941 matches
-
de a încerca răpunerea monstrului. Desigur, regele atenian a riscat enorm, dar nu orbește. Tezeu era un erou, os de zeu. Legenda spune că tatăl său era de fapt zeul Poseidon. La vârsta de șaisprezece ani, el dovedise deja curajul, iscusința și forța ieșite din comun, răpunând tâlharii giganți Sinis, Sciron, Cercion și Procrust (impropriu încetățenit Procust). El i-a impresionat pe toți, prinzând de viu, legând și apoi sacrificând Taurul de la Marathon, ispravă care anunța viitoarea lui înfruntare cu Minotaurul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și nu dădeau nici doi bani pe părerile lor. Nostromii stăruiau că pentru a lansa vasul la apă cel mai bun mijloc era să se folosească o rampă, iar galionul să fie împins de oameni. Deși vorbea japoneza cu multă iscusință, misionarul nu cunoștea cuvintele specializate pentru astfel de dispute. În cele din urmă se ajunse la o înțelegere. Istovit, misionarul ieși singur din colibă. Se apropia prânzul. Ceilalți puteau să se odihnească, fiecare pe unde găsea vreun loc ferit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
faceți și din Japonia ceea ce ați făcut din Nueva España? — Eu? Nu sunt atât de neghiob. Eu vreau doar să-i dau Japoniei câștiguri ca să dobândesc încuviințarea de a răspândi învățătura creștină. — Japonia va învăța bucuroasă din înțelepciunea și din iscusința la care ne întrec țările dumneavoastră, padre. Dar altceva nu ne mai trebuie. — La ce bun să copiați numai iscusința noastră? La ce bun să luați doar înțelepciunea noastră? Iscusința și înțelepciunea izvorăsc din sufletul care caută fericirea întru Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
-i dau Japoniei câștiguri ca să dobândesc încuviințarea de a răspândi învățătura creștină. — Japonia va învăța bucuroasă din înțelepciunea și din iscusința la care ne întrec țările dumneavoastră, padre. Dar altceva nu ne mai trebuie. — La ce bun să copiați numai iscusința noastră? La ce bun să luați doar înțelepciunea noastră? Iscusința și înțelepciunea izvorăsc din sufletul care caută fericirea întru Domnul. — Fericirea de care vorbiți dumneavoastră, padre, repetă Matsuki, e o pacoste pentru insula noastră mică. Ne-am contrazis îndelung, fără ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
învățătura creștină. — Japonia va învăța bucuroasă din înțelepciunea și din iscusința la care ne întrec țările dumneavoastră, padre. Dar altceva nu ne mai trebuie. — La ce bun să copiați numai iscusința noastră? La ce bun să luați doar înțelepciunea noastră? Iscusința și înțelepciunea izvorăsc din sufletul care caută fericirea întru Domnul. — Fericirea de care vorbiți dumneavoastră, padre, repetă Matsuki, e o pacoste pentru insula noastră mică. Ne-am contrazis îndelung, fără ca nici unul dintre noi să dea înapoi de la părerea lui. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mult zel. Și din prea mult zel am împins uneori lucrurile prea departe. Însă prigoana din Japonia nu poate fi pusă în întregime pe seama faptului că am împins noi lucrurile prea departe. Prin cuvintele sale, părintele Velasco a înflorit cu iscusință faptele. Și a îndulcit speranțele de viitor. Velasco își încleștă pumnii așezați pe genunchi, însă se strădui să zâmbească. În fața episcopilor trebuia să se arate stăpân pe sine. — Trebuie să vă spun că... solii aduși de părintele Velasco nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
libertatea propovăduirii ca de o momeală, urmărind de fapt cu totul altceva. — Și ce urmăresc? întrebă un episcop ca un vultur pleșuv negru, sprijinindu-și bărbia cu mâna. Ce urmăresc japonezii în afară de negoțul cu Nueva España? — Vor să ne fure iscusința și drumurile marinărești pentru a traversa Oceanul Pacific. Fără îndoială că au aflat toate acestea în timpul călătoriei lor până aici. Printre episcopi se răspândi rumoare. După ce se liniștiră, privirile lor alunecară de la părintele Valente la Valesco. Acesta stătea pe scaun cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nu fi băgat de seamă purtarea mea. După ce m-am ridicat, m-a privit țintă și mi-a zis încet de parcă ar fi vorbit pentru sine: — Sfântul Scaun se străduiește întotdeauna să ia hotărâri drepte și nepărtinitoare. Cunoaștem prea bine iscusința și înverșunarea cu care v-ați luptat tu și frații din Ordinul tău în Japonia și n-am plecat niciodată urechea la ocările cu care v-au împroșcat dușmanii voștri. Fluturându-și mantaua, își așeză pe umărul meu mâna lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
neputincios să ajute și neștiutorului cu cuvântul, ci mai vârtos cu fapta, pildă aievea să-i arate. Început de carieră la Școala Probota Iași, Mariana Vrabie s-a dovedit încă de atunci înzestrată cu acest har de a convinge prin iscusința vorbei, dar și prin realitatea faptei. Un admirabil povestitor (istoria se cere povestită!), cu atenție și înțelegere pentru cei din jur, cu energie și voință în a-și duce fapta la bun sfârșit; iată doar câteva din însușirile pe care
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1850]
-
C. Brătianu a fost ministru interimar al Apărării Naționale (2 august 187716 martie 1878), susținând cu toată convingerea intrarea României În războiul ruso-turc. Succesul tratativelor de la Livadia și semnarea Convenției de la București se datorează, În bună măsură, tactului politic și iscusinței diplomatice ale lui I. C. Brătianu. Aceleași calități și le-a demonstrat și În timpul Congresului de la Berlin, În tratativele privitoare la condițiile obținerii independenței României. După război, sprijinit de M. Kogălniceanu, Ion C. Brătianu se orientează spre Puterile Centrale, reușind astfel
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
această expectanță a autorului de la cititorul său: cititorului i se pretinde astfel să fie inteligent (chiar superinteligent), sensibil și talentat în practicarea lecturii. Cititorul nu poate fi lăsat să fie pur și simplu, ci se reclamă de la el performanță, abilitate, iscusință. Cititorul nu poate fi gratuit. Nu poate fi inapt și incapabil: el trebuie să dea tot ce poate în actul lecturii. Adică să trudească la fel de intens precum autorul. Convenabilă formulă și teorie, convenabilă utopie! Dacă toți cititorii ar fi așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Francis Bacon 65. „Cititul face mintea cuiva bogată, convorbirea i-o face sprintenă, scrisul i-l face precis, Și de aceea, dacă un om scrie puțin, el trebuie să aibă o memorie bună : dacă citește puțin, trebuie să aibă multă iscusință pentru a părea că știe ceea ce nu știe.” Francis Bacon 66. „A citi înseamnă deci, a textualiza universul văzutelor și al nevăzutelor.” Nicolae Balotă 67. „Cartea este prin excelență, opus humanum. Prin ea omul se înființează pe sine.” Nicolae Balotă
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
regelui și l-a și căpătat. În numele poporului. Sau Marx, un student, un tip de la Universitate, scriind cărți care cuceresc lumea. Chiar a fost un jurnalist și un publicist desăvârșit. Cum și eu am fost jurnalist, pot să Îi apreciez iscusința. Ca mulți jurnaliști, inventa lucruri pe baza altor articole de ziar, presă europeană, dar le inventa foarte bine, scriind despre India sau despre Războiul Civil din America, chestiuni despre care de fapt nu avea habar. Dar era fascinant de viclean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
furnicar, e atât de vulcanică. Un chinez ar fi În mod similar sensibil la asta. Orice națiune de mulțimi vaste. Suntem Înghesuiți ca sardelele acum, și ființele umane trebuie să simtă că au o ieșire și că puterea intelectuală și iscusința propriei specii deschid drumul. Invitația la călătorie, dorința baudleriană de a scăpa - de a scăpa de circumstanțe omenești - sau dorința de a fi o luntre beată sau un suflet care râvnește să spargă și să deschidă un univers Închis e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Purtând haine cu rever dublu. Jucând gin și canastă pe mize mari și vorbind din colțul gurii. Detestând medicii kulturnîi care voiau să discute despre Heidegger sau Wittgenstein. Doctorii adevărați nu aveau timp de asemenea chestii Închipuite. Îi detecta cu iscusință pe Închipuiți. Își permitea fără efort o asemenea mașină, dar nu ducea viața cu care aceasta se asocia. Nu se ducea la spectacole de revistă pe Broadway, nu avea avion personal. Singura excentricitate de vedetă era să ia avionul până În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
să-mi cumpăr lună de lună abonamentul de tramvai: „Și din ce-ți cumperi tu, de fapt, tutunul și tot ce-ți mai trebuie?“), mie nu-mi venea în minte drept răspuns decât o trimitere vagă la Geldmacher și la iscusința lui în mânuirea culorilor pe hârtie: că noi reușeam cât ai bate din palme să producem fleacuri din astea atât de bine, încât să pară „adevărate“. Nu-i de mirare că sărmana mea mamă deriva de la numele prietenului tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
căreia se vede că simțul pentru nevoile terestre nu-i fusese atrofiat pe durata detenției ei monastice, a căutat un frizer care, cu bani puțini - mai mult decât de o pomană nu i se dăduse pentru drum -, dar cu multă iscusință, a reușit să-i confere părului tăiat scurt, după moda maicilor, o sugestie de frizură. „Așa, fetițo“, ar fi spus acela, „acum poți să te arăți din nou între oameni“. Pentru mama bolnavă și tatăl apăsat de griji a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pus palma pe creștet în momentul îngenuncherii ca semn al acceptării gestului de supunere, a privit spusele însoțitorului ca pe niște săgeți îndreptate către zona inimii. Cuum, cuum, hatmane Turculeț? Au oare tu pui la îndoială vrednicia vitejilor mei și iscusința căpitanilor oștirii mele încununate de glorie în bătăliile de la porțile Vienei? Să ai ținere de minte că eu, salvatorul creștinismului, nu dau greș nicicând, hatmane! Moldova-i a noastră! Adică a mea, voievoade! Numai să fie într-un ceas bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
prânz, nu îmbelșugat, dar care să-i sature, până când vor găsi mijlocul să păcălească pe cineva în așa fel, ca să se asigure de merinde pentru vreme mai îndelungată. Căpetenia lor, care, cum era și firesc, îi întrecea pe toți în iscusință și îndrăzneală, le spuse: ― Băieți, m-am gândit cum am putea să facem rost de un prânz ca să vă lingeți pe degete, dar, pentru asta, trebuie să fie măcar unul dintre noi bine îmbrăcat, că straiele noastre nu prea au
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de ele, ca să aducem la îndeplinire întocmai cele plănuite! Și cum gândurile bune nu vin niciodată pe burta goală, prima noastră grijă trebuie să fie o masă bună. Eu am făcut începutul: rămâne ca voi să urmați, să vă văd iscusința! Cine se-ncumetă să facă rost de mâncare, că mâine seară aș vrea nespus de mult să facem o mică petrecere? Atunci, aceia dintre pungași care nu făcuseră nici o ispravă de când începurăm povestea noastră, săriră deodată cu toții: ― Eu fac rost
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
extraordinare de trafic de armament. Trecerea celor două mașini blindate, din proprietatea armatei egiptene, în mâinile Negusului și ale Etiopiei, cu luni înainte de invazia italiană, este provocarea ce evocă scenariile elaborate ale lui Hitchcock. Totul se petrece în penumbră, iar iscusința emisarilor etiopieni se întâlnește cu rapacitatea misiților levantini, meșteri în arta de a citi păcatul tainic al oamenilor. Le va fi dat acestor două mașini blindate să fie punctul în jurul căruia se adună destinele unui grup straniu și atipic de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care îl cunoașteau atât de bine. Agitat și precipitat, Tintin se aruncase deja pe scara ce ducea către bibliotecă : agățat de ea cu agilitatea unui marinar de cursă lungă, Tintin gesticula scoțând de pe rafturi tomuri groase și hărți. Ocolind cu iscusință acest tir de erudiție ce risca să îl atingă, Milou lătra, pe jumătate bucuros, pe jumătate melancolic. Cu paharul de whisky în mână, Haddock urmărea fascinat această suită de acrobații ale lui Tintin. Și doar câteva exclamații modeste, în care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
evadare ziarele relataseră cu câteva săptămâni înainte. Ca de atâtea ori în existența sa tumultoasă, Olrik sfidase moartea. Condamnat la închisoare pe viață în cea mai bine păzită închisoare americană, se părea că prodigioasa sa carieră se apropia de sfârșit. Iscusința și curajul lui Philip Mortimer și a lui Francis Blake învinseseră intelectul diabolic al celui care slujise atât de loial pe crâncenul stăpân al Imperiului Galben. Și totuși, ceea ce nimeni nu mai credea că se poate întâmpla era pe cale de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în același timp. Gosseyn Trei avu impresia că cei din cameră fuseseră angajați într-o conversație minoră și pe un ton scăzut, chiar înainte de sosirea lui. ...Trebuie că toți, și fiecare în parte, erau speriați de implicațiile celor întâmplate... ce iscusință fusese necesară să-i aducă aici; și totuși, faptul că erau în viață și nu uciși fără nici o judecată, avea și el semnificația lui. Observase deja că la capătul îndepărtat al mesei era un scaun neocupat, în fața căruia, pe masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
suflete deodată. Și ca o mărturie că nu fusese Încă biruită ceata Îngerilor. Editorul cărții lui Nilus va fi Crucea Roșie din Țarskoe Selo. Lucrarea se va tipări În ediție bibliografică pe hârtie japoneză, cu litere aurite, amintind cititorului de iscusința omenească, care putea fi uneori un adevărat refugiu În fața răului, ca și o sursă de trăiri platonice. Un exemplar va fi hărăzit țarului Nikolai al II‑lea. (Țarul citea pe nerăsuflate tot ce era operă mistică, Întrucât socotea că prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]