene: „Trebuie spital, dispensar dotat mai bine, mai mulți medici” (bărbat, 76 de ani); „Ar trebui să se asfalteze drumurile și șoseaua
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
am putut observa prin geam). Neexistând brutărie în sat, pâinea este adusă de o firmă de la Făget, iar la sfârșit de săptămână nu se găsește în nici unul dintre magazinele menționate. Sectoare de activitate și forța de muncă existentă Percepția celor intervievați, este relativ diferită în ceea ce privește ocuparea localnicilor în alte sectoare de activitate decât cel agricol. Totuși, cifra enunțată se învârte în jurul a 20-25 de angajați (primăria are în evidențe, după ultimul recensământ, 64 de angajați), persoane care câștigă bani cu regularitate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de activitate decât cel agricol. Totuși, cifra enunțată se învârte în jurul a 20-25 de angajați (primăria are în evidențe, după ultimul recensământ, 64 de angajați), persoane care câștigă bani cu regularitate din alte activități decât cele agricole. În ceea ce privește practicarea agriculturii, intervievații au răspuns promt, afirmând că majoritatea sătenilor sunt „prinși” în acest sector: „Toată lumea-i prinsă, chiar și cei angajați la orașe, în timpu’ liber, după ora de program, face agricultură” (pensionar din armată, 45 de ani). Prin practicarea agriculturii aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în care nu se dorește deplasarea la oraș, pentru predarea lui la centrul de colectare din sat, fiind remunerați cu suma de șase, șapte mii de lei pentru fiecare litru, această sumă incluzând și subvenția de stat. Conform spuselor celor intervievați, producția de țuică sau cea de vin se limitează la nevoile personale: „...în măsura propriilor nevoi, dar nu industrial, nu există mediu, lumea nu preferă să aibă livadă, mai bine câmp agricol” (pensionar armată, 45 de ani). În sat nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
există legături directe cu Făgetul (12 kilometri) și Lugojul (21 de kilometri). Acestea sunt cele mai apropiate localități la care se raportează cei din sat atunci când spun „mergem la oraș”. Se amintește și despre Timișoara ca oraș cu care sătenii intervievați consideră că satul are legătură directă prin autocarele de pe ruta Timișoara-Sibiu, Timișoara-Deva, Timișoara-Alba Iulia. Sătenii se declară mulțumiți de cursele regulate care trec prin localitate, afirmând că există multe curse cu oprire în sat, care iau pasageri în limita locurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și inițiative comunitare Chiar dacă se știe despre un proiect prin care se dorea introducerea apei curente în sat, oamenii nu cunosc datele exacte despre finanțator sau titlul exact al acestuia. Acesta este singurul proiect pe care l-au amintit toți intervievații: „Numa’ din partea primăriei o venit ideea, da’ cum îi lumea la sat n-or înțeles bine... Lumea în sat îi cu reținere... Îi afacerea lu’ primaru’, cine știe cât câștigă el, nu câștigă ei din afacere... O rămas fiecare cu fântânile lor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]