2,622 matches
-
ale populațiilor indo-europene, inclusiv pe cele ale sciților, iranienilor, geto-dacilor și germanilor (31, pp. 25 și urm. ; 46, pp. 76, 110, 125 ; 47, pp. 70-71 ; 48, pp. 212-213, 267-268). 2. Intoxicări involuntare Există informații că anumite fenomene de narcotizare colectivă involuntară aveau loc în Antichitate la o populație din zona Mării Negre. În secolul I e.n., de pildă, Plinius cel Bătrân relata că, în ținuturile din „zona pontică”, albinele culegeau uneori nectar din „floarea de rododendron de care sunt pline pădurile”, astfel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
doi îndrăgostiți refugiați într-o peșteră mănâncă din mierea produsă de albine sălbatice. Eroii intră într-o stare de catalepsie, de moarte aparentă, pentru că mierea provenea din florile unor plante infestate cu otravă de șarpe (49, pp. 116-117). Despre intoxicări involuntare cu miere sălbatică la unele triburi sud-americane a vorbit și Claude Lévi- Strauss (Du miel aux cendres, 1966). Antropologul francez a decelat mai multe tipuri de miere „stupefiantă”, în funcție de florile psihotrope din care se hrănesc albinele : „îmbătătoare”, „deprimante”, afrodiziace, care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și Claude Lévi- Strauss (Du miel aux cendres, 1966). Antropologul francez a decelat mai multe tipuri de miere „stupefiantă”, în funcție de florile psihotrope din care se hrănesc albinele : „îmbătătoare”, „deprimante”, afrodiziace, care provoacă veselie ș.a. (237, pp. 55-59). Fenomene de intoxicare involuntară a produs în Europa și ciuperca fitoparazită cornul-secarei. Este un fungus psihotrop care parazitează grăunțele spicului de secară. Pe spic se dezvoltă un sclerot tare, violet-închis, numit ergot sau Claviceps purpurea. În cadrul medicinei populare, cornul-secarei era folosit în scopuri hemostatice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
secarei. „De câțiva ani încoace - scria ironic Culianu în 1981 -, recoltele de secară infestată de Claviceps purpurea nu mai apar pe piață, fiind destinate doar cercetătorilor : junkies începuseră să le cumpere en gros” (50, p. 55 ; 51, pp. 332-333). Intoxicarea involuntară tindea să devină voluntară... Intoxicarea prelungită cu alcaloizii conținuți de cornul-secarei, prin consumarea pâinii preparate din secară infestată cu ergot, a provocat îmbolnăvirea în masă a unor întregi comunități din Europa Centrală. Consemnată în secolele XV-XVIII, boala s-a numit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îmbolnăvirea în masă a unor întregi comunități din Europa Centrală. Consemnată în secolele XV-XVIII, boala s-a numit ergotism sau Focul Sfântului Anton (sau ignis sacer), iar protectorul bolnavilor a fost desemnat Sf. Anton cel Mare (47, pp. 72-73). Consumul involuntar de secară infestată cu ergot a condus foarte probabil și la fenomene erotice colective (furor eroticus), pentru că ciuperca parazită Claviceps purpurea are și efecte afro- diziace. Încercând să afle din ce ingrediente era compusă „licoarea dragostei, vinul înierbat” (în original
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se putea folosi în secolul al XII-lea ? Probabil cornul-secarei, ale cărui efecte seamănă cu cele ale LSD-ului, dar sunt fără îndoială mai puternic afrodiziace” (255, pp. 20, 454). Se poate presupune că astfel de fenomene de intoxicare colectivă involuntară s-au produs și în spațiul românesc, știut fiind că, la țară, la făcutul pâinii se folosea cu precădere secara. Pâine se făcea mai rar din făină de grâu. Grâul se folosea mai ales la coptúrile rituale, de praznic (colivă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de grâu din Țările Române (42). Unii autori susțin că băuturi halucinogene, făcute - de data asta voluntar - din secară infestată cu ergot, erau folosite în unele ritualuri preistorice legate de cultul fertilității. Sunt cunoscute și alte forme de intoxicare colectivă involuntară. Sigur că putem aminti aici intoxicarea cu ciuperci halucinogene consumate din greșeală. Dar în acest caz este vorba de o situație accidentală (de regulă, țăranii se pricep la ciuperci comestibile) și care afectează un număr relativ mic de oameni (de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pildă, în urma unei mari epidemii de holeră, Episcopia Ortodoxă din Vârșeț (Banatul de Sud) cerea românilor, printr-o circulară, să nu mănânce „pâne necoaptă bine”, făcută din „bucate [= grâne] crude, cu săcară și cu neghină amestecate” (55). Nu numai consumul involuntar de neghină și de măselariță produce ceartă și nervozitate în cadrul comunității, ci și consumul de mătrăgună. Într-o scrisoare din 1973, cunoscutul istoric al creștinismului Jaroslav Pelikan (1923-2006) îi comunica lui Mircea Eliade că, în slovacă (limba tatălui său), în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
El s-a ivit, s-a strecurat Pe arături, la semănat. Și-a prins atâta rădăcină Că țarina, -mpărate, este plină. Unde-și dă brazda rodul cel mai cald Acolo-i sare vârful mai înalt (58). Despre stări de intoxicare involuntară cu cânepă, atestate la țăranii francezi și ruși, amintește și poetul Charles Baudelaire, în Les Paradis artificiels (1860). „în timpul secerișului cânepii”, spune el, secerătorii „au adesea amețeli ciudate”. „Capul seceră- torului e cuprins de vârtejuri, uneori purtătoare de reverii. În
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
În aceeași epocă, Baudelaire admitea că cele două specii vegetale, „cânepa euro- peană” („franțuzească” o numea poetul) și „cânepa indiană”, fac parte din aceeași familie, dar că sunt diferite. Și „cânepa franțu- zească” îl îmbată pe secerător, provocându-i reverii involuntare, dar „este improprie transformării în hașiș”, chiar și „după expe- riențe repetate”, scrie cu năduf nedisimulat Baudelaire. În schimb, 437Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean continuă poetul, „hașișul sau cânepa indiană [...] posedă pro prietăți îmbătătoare cu totul ieșite din comun
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
396 6. Demonologie populară ..................................................... ................... 401 7. Din nou despre legarea demonului ..................................................... ....... 406 Note ..................................................... ...................................... 409 VII. Narcotice și halucinogene în spațiul carpato- dunărean. Utilizarea cu caracter religios și magico- ritual a plantelor psihotrope 1. Mătrăguna, măselarița și muscarița ....................................415 2. Intoxicări involuntare ..................................................... ................. 429 3. Fumigații de canabis și de alte plante halucinogene. De la Herodot la Strabon ............... 435 4. Vița-de-vie și iedera. Zalmoxis vs Dionysos............................................. ..... 450 5. Plante magice și halucinogene......................................... ....................... 461 6. „Prăjitura morților” : narcotice pentru lumea de dincolo .................................... 475 7. Opium
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ce-l pricinuiește și de necazul ce-l face altuia, ceea ce la copii nu se află. Năzbutiile ce le fac uneori le fac fără a cunoaște importanța lor și daca, în această privire, sunt uneori espuși a purta urmările cam involuntare și neplăcute ale neascultării sau ale neastâmpărului lor, nu e cuvânt ca să se facă numaidecât gaură în cer, ca cele două virtuți de iască ale adunărilor, P. G. din Senat și P. G. din Adunare, să se aprinză, ca presă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca cele două virtuți de iască ale adunărilor, P. G. din Senat și P. G. din Adunare, să se aprinză, ca presă, ministeriu și legislațiune să se 'nfioare ca frunzele codrului la suflare de vânt. E un nimic, o escitație involuntară și momentană, de care mai totdauna profesorului [î]i pare cu mult mai rău decât elevului, ceva ce se esplică lesne și trebuie trecut cu vederea, după ce se va fi făcut o remonstrare verbală din partea autorității școlare. [18 martie 1882
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în ultimul moment și încercă să tragă de timp. - Am mai făcut greșeala asta o dată. Aceea de a încerca să-mi imaginez ce-ar fi dacă... Pe vremea aceea eram Johansson. Alaana își duse mâna la gură într-un gest involuntar. - ...da, ăsta e unul din secretele mele. Împărtășesc două memorii. Una este a unui bărbat. - Ceruri înalte! Și când s-a petrecut asta? Vreau să zic, câți ani aveai când în tine s-au trezit amintirile unui bărbat în toată
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care derivă din demarcație sînt de asemenea diferite. Acest lucru poate fi ilustrat printr-un exemplu ales în mod intenționat dintr-o operă care nu e compromițătoare tematic în nici un fel. În povestea lui H.G.Wells, Țara orbilor, Nunez, intrusul involuntar în valea orbilor, se consideră cu mult superior locuitorilor nevăzători ai văii datorită văzului său. Îi trece prin minte să-și concretizeze superioritatea prin subjugarea locuitorilor văii. În timp ce se apropie de primul orb pe care îl întîlnește, îi trece prin
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
monologul interior direct")515. Eul monologului nu își scrie propriile gînduri și experiențe, nici nu-și dorește comunicare verbală cu un corespondent (fie o altă persoană, fie propriul eul, ca în majoritatea romanelor-jurnal), ci mai degrabă își dezvăluie conținutul conștiinței involuntar. Prin urmare, în timp ce eul unui roman-jurnal (Roquentin din Greața) este încă un personaj-narator, eul unui monolog interior (Gustl din Lieutnant Gustl de Schnitzler) este cel mai bine înțeles ca un personaj-reflector. Granița dintre spațiul naratorului și cel al reflectorului pe
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
unei dominații naționale care regîndește raportul de forțe și-și propagă valorile în alte dimensiuni. Instrumentul lingvistic și material poate deveni cel mai greu din tot arsenalul care susține și perpetuează o mentalitate. Limbajul, scrisul sînt în același timp memorie involuntară și idee preconcepută, uneori inconștient, asupra viitorului. Atatürk a înțeles bine acest lucru atunci cînd a adoptat caracterele latine pentru scrierea limbii turce. Araba este limba Coranului. Și algerianul laic și progresist care voia să arabizeze întreaga Republică Alger nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și prin aceasta incendiar, creștinismul își datorează forța propulsivă tocmai mixturii culturale: nici iudaică, nici grecească, ci la răscrucea celor două tradiții. Această încrucișare l-a salvat pe Mîntuitor. Adepții săi au scăpat de îmbătrînirea sectară grație occidentalizării, fără îndoială involuntară, a unui mesianism printre altele oriental. Diaspora evreilor grecizați, supranumiți "eleniști", cu Ștefan în frunte, vînați de Ierusalim pentru sfidare, a permis mesajului original să se răspîndească în Siria, în Samaria, în Cipru. Acești învinși au avut parte de evanghelizarea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un manifest sînt iceberguri simbolice îndată ce au început să zburde în lumea imaginarului și a miticului. Caracterul inconștient al mitului le permite să acționeze. Dacă s-ar fi autodesemnat, ar fi încetat să fie motor. Ideologii politici servesc drept intermedieri involuntare între o mitologie necunoscută și militanți mobilizabili. Ca să revenim la America Latină a anilor '60, la noua sa stîngă activistă și la cartea mea Revoluție în Revoluție?, aș spune despre cultură că era creștină, despre ideologie că era "latino-marxistă", iar propunerea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la punte și determină contracția mușchilor care coboară mandibula. Coborârea mandibulei inițiază un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu salivă conduce la formarea bolului alimentar. 2.2. Deglutiția Deglutiția reprezintă ansamblul fenomenelor mecanice voluntare sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sensibilului. În lumea contemporană, iconoclasmul este deja desuet. Cartezianismul (cel care a asigurat triumful semnului asupra simbolului) este azi doar un caz particular al gândirii permisive (Vattimo, „pensiero debole”). Cu incontestabilă autoritate, Descartes și Pascal au contribuit la o ocultare (involuntară) a lui Platon. Platonismul implică recursul constant la o simbolistică, deci este structural, o filosofie „cu cifru”. Dacă preluăm conținutul acestei filosofii și trecem dialogurile lui Platon prin filtrul logicii aristotelice sau ale matematismului cartezian sacrificăm definitiv spiritul lui Platon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mare varietate de situații reprezintă aspectul important care trebuie reținut pentru interpretare. c. În orice observație trebuie să notăm cât mai exact faptele și să le separăm de eventualele interpretări. Noi trăim într-un univers al semnificațiilor și avem tendința involuntară de a aprecia conduitele altora pornind de la sine, utilizând măsuri proprii de evaluare. Acest aspect devine evident atunci când îi apreciem pe alții prin contrast. De exemplu, o persoană foarte meticuloasă și ordonată vede prin contrast absența acestor însușiri la ceilalți
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și mimicii (dacă „privesc” înspre un eveniment îndepărtat, de exemplu, ridic capul, sprâncenele, apar cute pe frunte, ochii sunt larg deschiși, iar când caut în memorie o denumire se manifestă expresii contrarii). Se pot descrie trei forme de atenție. Una involuntară, când orientarea se face de la sine, fără un efort din partea noastră, o atenție voluntară, care presupune încordarea voinței și o alta postvoluntară, atunci când o activitate care a necesitat efort devine plăcută și ne atrage în mod spontan (copilul, obligat să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
manșa și palonierul) constatăm că distribuția e posibilă. În adevăr, ea se poate realiza când mișcările sunt puternic automatizate și informațiile foarte familiare. C. Din punctul de vedere al organizării și desfășurării procesului didactic sunt importante condițiile care favorizează concentrarea involuntară a atenției. Mai întâi există condiții externe. a. Noutatea obiectelor, fenomenelor, situațiilor ne atrage cu ușurință atenția. De aceea nu are rost să prezentăm elevilor planșe sau mulaje înfățișând plante, animale sau obiecte bine cunoscute. Numai atunci când avem certitudinea unui
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]