4,397 matches
-
a unei materii ce n-a putut fi eliminată cu totul): „Vorbesc cu ochiul care deschide cartea. și se face pe dată ca o sămînță într-un măr: / ispitit de locurile dulci ale ei (...) în învierea literelor din carne”. Așadar ispita carnală n-a dispărut. Îmblînzită, rarefiată, ea se retrage în imaginile concrete ale musculaturii virile, precum în pictura clasică înfățișînd personaje evanghelice, pe care lumina sacră, lacrimile o pun în valoare ca pe-o mărturie a umanității reale. Neputîndu-și suprima
Poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5654_a_6979]
-
unde imprevizibilul încununa suprem o màtură înțelepciune. Simetric, mă gîndesc, familiaritatea noastră cu vocile care ni se încrucișează în jur, zbenguindu-se în zboruri ager arcuite, n-ar trebui, nici ea, să se acomodeze prea lesnicios unui giocoso sempitern. Însă ispita ornitologică, atunci cînd ne dă ghies, purtînd atîta prețios entuziasm de referințe, din istoria inatacabilă a creativității, favorizează, desigur, altceva decît un scrupul de precauții sustractive. Atîta fastă bogăție degajă conivențele unei armonii parcă prestabilite, încît fac hors de propos
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
pentru a vedea începutul prin ochii individului care și-a înfrânt firea și are puterea să se mire, în laboratorul personal, de modificările superioare. Ultima parte a cărții prezintă refacerea simbolică e eului social. Lena Constante insistă pe o triplă ispită - specifică, aș spune, sistemului concentraționar românesc - urmărită în diverse faze: a îndoielii, a libertății și a sinuciderii. Mai dramatică cu cât, la închisoarea de la Miercurea-Ciuc, ea are șansa comunicării. Doar că frica de reintegrare, de renunțare la singurătate, e mai
Una cosa mentale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3294_a_4619]
-
spre a se culca pe urechea mulțumirii de sine, cu atît mai mult cu cît știe că, fără scandalul de corupție căruia i-a căzut victimă Christian Wulff, prerogativele prezidențiale i-ar fi rămas străine. Gîndul acesta îl scutește de ispita de a-și aroga mai multe calități decît are, Gauck recunoscînd deschis că deznodămîntul numirii în fruntea dregătoriei federale aparține jocului de împrejurări, și nu meritelor proprii. În fond, educația de pastor evanghelic i s-a impregnat prea puternic pentru
Memorii politicoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3319_a_4644]
-
în Mediavision, companie de producție înființată și condusă de ea, din 1995. - A fost producătorul marilor emisiuni difuzate de Pro TV: „Știi și câștigi”, „Roata norocului”, „Prețul corect”, „Riști și câștigi”, „Te uiți și câștigi”, „Ecuația Pro”, „Ministerul comediei”, “Vara ispitelor”, „Alege A.S.I.A”. - În ultimii ani, a fost producător general al emisiunilor „Dansez pentru tine”, „MasterChef”, „Vocea României” și „Românii au talent”.
Producția PRO Tv pleacă la Antene by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35197_a_36522]
-
Gabriela Gheorghișor Gheorghe Crăciun, Femei albastre, Prefață de Carmen Mușat, Iași, Editura Polirom, 2013, 262 pag. Fie și neterminat, un roman inedit de Gheorghe Crăciun reprezintă, mai ales pentru literați, o ispită irezistibilă de lectură. Un fragment dintr-un interviu al autorului, reprodus de Carmen Mușat în prefață, avertizează însă că proiectul romanesc, numit inițial Blue(s), se voia „o carte mai ușoară”, o încercare de destindere creativă după vampirizanta Pupa russa
À travers les femmes by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3560_a_4885]
-
cele mai delicioase intimități cu o femeie pe care-o cunoaște, ca și pe bărbatul ei, și pe care-o respectă. A doua zi, deșteptare încântătoare, zi parfumată, toată, de amintirea visului, prelungire a acestuia în viața reală, și totodată ispita de a se comporta față de această femeie ca și cum i-ar fi aparținut, un soi de sentiment de vinovăție față de soțul ei, ca și cum l-ar fi trădat cu adevărat. Mi se pare că scopul ideal al oricărui poet demn de acest
Claude Sernet – inedit – () [Corola-journal/Journalistic/3703_a_5028]
-
sub bagheta ficțională a unui storyteller exigent cu propriul scris și respectuos față de exigențele propriilor cititori. Făcîndu-și loc printre lecturi favorite ca Huckleberry Finn al lui Mark Twain, Suflete moarte de Gogol sau Spuma zilelor de Boris Vian (invocate ca ispite livrești în propria ficțiune), Filip Florian își concepe Toate bufnițele pe o structură duală, urmărită da capo al fine. În decorul de orășel montan al incipit-ului, protagonistul copil Lucian își croiește un tunel prin zăpadă, pentru a se întîlni
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
aș fi crezut să-mi detecteze vreodată cineva o „structură nemțească”! Atât de mult m-am obișnuit să-mi ascult cu voluptate poruncile latinității doldora de levantinism - cea care, împreună cu temperamentul sangvino-coleric, mă livrează irepresibil și invariabil meridionalității, capriciilor și ispitelor orientale - încât e nevoie mereu de bunăvoința altora să-mi etaleze umbra disciplinată și matematic productivă dindărătul histrionismului fanfaron. Căci adevărul e că-n suita multelor polarități de care am mai pomenit în aceste nevinovate exerciții de narcisism confesiv, ființa
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
din Creanga de aur de Mihail Sadoveanu: Kesarion Breb își trimite umbra la asfințit să ajungă aproape de împărătița Maria. Romanul lui Jan Koneffke reînvie România interbelică, unde caruselul istoriei amestecă ame- țitor comedia și tragedia, realul și fantezia. Nu rezist ispitei de a cita calamburul unei distinse scriitoare și traducătoare, care a îmbrăcat splendid în straie românești pe autorii nobelizați din spațiul de limbă germană: Jan Koneffke a născocit un descântec fabulos despre țara pierdută, ce poate risipi deochiul aruncat de
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
-i conving că nu are nici un rost să renunțăm la a contempla noblețea literaturii doar pentru că ne sare mereu în ochi tot mai ignobila viață literară. Asta înseamnă că le recomand să-și astupe urechile cu ceară ca să nu cedeze ispitei sirenelor unui cotidian abject, precum fac marinarii lui Ulise, mai ales dacă nu se simt în stare să urmeze exemplul acestuia de a se lega strâns de catarg. Soluția depinde de fiecare. Calistrat Hogaș pune în gura unui personaj al
Două estetici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3499_a_4824]
-
și merită să le citim. Ținem să reproducem aici măcar una dintre epistole, pe cea mai scurtă, care este un elogiu adus artei înțelese ca apropiere de Dumnezeu: „Iubite Nego, Ia aminte, părerea că arta e diavolească poate fi o ispită a diavolului însuși. Cred că adevărul e cu totul altul și că l-a rostit (Alexei) von Jawlensky: «Arta e nostalgia lui Dumnezeu». Doar prin rugăciune și prin artă restabilim uneori legătura euforică cu divinul. Arta (când e artă, firește
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3803_a_5128]
-
În O soacră (Soacră- mea Fifina), dramaturgul - a demonstrat Florin Manolescu - parodiază o specie dramatică de care era, altminteri, îndrăgostit, și anume vodevilul. Șerban Cioculescu, adversar, cum spuneam, al includerii criticii în beletristică, își propune să fugă, mai întâi, de ispitele biografiei romanțate. Înainte de a fi o replică la Viața lui Mihai Eminescu, deci, Viața lui I. L. Caragiale este o replică la Caragiale, tragicul destin al unui mare scriitor, biografie romanțată publicată în 1939 de B. Jordan și Lucian Predescu. Argumentele
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
eseului românesc. Care numai insignifiante nu sunt. 1 Ardeleanu, George, N. Steinhardt și paradoxurile libertății: o perspectivă monografică, Humanitas, 2009. 2 Romila, Adrian G., Un Steinhardt complet în Luceafărul, nr. 19/2009. 3 Iată ce scria Ioan Pintea, îngrijitorul ediției Ispita lecturii, Dacia, 2000, p. 7: „Am adunat în acest volum, oarecum amalgamat, mărturisiri, recenzii, eseuri, fragmente... în cele din urmă, cu sentimentul că mă văd împlinind, în continuare, o moștenire scriitoricească de excepție”. 4 Așa cum s-a mai observat, Jurnalul
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
19, 14-20 mai), dialogul purtat de Adrian Mihalache cu Vladimir Tismăneanu. Intitulată Istoria diabolică, această discuție pornește de la ideile lui Leszek Kolakowski despre încarnarea Diavolului în sistemele totalitare, comunismul și fascismul, din secolul trecut. Cei doi eseiști dialoghează pasionant despre ispita totalitară, despre felul cum ajung oamenii obișnuiți „să se îndrăcească”. Referințele bibliografice, literare și filosofice, cu care interlocutorii își susțin ideile, sunt serioase și plasează dialogul într-o zonă de o remarcabilă deschidere intelectuală. Iată, de pildă, ce crede Vladimir
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
casele prietenilor sau simpatizanților (Alexandru Mironescu, Barbu Slătineanu, Dinu Pillat, Constantin Joja, Nicolae Radian, chilia starețului Sofian Boghiu de la Plumbuita.), este acuzat pentru lectura unor cărți interzise ale scriitorilor exilați, aduse pe căi ocolite din Occident: La tentation d’exister (Ispita de a exista) de Emil Cioran și Fôret interdite (tradusă după ’89: Noaptea de Sânziene) de Mircea Eliade. Deși recunoaște aceste fapte în timpul anchetei, V. Voiculescu neagă totul la proces, aflăm din „recursul în supraveghere” din 1968 cerut de procuratură
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
bucurie; Dar nu știu cum, parcă n-aveam de zis Nimic, cerneala nu voia să-mbie. Copila de la han, de cină-a-mi pune, M-a salutat cu demnă-nchinăciune. VI. Pleca, venea, și cum vorbeam cu ea, Părea cu fiecare vorbă mai ispită; Tăind cu grijă puiul, îmi părea Prin totul în mișcări mai iscusită; Ce nebunie ne-aripase-așa Nu știu, dar tulburarea cum incită, Am răsturnat un scaun, scos din minte, S-o-nșfac; dar ea, în șoaptă: „Stai cuminte! VII. E jos
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
iartă-mă, mai abitir: Deși stam lângă crucea unde Crist e, Tot l-am simțit mișcând pe Meșter Iste4. XVIII. Iar voi, brodate draperii ce-s trase, Voi, perne-n noaptea nunții răvășite, Voi învelișuri, aripi de mătase Acoperind înlănțuiri ispite, Voi, păsări ce ne deșteptați când ceas e De noi plăceri mereu neobosite, Voi ați fost martori cum iubeam mereu: Cât de părtașă ea, ce vajnic eu. XIX. Și cum de-atâtea ori ca de o pradă De-al căsniciei
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
vorbește despre suferință ca despre un leac, ca despre un drum spre o filosofie înaltă în viață. Acest lucru îl confirmă majoritatea Sfinților Părinți. Arhipăstorul Ioan spune că, precum aurul topindu-se leapădă rugina (impuritățile), așa și omul trecând prin ispite și suferințe, leapădă din trupul său înclinarea spre păcat 56 și nimic nu ne face atât de străluciți și invidiați și nu ne umple de zeci de mii de lucruri bune ca mulțimea încercărilor, primejdiile, ostenelile și deprimările și faptul
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
nu sfîrșesc mai bine: trei se otrăvesc, al patrulea se aruncă de la înălțime. În acest fel destinul cercului de „warme Brüder“ ia sfîrșit. O carte de gen pentru cititorii de același gen, autorul avînd tactul de a nu cădea în ispita detaliilor fiziologice, așa cum se întîmplă cu Ion Negoițescu în stînjenitoarea Strajă a dragonilor.
Warme Brüder by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3183_a_4508]
-
înapoi în ocean. Spun „simbolic”, întrucît, cum observam deja, miza parabolică a lui Steinbeck nu pare să meargă, la prima vedere, dincolo de acest palier romantic al „puterii absolute ce corupe în mod absolut”. Inocența ajunge să fie ușor pervertită prin intermediul „ispitei” puterii materiale. Kino se metamorfozează sub influența visului - aproape concretizat - al îmbogățirii și intră în himerele suicidale ale schimbării de identitate socială. Licăririle de raționalitate ale Juanei nu-l pot opri din traseul încrîncenat al transformării personale, pe care l-
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2928_a_4253]
-
înapoi în ocean. Spun „simbolic”, întrucît, cum observam deja, miza parabolică a lui Steinbeck nu pare să meargă, la prima vedere, dincolo de acest palier romantic al „puterii absolute ce corupe în mod absolut”. Inocența ajunge să fie ușor pervertită prin intermediul „ispitei” puterii materiale. Kino se metamorfozează sub influența visului - aproape concretizat - al îmbogățirii și intră în himerele suicidale ale schimbării de identitate socială. Licăririle de raționalitate ale Juanei nu-l pot opri din traseul încrîncenat al transformării personale, pe care l-
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2884_a_4209]
-
să iasă în lume așa cum e. Cu plăcerile gastronomice și tihna declamatorie, cu gândul apocaliptic al călătoriei. Nu-și ascunde umorile, când ele există. Nici admirația. Cu alte cuvinte, morga lui Andrei Pleșu durează pe parcursul unui interviu câtă vreme rezistă ispitei imprudenței. De oriunde pornește vreun răspuns, el ajunge să lase deoparte precauția discreției. Ca și cum un mecanism interior se răsucește imprevizibil. Sunt convins că există o tainică frivolitate a celui care renunță la prudență. Scopul, firește, e, cum aminteam, o desfătare
Imprudențe supravegheate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2900_a_4225]
-
în Față către față. Spontaneitatea și revolta actualității nu invită la imaginație. Ne găsim în mijlocul schimbărilor fără întâlniri miraculoase, ci previzibile și fără condimente providențiale. În ipostaza de om politic, fostul ministru și consilier prezidențial știe că a căzut în ispita puterii. Însă are de partea lui sentimentul sincer al unei generații trezite, la mijlocul vieții, cu putința întemeierii unei noi lumi. Este prilejul ideal de-a începe lumea după croiala potrivită. „Proiectele fără corp” de la Păltiniș se văd dintr-o dată de-
Imprudențe supravegheate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2900_a_4225]
-
interior. Tentativa responsabilizării eșuează, la fel transformarea mentalității colective prin individualități întregi. El poate redeveni acum un expert al insuficiențelor. Se pronunță pentru „deliberare în acțiune și spontaneitate în reacție”, se teme să n-ajungă un „obsedat al imediatului”, iar ispita lui „prea devreme” rămâne activă, din moment ce consacrăm alert scopurile drept idealuri. Interesant e și ce spune despre criticii literari: ei „trebuie să dea cititorului acces la sensul posibil pe care valoarea discutată l-ar putea avea în viața lui personală
Imprudențe supravegheate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2900_a_4225]