2,638 matches
-
pentru: realismul lor sobru; Îi influențează pe ceilalți prin: fiabilitate rațională și afectivă; Valoarea pentru organizație: definește, clarifică, obține informația, critică și testează; Tendința de a abuza de: analiză; Sub presiune, devine: tracasant, sâcâitor; Se teme de: debordările extravertite, actele iraționale; Ar fi mai eficace cu un plus de: încredere, entuziasm, acceptarea schimbării și inovației. Motivații: să facă lucrurile cu seriozitate și după reguli; Scop: exactitate, predictibilitate, nevoia de a înțelege; Îi judecă pe ceilalți pentru: funcționarea lor mentală; Îi influențează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
vrea să pot prezenta o altă imagine. Însă stereotipul există, iar avertismentul este, prin urmare, cât se poate de simplu: faceți studii de caz, dar faceți-le știind că metodele dumneavoastră vor fi puse la Îndoială din perspective raționale (și iraționale) și că descoperirile la care ajungeți pot fi apreciate sub justa lor valoare. În același timp, puteți lua drept consolare faptul că, În ciuda acestei prejudecăți,studiile de caz sunt În continuare folosite pe scară largă În cercetările din științele sociale-
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
viață socială realizate În mod științific ar fi superioare tradiției transmise din generație În generație. Acest fel de a vedea lucrurile se bazează pe o atitudine profund autoritară. Dacă o ordine socială planificată este mai bună decât una accidentală - depozitară irațională a practicilor tradiționale - se pot trage două concluzii. Mai Întâi, numai cei care au cunoștințele științifice necesare pentru a Înțelege și pentru a crea această ordine socială superioară pot conduce În noua eră; apoi, cei care, din ignoranță retrogradă, refuză
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
privim retrospectiv, pare incredibil că un stat a putut Începe strămutarea atâtor milioane de oameni cu atât de mult avânt, dar cu atât de puține informații și cu atât de puțină planificare prealabilă. Mai mult, pare să fie un proiect irațional, sortit să nu răspundă nici așteptărilor creatorilor săi, nici nevoilor materiale și sociale ale victimelor neajutorate. Agresiunile strămutării forțate au fost accentuate de obiceiurile autoritare adânc Înrădăcinate ale birocrației și de haosul În care s-a desfășurat campania. Totuși, nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aceeași viziune asupra orașului-fabrică New Lanark, deși, la nivel local, nu național: „Fiecare generație și fiecare administrație va vedea desfășurându-se Înaintea sa o coală albă, plină de posibilități. Dacă, din Întâmplare, această tabula rasa a fost mâzgălită cu Înscrisurile iraționale ale unor strămoși tradiționaliști, atunci prima sarcină a raționalistului trebuie să fie acea de a le șterge complet”. Cred că ceea ce neglijează conservatorii ca Oakeshott este faptul că modernismul extrem reprezintă o atracție firească pentru o elită intelectuală și pentru
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a deveni, din simplu ziarist și editor, redactor adjunct al publicației Architectural Forum. Un caz paralel interesant din aceeași perioadă Îl constituie cartea lui Rachel Carson, Silent Spring, Houghton Mifflin, Boston, 1962. Carson și-a Început influentul atac asupra utilizării iraționale a insecticidelor punând o Întrebare simplă, dar esențială: „Unde au dispărut cântecele păsărelelor?”. Jane Jacobs, The Death and Life of Great Americans Cities, Vintage Books, New York, 1961, p. 15. Ibid., p. 376. Constructivistul timpuriu Le Corbusier nu ar fi respins
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
psihologică, precum în Dezmeticire (1935), ca și în alte schițe și nuvele de prin reviste. Îl preocupă îndeosebi ambiguitățile, fluiditatea sufletului feminin, pe care obsesia erotică îl acaparează lesne. Împotmolirea în minciună și în păcat, provocată aparent de un impuls irațional, are la aceste imprevizibile făpturi resorturi ascunse. Un subconștient cutreierat de refulări - ce se cer descătușate - ar împinge femeia în meandrele unor aventuri în care nu-i ușor de detectat cât e pornire vicioasă și cât efectul unor frustrări. Abandonându
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
anarhice”, mai imprevizibile decât ne-ar plăcea nouă - care avem pasiunea sensului pur, limpid, inteligibil - să fie. Trăim o istorie pe care câteodată nu o Înțelegem, o istorie care se sustrage Înțelegerii - și așa trebuie să rămână. Nu o istorie irațională, ci transrațională. Pentru mine, anarhetipul asta Înseamnă: un transarhetip. S-ar putea Însă, la fel de bine, să și greșesc. Acum, problema pe care o am este următoarea: nu știu În ce măsură suntem noi pregătiți - noi, oameni de bibliotecă și de studiu, care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se bazează tocmai pe explicabil; psihanaliza freudiană se bazează prin excelență pe explicabil. Fiind explicabil, chiar dacă e regăsit În fragmente, subiectul devine unitar În hermeneutică, În interpretare. Anarhetipul lui Corin tocmai asta Își propune, să conceptualizeze inexplicabilul. Nu inefabilul, nu iraționalul, ci inexplicabilul. Mai târziu o să Îl și critic pe Corin... Mihaela Ursa: Și eu vreau să menționez un lucru care, dacă Îmi amintesc bine, este precizat de Corin, Însă În alți termeni, prea greu vizibili, și anume că modernismul târziu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
perspectiva calității educației. Deci explicația este una ne-explicatoare. De aceea m-am bucurat de conceptul tău, căci el oferă În studierea imaginarului o premisă care (dacă este bine operaționalizată) poate da explicații unor lucruri inexplicabile. Nu unele de natură irațională, pentru că iraționalul este cel care fragmenta modernitatea. Aici avem de-a face cu un discurs rațional care să explice inexplicabilul. Un exemplu despre modul cum putem ajunge la o astfel de explicație e Într-adevăr acela de a folosi metodele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
educației. Deci explicația este una ne-explicatoare. De aceea m-am bucurat de conceptul tău, căci el oferă În studierea imaginarului o premisă care (dacă este bine operaționalizată) poate da explicații unor lucruri inexplicabile. Nu unele de natură irațională, pentru că iraționalul este cel care fragmenta modernitatea. Aici avem de-a face cu un discurs rațional care să explice inexplicabilul. Un exemplu despre modul cum putem ajunge la o astfel de explicație e Într-adevăr acela de a folosi metodele pe care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că fragmentele de sacru sau de necunoscut pe care le abordează Horea fac parte din categoria neantului modern (sau modernist), deci a unui vid de esență care ne sperie În momentul În care este adus În discuție, generând reacții ilogice, iraționale și percepții scandaloase. Aș muta puțin discuția dintre teologie și neantul teologal spre psihologie. Impresia mea este că Horea scrie acest text aflându-se mental În poziția teoreticianului, a celui care lucrează cu concepte. Or, vrând-nevrând, aceste concepte sunt resimțite
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
parțial ori fragmentar. Ștefan Borbély: Mă Îndoiesc. În momentul În care oamenii aceștia ies din Închisori, nu cred că au creierul formatat. Dimpotrivă, În jurul lor, În sate sau orașe, se creează un fel de halo straniu, un fel de halo irațional, de teamă. Sunt izolați cultural și individual: au buletinul stigmatizat, unii au domiciliu forțat, sunt strămutați din zonele lor de origine sau din cele În care ar putea Întreține legături de familie sau de societate firești, deci nu au cum
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să se ghideze după ideea că nimeni nu ar trebui să fie avertizat în legătură cu evenimente neplăcute până când acestea nu au loc și efect. Orice factor de răspundere care adoptă o astfel de poziție ar acționa într-adevăr într-un mod irațional. Cu toate acestea, un factor de decizie nu trebuie influențat de acest motiv irațional și să își dorească să împiedice o agenție de informații să raporteze vești nedorite. Într-un stat birocratic modern, nici un demnitar - nici chiar șeful guvernului - nu
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
evenimente neplăcute până când acestea nu au loc și efect. Orice factor de răspundere care adoptă o astfel de poziție ar acționa într-adevăr într-un mod irațional. Cu toate acestea, un factor de decizie nu trebuie influențat de acest motiv irațional și să își dorească să împiedice o agenție de informații să raporteze vești nedorite. Într-un stat birocratic modern, nici un demnitar - nici chiar șeful guvernului - nu primește informații sau evaluări secrete referitoare la o anumită strategie politică pe care nu
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
doctrinei sale referitoare la raportul dintre fides și intellectus, înțeleasă până la el ca o opoziție puțin cam simplistă între credință și rațiune. Credința este baza înțelegerii lui Dumnezeu, dar aceasta nu înseamnă că trebuie văzută ca o atitudine oarbă și irațională, ci ca un instrument ce servește înțelegerii, de aceea în opera târzie despre Trinitate (XV, 2, 2) se spune: „credința caută, intelectul găsește” (cf. și mai departe, p. ???). Despre Biblie în opera lui Augustin, cf. A. Labonnardière, Biblia Augustiniana, Et.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
să și-l închipuie: dimpotrivă, este atât de prezent și de personal încât sufletul omului este neliniștit până când nu-și găsește pacea în El. Este caracteristică pentru Confesiuni, ca și pentru Augustin în general, introspecția psihologică menită să cerceteze mișcările iraționale și inexplicabile ale omului, introspecție exercitată nu doar asupra lui însuși, ci asupra tuturor. Această capacitate nu s-a manifestat la nici un scriitor creștin cu atâta finețe și este exercitată uneori aproape cu un fel de îndârjire care e un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Grigorie, conferind termenilor o semnificație negativă, astăzi, istoricii sunt mai interesați de faptele din istoria locală, de viața celor umili, de mentalități, mai mult, chiar de superstițiile celor ignoranți. Ei sunt interesați de „cultura” populară, de invențiile și de fructele iraționale ale imaginației care, în aceeași măsură ca și realitatea efectivă, dominau (și domină și acum) viața oamenilor. De aceea, istoria lui Grigorie nu mai e o cronică ce trebuie înțeleasă în mod clasic: în aceasta constă noutatea și, în același
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
să-și construiască propria narațiune. Cultura lui se dovedește a fi, așadar, foarte limitată. Și nu avem nici măcar de-a face cu o „istorie a Bisericii”, asemănătoare cu a istoricilor dinainte, ci cu o istorie a poporului în care predomină iraționalul și miraculosul, iar politica sau impactul problemelor economice și militare rămân în planul secund. Grigorie nu e nici teolog și nici exeget; puțin înclinat spre speculație, el se mulțumește să accepte simplu și fără complicații Revelația și învățătura Bisericii; în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și în cele opt Cărți de miracole (Miraculorum libri), unde sunt povestite, cu o credulitate ce atinge limitele neverosimilului și ale naivității, minunile înfăptuite de diverși sfinți sau datorate chiar relicvelor acestora. În orice caz, și această operă, în ciuda atitudinii iraționale a scriitorului (sau poate tocmai din acest motiv) e un izvor de informații prețioase referitoare la cultura religioasă de nivel superior și inferior din Franța secolului al șaselea care poate servi ca exemplu și paradigmă pentru toată creștinătatea din epoca
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
o altă birocrație, rezultatele pot fi catastrofale pentru organizarea socială. Marcuse și Școala de la Frankfurt au descoperit, în a doua jumătate a secolului XX, că industria și capitalul trebuie coordonate politic pentru a nu deveni absurde, alienante și, mai ales, iraționale în raport cu sistemul de organizare socială. Rezultatul acestei particularități este, între altele, necesitatea politicii, capabilă să formuleze criterii, dar nu să le realizeze astfel decât apelând la birocrații. Dar politicienii comuniști s-au dovedit a fi oameni cu o fantezie bogată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o ilustrare concretă, de tip experimental, a falsificării paradigmei marxiste a dependenței suprastructurii de infrastructură, o pot găsi ușor în cazul tranzițiilor postcomuniste. Pe de altă parte, și înclinația teoriei economice modene de a considera că, în ciuda unor determinări culturale iraționale, până la urmă viața socială a unei societăți se desfășoară după o paradigmă a comportamentului rațional pe piață și în societate al populației este infirmată de experiența societăților postcomuniste. Presupoziția fermă și esențială a teoriilor economice moderne este că, într-o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și mai complicate. Conform paradigmei marxiste, schimbările tehnologice spontane remodelează civilizațiile, de la relațiile de familie și până la ideologii, religii și relații politice. Conform paradigmei jevoniene reformulate de Pareto, raționalitatea economică de tip capitalist depinde de psihologia oamenilor, întemeiată pe reziduuri iraționale produse de cultură, ideologie și credințe. Paradigma „ciocnirii civilizațiilor” este la fel de veche ca și religiile universale. De exemplu, este greu de înțeles de ce, în 2003, Congresul Statelor Unite constata că România are o economie de piață funcțională, în vreme ce Comisia Uniunii Europene
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
explicații plauzibile. Definind gelozia ca un răspuns aversiv față de implicarea reală sau imaginară a partenerului într-o relație erotică cu altă persoană, psihologii acordă o semnificație deosebită distingerii dintre gelozia bazată pe suspiciune și gelozia reactivă, precum și între gelozia nejustificată (irațională) și cea realistă (întemeiată) - Strong, DeVault, Sayad (1998). Cu toate că între gelozia-suspiciune și cea nejustificată există o apropiere de conținut, ele nu trebuie confundate. Suspiciunea are în general la bază indicii că partenerul cochetează sau chiar „umblă” cu cineva, numai că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
e nimic sigur. Neîndoielnic că uneori suspiciunea nu are bază reală. Semnele pot fi doar simple închipuiri ale celui gelos. Pentru oricine din exterior apare limpede că nu este logic să existe motive de gelozie. În acest caz, gelozia este irațională și poate lua forme patologice. Gelozia reactivă reprezintă reacția la recunoașterea celuilalt partener că a avut, are sau e pe cale de a avea o relație extraconjugală. Aici suntem pe terenul infidelității. Gelozia realistă, justificată este atunci când, fără ca partenerul bănuit să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]