1,538 matches
-
căutare a propriei identități, de construire a unui destin personal conform cu propriile sale aspirații, dincolo de spațiul familial. Totul este dorință de desprindere și eliberare dintr-o situație Închisă, pe care tânărul adolescent o resimte ca atare. Dacă În cazul lui Iov drama se desfășoară În interiorul ființei umane, În cazul fiului rătăcitor asistăm la derularea unei aventuri exterioare, proiectată dincolo de spațiul și timpul familiei sale de origine, de care acesta dorește ca să se desprindă, ca simbol al eliberării de sub autoritatea paternală. Părăsindu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lipse de experiență de viață care să-i confere cenzura morală a actelor sale. Dar experiența mizeriei, prin consecințele sale, este interiorizată de Fiul rătăcitor, trezind În el nevoia, dorința revenirii acasă. Este și aceasta, ca și În cazul lui Iov, tot o experiență inițiatică, În care forța reparatorie, ultima sursă de mântuire, o reprezintă Întoarcerea la origini. Această Întoarcere este de fapt, din punct de vedere simbolic, revenirea și reintegrarea În sfera modelului arhetipal paternal. Întoarcerea la origini, ca reluare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
suportată, tolerată sau acceptată, iar În unele situații poate fi chiar dorită (algofilieă. Pentru M. Scheler, orice suferință este corelată sacrificiului, acesta având două sensuri, și anume: aă pierderea bunurilor și a plăcerii fără nici o compensație, ca În cazul lui Iov; bă acceptarea definitivă a banalului, a nefericirii și a neplăcerilor cotidiene, pe care chiar dacă Încerci să le depășești nu vei reuși, totul sfârșind cu un eșec, și revenirea la starea inițială, ca soluție de consolare, așa cum putem vedea În cazul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ci eliberarea acestuia din limitele unei vieții inacceptabile. Dar, În mod paradoxal, a fi o persoană-limită este și o inedită experiență sufletească și morală, care deschide perspective noi, necunoscute, ajutându-l pe individ să Înțeleagă viața. Cazurile studiate mai Înainte, Iov și Fiul rătăcitor, sunt exemple extrem de sugestive pentru a demonstra ceea ce este o persoană-limită. Persoană-limită este cea care concentrează și trăiește În modul cel mai autentic problematica vieții. Ea este obligată să se confrunte cu situații Închise, cărora, În absența
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
, revistă apărută la Bârlad, lunar, din ianuarie 1929 până în octombrie 1931. Colectivul redacțional: G. Tutoveanu, Maria Grigorescu, Sylvia Pan (Natalia Pașa), D. Iov, G. Nedelea, D. Fărcășanu, G. G. Ursu, G. Ioniță, I. Mihail. În tradiția vechilor publicații literare apărute la Bârlad, S.n. cuprinde scrieri și interviuri ale scriitorilor bârlădeni și ale altor personalități legate de mișcarea literar-culturală a orașului. Rubrici: „Cronica literară
SCRISUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289581_a_290910]
-
E ca un film, trecând cu ușurință de la un cadru la altul, pentru a surprinde secvențe din viața unui oraș, unde, ca pretutindeni, multe drame se petrec. Realistul și Fantezistul, două personaje de alegorie, își pledează fiecare cauza în „tragicomedia” Iov, de contaminație pirandelliană, dar și cu momente de commedia dell’arte. Realistul, de profesie autor dramatic, vrea să transporte în lumina rampei faptul nud: un ins, părăsit de iubita lui nevastă, vrea să se sinucidă. Fantezistul, și el în căutare
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
dell’arte. Realistul, de profesie autor dramatic, vrea să transporte în lumina rampei faptul nud: un ins, părăsit de iubita lui nevastă, vrea să se sinucidă. Fantezistul, și el în căutare de subiecte, complică lucrurile, văzând în nefericitul soț un Iov al zilelor noastre. De fapt, fugara nu e o femeie plină de vino-ncoa, ci o matroană bașoaldă, iar văicărețul își are ciudățeniile lui de masochist. Ca să retrăiască fiorul iubirii de altădată, el își obligă consoarta să îl părăsească din
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
punctul de la care - cum ar fi spus chiar E. Lovinescu - civilizația românească modernă începe să dialogheze de la egal la egal cu modelele sale occidentale. Alți colaboratori: Mihai Moșandrei, Virgiliu Monda (care semnează și Virgiliu Moscovici), Mihail Lungianu, Mihail Iorgulescu, D. Iov, Constanța Marino-Moscu, Liviu Marian, George Gregorian, Ion Gorun, Al. Bilciurescu. I.I.
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
Evocările se întind de la anii studenției sale boeme și ai începuturilor literare (sunt remarcabile secvențele despre Academia Bârlădeană, despre participanții la întrunirile ei literare, Al. Vlahuță, G. Tutoveanu, V. Voiculescu, V. I. Popa) până la prietenii Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, D. Iov și la ziariștii Gheorghe Rădulescu-Archibald, Constantin Xeni. Uneori tonalitatea este compasivă, ca în cazul lui Pompiliu Păltănea, pe care Aron Densușianu și-l dorea, după studiile la Paris, urmaș la catedră, dar care, „inteligență de elită”, s-a ratat, nesusținându
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
Philippide, Pompiliu Constantinescu, Tudor Arghezi (până la închiderea sa în lagăr, în 1943), alături de ultimii afirmându-se pe parcursul existenței revistei nume noi, cum ar fi Al. Raicu. Semnând Inotescu, H. Blazian ține un timp rubrica de cronică plastică. Alți colaboratori: D. Iov, Al. Lascarov-Moldovanu, Ion Th. Ilea, Teodor Al. Munteanu, Eugen Herovanu. I.I.
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
reprezentau, într-adevăr, drama unui refugiat, rupt și înstrăinat de matca sa, însă nimic conjunctural (poate cu o singură excepție: poemul final Nistrul). Se anunța astfel o nouă voce lirică, alăturată de Perpessicius, în cronica radiofonică a cărții, lui D. Iov și lui Nicolae Coban, tustrei preluând „făclia acelui lirism basarabean pe care l-a aprins cu un sfert de veac în urmă poetul și preotul Alexie Mateevici”. Poemele evocă nostalgic și melancolic efigia Basarabiei peste care „ca un fluviu dragostea
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
mai toți intelectualii de frunte ai Transilvaniei. Sectorul de poezie este ilustrat de Aron Cotruș, Petre Păscu, I. V. Spiridon, Romeo Dăscălescu, Lucian Valea, Petre Paulescu, Al. Lungu, George Popa, Petre Borțos, C. S. Anderco, Ion Moldoveanu, Al. Moldoveanu, D. Iov, D. Gherghinescu-Vania, Ionel Manițiu, Ion Buzdugan, George Drumur, Iulian Vesper, Emil Micu, Petru Homoceanu, Horia Bottea, Emil Manu, G. St. Cazacu, Dem. Gh. Nolla, Ion Oana, Georg Unter, Radu Teculescu, Petre Frânculescu, I. Al. Bran-Lemeny, G. Cobzalău, Ionel Maxim, Octav
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
cele mai dure experiențe de viață: rănit în război, persecutat și arestat politic, în fine, reîncadrat. Pasionat de profesie, dar nefericit în căsnicie, continuă să lupte și să spere, cu o răbdare stoică, amintind-o pe aceea din parabola biblicului Iov. Folosind un limbaj colocvial nu o dată colorat, autoarea apelează și acum la jurnal și la investigația psihologică. Alternanța de confesiune și relatări „obiective”, precum și adăugarea, aparent dezordonată, de straturi peste straturi, ce leagă mereu trecutul de prezent, conferă cărții o
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
Claustrare citadină, CNT, 1981, 42; Valeriu Cristea, „Prețul singurătății”, RL, 1981, 44; Eugen Simion, Un roman de moravuri, R, 1981, 11; D. Micu, Neacceptarea înfrângerii, VR, 1981, 11; Mihai Dinu Gheorghiu, „Prețul singurătății”, CRC, 1981, 47; Ioan Holban, Parabola lui Iov, RL, 1981, 49; Ilie Guțan, Scump e prețul singurătății, T, 1982, 3; Al. Săndulescu, Un valoros roman realist, RMB, 1982, 11 604; Rodica Florea, Variantele parabolei, ST, 1982, 4; Nicolae Mecu, Anatomia solitudinii, CL, 1982, 9; Steinhardt, Critică, 135-138; Cornel
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
1938, 263, passim; George Ivașcu, „Sonete”, JL, 1939, 10; Vasile Damaschin, Poetul bârlădean, SE, 1940, 745; Călinescu, Ist. lit. (1941), 573-574, Ist. lit. (1982), 646, 1013; [George Tutoveanu], „Păstorul Tutovei”, 1942, 8-10 (semnează Tudor Arghezi, Victor Eftimiu, Pamfil Șeicaru, D. Iov); Nichifor Crainic, Poetul George Tutoveanu, G, 1942, 9; Arghezi, Scrieri, XXVII, 404-405, XXXIII, 261-262, XLI, 453-455; [George Tutoveanu], VBA, 1942, 12 (semnează B. Jordan, Octav Sargețiu, Const. R. Crișan, Vladimir Cavarnali, B. Frunte); Robert Cahuleanu [Andrei Ciurunga], Tinerețe fără bătrânețe
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
săvârșit de mareea roșie asupra individului, în esență a intelectualului, decis să-și apere cu eforturi suprafirești identitatea. Pentru a-și intitula romanul următor, editat în 2000, U. reia propriul model: sintagma de pe copertă, Strigă acum..., aleasă din cartea biblică Iov, se continuă în interior: „Dacă este cineva să te audă”. Cu cel de-al patrulea roman, Conversație pe Titanic (2001), genul predilect de proză, o combinație de epică propriu-zisă, eseu și publicistică, se conturează mai mult. Acțiunea cărții durează o
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
Batzaria ș.a.), comentariile literare se vor păstra, în linii mari, în limitele tradiționale, fără excesele din alte ziare („Cuvântul”, „Curentul”, „Porunca vremii” etc.) și reviste. În anii premergători și în timpul celui de-al doilea război mondial colaborează George Gregorian, D. Iov, V. Demetrius, Al. Iacobescu, Aron Cotruș, N. Davidescu, Mircea Dem. Rădulescu, Al. Sabaru, Olga Greceanu (cu însemnări de călătorie), Damian Stănoiu, Cluceru Dinu (Constantin Dona), Vintilă Horia, Pan M. Vizirescu ș.a. Alături de Adrian Maniu, care asigură fără întrerupere rubrica „În
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
însumând în timp o adevărată antologie alcătuită din versurile lui Radu Gyr (Ne vom întoarce într-o zi, Imn morților), V. Voiculescu (Sub zodia cu ochii verzi), Nichifor Crainic (Rugăciune, Sus inima!), Dumitru Bacu ( În loc de plugușor, Iarna la Aiud), D. Iov (Chemare), Andrei Ciurunga (Țara mea de dincolo de țară), Pan Hallipa, Ion Zeana. Sunt prezenți și câțiva poeți ai exilului, printre care Aron Cotruș (Patria), Zahu Pană (Colind de exilat), Ovidiu Vuia (Pentru neamul de-acasă), Eugen Coșeriu (Puncte cardinale), N.
VATRA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
artă, știință, sociologie”. Director: Octavian Moșescu. În sumar figurează versuri de Haralamb G. Lecca, Matei Elian (Al. I. Zamfirescu), Ion Pavlov, Adonis Gr. Popov, Octavian Moșescu, Victor Ion Popa, Zaharia Bârsan, G. Rotică, G.Tutoveanu, Mihail Săulescu, Volbură Poiană-Năsturaș, D. Iov, Theodor Solacolu, Radu D. Rosetti, I. U. Soricu. Prozatorii selectați sunt Gala Galaction, cu „fragmentul” Din comoara inginerului Octav - considerații despre „degenerarea sufletului contemporan prin depărtarea de credință”, I. Chiru-Nanov, Al. I. Zamfirescu, D. D. Patrașcanu, D. Iov, Eugen Boureanul
VESTALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290505_a_291834]
-
Poiană-Năsturaș, D. Iov, Theodor Solacolu, Radu D. Rosetti, I. U. Soricu. Prozatorii selectați sunt Gala Galaction, cu „fragmentul” Din comoara inginerului Octav - considerații despre „degenerarea sufletului contemporan prin depărtarea de credință”, I. Chiru-Nanov, Al. I. Zamfirescu, D. D. Patrașcanu, D. Iov, Eugen Boureanul. Dramaturgia e ilustrată de Scarlat Froda și de N. Porsenna (un fragment din „viziunea eroică în versuri” Vulturul). Eseu și istorie literară semnează C. Alexandrescu (Iașul și Caragiale, cu ocazia comemorării dramaturgului la Teatrul Național din Iași), neobositul
VESTALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290505_a_291834]
-
întreabă ea, sau într-un ton involuntar comic: „Dragule, voi ce păziți?!” De hotărât hotărâseră însă alții, și această intelectuală de rasă bea paharul deznădejdii până la fund. Cu adevărat soarta i-a hărăzit să treacă prin mari încercări, ca un Iov feminin. Le consemnează pe toate cu sentimentul că ispășește o pedeapsă divină, „un fel de biciuire sufletească”. Uneori nu mai rezistă și atunci se roagă de Dumnezeu să nu-i ceară să fie sfântă. Ideile nu sunt lăsate în anticamera
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Africa ale englezilor David Livingstone - explorator și misionar - și H.M. Stanley - ziarist - pe urmele acestuia. Foarte numeroase sunt însemnările de voiaj în țară - unele retipărite după alte reviste sau fragmente din cărți apărute, la mănăstiri ori cu destinații culturale: D. Iov, Mănăstirea Măgura („însemnările unui pribeag” dintr-o călătorie lângă Vâlcea), I.L. Caragiale, O vizită la Castelul Iulia Hasdeu, drumeții: Silvestru Moldovan, De prin Ardeal, George Vâlsan, Din Valea Prahovei - sau în străinătate: V.A. Urechia, Românii la Roma, N. Iorga
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
de unitate culturală, prin educația celor mulți și prin cultivarea tradițiilor strămoșești. În sumar intră versuri de Zaharia Stancu, Radu Gyr, Petre Strihan, I. Valerian, George A. Petre, G. Tutoveanu, Vintilă Russu-Șirianu, Mircea Pavelescu, Ioan I. Ciorănescu, George Pallady, D. Iov, George Talaz, G. Boldea, Al. T. Stamatiad, F. Aderca, N. Milcu, Adrian Hurmuz, cu proză sunt prezenți Al. Lascarov-Moldovanu, Const. Rîuleț, N. Gr. Patriciu, iar cu aforisme N. Iorga, Victor Eftimiu. În numărul 10-12/1927 N. N. Tonitza publică un fragment
ŢARA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290063_a_291392]
-
lume și o altă cunoaștere: „înaintez prin dosul ființei/ pe dedesubtul ei,/ unde nu se află încă nimic închegat”. Scrisul se face pe dinăuntru, este un scris în propriul trup, o scriere-căutare și sfâșiere de sine. În arta poetică intitulată iov.iova.iona.ion, înțesată de aluzii livrești, biblice și autobiografice - o întâlnire între poetul Gheorghe Iova și autor, la intersecția Căii Victoriei cu Lemnea, într-o vineri seara, pe 16 noiembrie - poate fi citită „plângerea” lui Iova-Iov, care de fapt
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
Toma Pavel, București, 1968 (în colaborare cu Mona Rădulescu și Corneliu Rădulescu), Isabela. Simfonia pastorală, București, 1973 (în colaborare cu Mona Rădulescu și Corneliu Rădulescu); Hildebrand [Nicolaas Beets], Camera obscura, pref. Edgar Papu, București, 1968; José Cardoso Pires, Oaspetele lui Iov, București, 1969; Lion Feuchtwanger, Arme pentru America, București, 1970; Erich Kästner, Școala dictatorilor, în Fabian. Școala dictatorilor. Versuri, pref. Romul Munteanu, București, 1970; Johan Huizinga, Amurgul Evului Mediu, pref. Edgar Papu, București, 1970, Erasm, pref. Cornelia Comorovski, București, 1974, Homo
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]