1,046 matches
-
daruri» silite. Nicăieri nu s-a putut vedea o mai cumplită secătuire sub toate raporturile a unei populații harnice și nevinovate ca cea din Țara Făgărașului, din partea armatei austriece. Așezarea în aceste sate a soldaților călăreți îi neliniștea mult pe iobagi, căci li se rechiziționau livezile și grădinile din primăvară până în toamnă pentru păscutul și fânul necesar cailor, încât oamenii n-aveau de unde-și mai face un braț de fân. Iar dacă le scăpa o vită în propriile lor livezi, erau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cailor, încât oamenii n-aveau de unde-și mai face un braț de fân. Iar dacă le scăpa o vită în propriile lor livezi, erau aspru pedepsiți, obligați să achite fără zăbavă la termenele fixate, fânul necesar armatei pentru iarnă. Uneori iobagii erau puși să curețe și adăposturile cailor, sub supravegherea disprețuitoare a soldaților. Produsele naturale ce constituiau obiectul impunerii se achitau în bani sau în natură. Atunci când obligațiile se percepeau în bani, acestea erau stabilite la prețuri mult superioare față de cele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
curat, ovăzul cernut, iar măsura de două ori îndesată cu piciorul, într-o câblă se socoteau 5 ferdele în loc de 4, fânul două care în loc de unu și recoltat numai din grădini, uscat bine și frumos. Ofițerii nu aveau limite în exploatarea iobagilor, prin pretenția și primirea de imense daruri poruncite. Valoarea darurilor era direct proporțională cu înălțimea gradului militar, dar existau și grade mai mici, plutonierii de exemplu care pe motiv că descindeau din familii nobiliare consumau cât zece grade înalte. Ba
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în această zonă mai primeau și vizita a diverși camarazi, ocazii cu care se încingeau adevărate orgii, punând întregul sat în fierbere cu căratul băuturii și pregătirea alimentelor la bucătărie. Iată ce ne spun la acea anchetă din iulie 1726, iobagii din Ucea de Sus despre unul din acești «viteji» ofițeri austrieci : «Nu de mult a fost în satul nostru un căpitan Martinech, căruia a trebuit să-i dăm 30 de care cu fân, 6 câble de secară, 6 de grâu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a dat numai pielea. Acest ofițer ne mâna iarna la pescuit cât ne înghețau picioarele în apa rece. Când mergeau la vânătoare ne duceau pe câte 15 oameni la gonit, iar bucătarului trebuia să-i plătim căte 2-3 florini nemțești». Iobagii din Porumbacul de Jos a cheltuit cu întreținerea colonelului Lochstet peste 300 de florini, «iar acum are locuința la noi Măria Sa baronul Riedt, plutonier, căruia am fost siliți săi dăm următoarele, toate cumpărate cu bani: 6 porci grași, condimente de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din când în când au venit în satul nostru ca invitați ai domnului plutonier, mai mulți oficiali care ne-au mâncat 9 câble ovăz și 3 care cu fân». Aceștia erau desigur prietenii de chef și de trai pe spatele iobagilor din satele făgărășene, care-l cercetau pe Măria Sa baronul, rătăcit între barbarii Valahi. Și lucrarea lui Ștefan Meteș dă încă nenumărate exemple de metode de spoliere a iobagului transilvănean, din Iași, din Scorei, Bucium, Copăcel, Dejani, Lisa, Mărgineni, Netot, Ohaba
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fân». Aceștia erau desigur prietenii de chef și de trai pe spatele iobagilor din satele făgărășene, care-l cercetau pe Măria Sa baronul, rătăcit între barbarii Valahi. Și lucrarea lui Ștefan Meteș dă încă nenumărate exemple de metode de spoliere a iobagului transilvănean, din Iași, din Scorei, Bucium, Copăcel, Dejani, Lisa, Mărgineni, Netot, Ohaba, Pojorta, Șinca, Vad și altele. Dar cu toate că viața aceasta iobăgească era plină de greutăți și griji zilnice întru binele domnilor seniori, găsim și țărani iobagi - e drept numai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de spoliere a iobagului transilvănean, din Iași, din Scorei, Bucium, Copăcel, Dejani, Lisa, Mărgineni, Netot, Ohaba, Pojorta, Șinca, Vad și altele. Dar cu toate că viața aceasta iobăgească era plină de greutăți și griji zilnice întru binele domnilor seniori, găsim și țărani iobagi - e drept numai excepții - răzbătători, cu familie numeroasă, cu multă putere de muncă, ce reușeau să-și agonisească o frumoasă avere, putându-se numi chiar oameni bogați, capabili uneori să împrumute cu bani și pe domnii mai strâmtorați, nechivernisiți, ba
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
multă putere de muncă, ce reușeau să-și agonisească o frumoasă avere, putându-se numi chiar oameni bogați, capabili uneori să împrumute cu bani și pe domnii mai strâmtorați, nechivernisiți, ba prea risipitori. Din conscripția din 1722 aflăm numele unor iobagi cu stare deosebit de înfloritoare din aproape toate satele Țării Făgărașului, întreaceștia fiind consemnați și Iuon Grosul din Oprea-Cârțișoara precum și Todor Ciuciul din Streza Cârțișoara. Valorile de care aceștia dispuneau proveneau din muncile executate la câmp, din deținerea și folosirea acelor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
e numit Judele (primarul) comunei. Multe sate dela șes, de pe malul Oltului dispuneau de păduri și pășuni bogate la munte, pe care le utilizau, mânându-și acolo vitele și oile pe potecile ce treceau prin satele de sub poalele munților. Adeseori iobagii din acestea din urmă opreau turmele și ciurdelor celor dintâi, iscându-se între ei grave neînțelegeri, care degenerau în bătăi, cum s a întâmplat în 1720 între satele Ucea de Jos și Ucea de Sus, după cum declară aceștia : «Având noi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
superior al nobililor din Făgăraș. Toți acești trei magistrați iscălesc încheierea scrisă în limba maghiară și întărită cu sigiliile lor de ceară, încheiere care între noi fie vorba, nu putem deduce că ar fi avut vreun efect benefic asupra vieții iobagilor care au făcut plângerile ce au ajuns la împăratul Carol al VI-lea. Ancheta cerea fruntașilor a 33 de sate să răspundă la întrebările următoare: 1. Câți oameni au pribegit din satul vostru în vremea de acum și care sunt
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ne mână imediat vitele.... Noi sătenii nu știm precis să spunem din ce cauză se pustiește țara, dar noi avem domni, să-i întrebați pe ei și vor ști să spună». După cum se poate observa, în așa zisa declarație a iobagilor, nu se face nici o referire la modul de comportare a celui mai mare, dar calificat ca cel mai rău domn de pământ, contele Josif Teleki de Szek. Dăm mai departe răspunsul iobagilor din cele două Cârțișoare, care în lucrarea lui
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se poate observa, în așa zisa declarație a iobagilor, nu se face nici o referire la modul de comportare a celui mai mare, dar calificat ca cel mai rău domn de pământ, contele Josif Teleki de Szek. Dăm mai departe răspunsul iobagilor din cele două Cârțișoare, care în lucrarea lui Ștefan Meteș, deși sunt tratate distinct, după cum sunt formulate, ușor se poate vedea că ele au fost date împreună de declaranții din ambele sate și redactate de una și aceeași mână: Noi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din cele două Cârțișoare, care în lucrarea lui Ștefan Meteș, deși sunt tratate distinct, după cum sunt formulate, ușor se poate vedea că ele au fost date împreună de declaranții din ambele sate și redactate de una și aceeași mână: Noi iobagii comitelui Josif Teleki de Szek, din Oprea Cârțișoara: 1. Matei Cânduleț, acum judele satului, 32 ani, 2. Adam Păduran, 40 de ani, 3. Stanciu Iacob, 40 ani, 4. Stanciu Cosma, 40 ani, 5. Oprea Grovu, 40 ani, 6. Oprea Gruventsa
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și grea, slujbe peste puterile noastre, hotarul nostru slab și sărăcăcios. Din partea domnului căpitan, noi am putea trăi și să fim liniștiți. În această declarație depusă sub semnătură cu jurământ abia putem să vedem că numai în al noulea rând iobagii se hotărăsc să facă oarecari referiri și la persoana stăpânului lor, ceea ce probabil le-a adus supărări ulterioare, pentru că măsuri în vederea îmbunătățirii situației acestora, istoria nu consemnează, decât după mai mult de un secol, după revoluția din 1848 când cel
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ceea ce probabil le-a adus supărări ulterioare, pentru că măsuri în vederea îmbunătățirii situației acestora, istoria nu consemnează, decât după mai mult de un secol, după revoluția din 1848 când cel mai important deziderat al cetățenilor, desființarea iobăgiei va deveni realitate. Declarația iobagilor din Streza Cârțișoara urmează același tipic aproape punct cu punct, dar s-o prezentăm în continuare: Iobagii comitelui Josif Teleki de Szek din Streza Cârțișoara: 1. Gavrilă Stoica, acum judele satului, 35 ani, 2. Sreja Oina, 65 ani, 3. Iuoan
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
după mai mult de un secol, după revoluția din 1848 când cel mai important deziderat al cetățenilor, desființarea iobăgiei va deveni realitate. Declarația iobagilor din Streza Cârțișoara urmează același tipic aproape punct cu punct, dar s-o prezentăm în continuare: Iobagii comitelui Josif Teleki de Szek din Streza Cârțișoara: 1. Gavrilă Stoica, acum judele satului, 35 ani, 2. Sreja Oina, 65 ani, 3. Iuoan Helibus, 70 ani, 4. Constantin Banci, 43 ani, 5. Todor Ona, 47 ani, 6. Iuon Oina, 28
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ne pustiim pentru totdeauna. Nu avem nicio plângere contra domnilor căpitani, pentru că din partea lor am putea trăi în veci. Dar, de parcă toate aceste lipitori, groful, administrația cetății, fiscul, armata austriacă n-ar fi fost deajuns mai cădeau pe capul bietului iobag și alți dușmani neogoiți precum «hoții de două țări», lotrii veniți de peste creastă, oameni răi ce prădau în forță turmele de oi, dar mai ales fiarele sălbatice, animalele de pradă, în deosebi ursul, lupul, vulturul etc., împotriva cărora ciobanul nu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
hoții de două țări», lotrii veniți de peste creastă, oameni răi ce prădau în forță turmele de oi, dar mai ales fiarele sălbatice, animalele de pradă, în deosebi ursul, lupul, vulturul etc., împotriva cărora ciobanul nu aveau dreptul să se apere. Iobagii s-au plâns nu odată că prădătorii le pustiesc turmele și ciurdele, că nu se pot apăra, ei neavând dreptul să poarte arme de foc asupra lor, cu care să împuște jigăniile așa de periculoase. Doar marile vânători organizate de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de periculoase. Doar marile vânători organizate de nobili și de principi, mai scăpau pentru o vreme satele și turmele de groaza unor fiare, aceștia împușcând spre bucuria tuturor celor ce participau la asfel de vânători, chiar dacă atunci gonacii aleși dintre iobagi, înghețați și flămânziți mai fugeau, așa cum se plânge principele Gheorghe Rakoczi, un foarte iscusit și pasionat vânător, că s-ar fi întâmplat la vânătoarea pe care a organizat-o în munții Șinca Veche, în decembrie 1645 - ianuarie 1646, către judele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se spune că avea organizată la Făgăraș, o grădină zoologică cu multe animale sălbatice între care printre altele se număra la anul 1632 un bour, care la 1656 va dispare ca specie. Pe de altă parte, la ancheta din 1726, iobagii chestionați nu omit să se refere și la foametea din 1717 - 1719, des și dureros amintită, care se vede a fi fost o mare calamitate nu numai pentru traiul propriu zis al populației din Țara Făgărașului, cât și pentru întreg
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1717 până la Sfânta Mărie Mică din 1718. Atunci pășunile sau uscat, iar multe din izvoare și râurile zonei au secat. Dacă totuși o parte din vitele de aici au mai fost salvate, aceasta se datorește faptului că mulți boieri și iobagi au trecut granița cu ele și le-au pășunat și le-au susținut pe munții, câmpiile și cu fânul din Țara Românească. Poate și prin aceasta se explică numărul foarte redus de animale rezultat la conscripția din 1722 și în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în Oprea: Rezultă din analiza conscripției că satul avea un preot, Mateiu (interesant că în toate urbariile întocmite cu ocazia acestei conscripții, preoții sunt prezentați numai cu un singur nume, fie cel de botez, fie de cel de familie) 46 iobagi capi de familie, 9 văduve de iobagi, și un singur ziler, Opre Maior. Preotul satului, era omul cel mai înstărit, dar nu prea departe de media satului. El e prezentat a dispune de o sesiune întreagă și a avea 4
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
satul avea un preot, Mateiu (interesant că în toate urbariile întocmite cu ocazia acestei conscripții, preoții sunt prezentați numai cu un singur nume, fie cel de botez, fie de cel de familie) 46 iobagi capi de familie, 9 văduve de iobagi, și un singur ziler, Opre Maior. Preotul satului, era omul cel mai înstărit, dar nu prea departe de media satului. El e prezentat a dispune de o sesiune întreagă și a avea 4 boi, 5 vaci, 4 juninci, 3 cai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cânepă, 5 câble teren arabil, 4 care teren fânaț, 8 care fân strâns, 5 florini și 40 creițari contribuție militară. Printre ioabagii mai înstăriți ai obștei se numără Stanciul Boieraș, Constantin Dan, Opre Porcar, Popa Halmach și Iuon Tritzul. Unsprezece iobagi sunt gazde, dețin singuri câte o întreagă sesiune, restul iobagilor dețin numnai câte o jumătate sau o treime de sesiune, adică în aceeași gospodărie își duc zilele câte două sau trei familii, având bineînțeles aceeași obârșie. Interesantă situație are văduva
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]