1,396 matches
-
Trecem acum la partea „istorică” a ediției, datorată d-lui Dragoș Mîrșanu. Puține scrieri bisericești se pretează la un comentariu istoric atât de atent precum DMP, opusculul recomandându-se mai puțin ca o lucrare teologică, cât mai ales ca una istoriografică. Fiind, cum spunea Arnaldo Mo migliano, un „oribil pamflet”, pentru a înțelege corect realitățile politice, ideologice, administrative, economice, militare, religioase, umane de la sfârșitul veacului al III-lea și începutul celui de-al IV-lea pe care le înfățișează, el trebuie
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
până în 259, an în care a fost înfrânt și capturat de către perși, dar tot la p. 174 (nota 37) (Note) și apoi la 203 (Anexa 1) citim că suveranul și-ar fi sfârșit domnia în 260; cele mai recente interpretări istoriografice indică drept dată a capturării lui Valerianus și, deci, a încetării principatului său luna iunie a anului 260. La p. 13 (Tabel cronologic) și 172 (nota 34) ( Note), îngrijitorul ediției scrie despre o „persecuție a creștinilor” din anul 249, dar
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de la sud de Dunăre, în partea a doua se face referire la geții și dacii din Carpați și de la Dunărea de Jos. Cu riscul de a se repeta, se face din nou apel la opera lui Herodot, ca primă scriere istoriografică antică ce-i consemnează în istorie pe geți. Apoi sunt trecute în revistă, de o manieră succintă, izvoarele literare grecești ce menționează populația getică. Continuând firul cronologic al evenimentelor istorice, este supusă atenției cititorului problematica noțiunii de dac, autorul insistând
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
unei religii monoteiste dificil de integrat într-o discuție referitoare la forme de propagare, integrare și control social ale unor religii în sistemul politeist al Imperiului Roman. Capitolul „Stadiul cercetării” (I. 2. Estado de la cuestión, p. 37-70) este un excurs istoriografic care trece în revista principalele contribuții ale autorilor români și străini în domeniul ales drept subiect de cercetare. Rezultă de aici o bună cunoaștere a bibliografiei românești și o preluare critică a informațiilor. Lucrările mai vechi, ale lui O. Floca
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
deformat, uneori radical, cuvintele și ideile lui Bowersock, falsificând, totodată, realitatea istorică. Persoane fără pregătire în domeniul istoriei antice, necunoscătoare ale epocii și personajului, străine de progresul editării textelor, ele sunt reprezentative pentru o întreagă categorie de traducători din literatura istoriografică străină care, absolvind, foarte probabil, vreo școală de limbi străine, se și cred îndreptățiți să traducă orice și care, cu acordul unor așa-ziși editori la fel de ignoranți, mercantili și fără nici o pregătire științifică, au îm pânzit rafturile librăriilor cu produsele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
lucrare de pionierat, atât prin munca de arhivă pe care a presupus-o - și care a dus la descoperirea de documente și surse de informații de valoare -, cât și, după cum arată profesorul Iacob Mârza în studiul introductiv, datorită noutății viziunii istoriografice și culturale a tânărului savant. Deși Pâclișanu, prins în vârtejul activităților curente - și, evident, nebănuind catastrofa care avea să-i lovească pe greco-catolici - nu s-a grăbit să o tipărească, teza a contribuit decisiv la configurarea viziunii sale istoriografice. După cum
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
viziunii istoriografice și culturale a tânărului savant. Deși Pâclișanu, prins în vârtejul activităților curente - și, evident, nebănuind catastrofa care avea să-i lovească pe greco-catolici - nu s-a grăbit să o tipărească, teza a contribuit decisiv la configurarea viziunii sale istoriografice. După cum arată editorii, cercetările pe care ea lea prilejuit vor fi întrebuințate de savant în studiile ulterioare. Înainte, însă, de a comenta ediția propriu-zisă, e cazul să spun câteva cuvinte despre Zenovie Pâclișanu (1886- 1957). Prelat și istoric, activist politic
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
îndelungați în care nu s-a putut vorbi despre Pâclișanu. Specialiștii au astfel - cel puțin în principiu - ocazia să confrunte textul original cu traducerea Andreei Mârza, care a optat (și bine a făcut) pentru o transpunere fidelă a sensului textului istoriografic, neutră din punct de vedere stilistic, deși limba română în care scria, la 1912, Pâclișanu purta cu siguranță pecetea latinismului blăjean. Însă o eventuală încercare de reconstrucție a particularităților stilistice, pe lângă faptul că necesită măiestrie literară și experiență filologică, ar
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
române de la origini până la 1900.) Dinu C. Giurescu observă pe bună dreptate în cuvântul introductiv la Dicționarul biografic de istorie a României*, recent apărut, că politicul făcea imposibilă prezentarea personalităților. Abia acest volum coordonat de Stan Stoica face o deschidere istoriografică către rolul acestora în viața social-politic-ideologică din societatea românească. Succinte, totuși fără lapsusuri de detalii esențiale, documentate și riguroase, sunt prezentate viețile a "șase sute de personalități care și-au înscris numele în istoria și civilizația românească", "unii prin construcție și
Personalități românești, spirit european by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/6994_a_8319]
-
stat medieval românesc. Deși ideea nu e cu totul nouă (ea apare, într-o formă voalată, la Iorga, în deceniul al treilea al veacului trecut), Neagu Djuvara e primul istoric de anvergură decis să se ridice împotriva unei întregi tradiții istoriografice. Documentele aduse în dis-cu-ție nu sunt noi. Nouă e viziunea în care sunt interpretate. Și anume, recurgând la analogii și cutume istorice, la o logică a evoluției zonale și, nu în ultimul rând, la plau-zi-bi-litatea evenimentelor. Pentru școala istoriografică românească
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
tradiții istoriografice. Documentele aduse în dis-cu-ție nu sunt noi. Nouă e viziunea în care sunt interpretate. Și anume, recurgând la analogii și cutume istorice, la o logică a evoluției zonale și, nu în ultimul rând, la plau-zi-bi-litatea evenimentelor. Pentru școala istoriografică românească, nașterea poporului român și, implicit, a formațiunilor statale de după anul 1000, direct din Imperiul Roman, a jucat un rol mai degrabă de ideologie și politică, decât de realitate istorică acoperită de documente. Ipoteza că în cristalizarea statului medieval romînesc
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
drapelului național și alegerea drept marca iconica a Ateneului Român, dominat de statuia lui Eminescu. Acest prim număr al revistei alege să reviziteze câteva teme esențiale ale culturii române. Alexandru Florin Platon și Keith Hitchins examinează continuitățile și discontinuitățile discursului istoriografic al unui timp de tranziție, marcând și o necesară privire retrospectivă asupra unui trecut adesea ambiguu. Identitatea culturală românească rămâne una dintre preocupările centrale ale numărului de față - Radu Dudău îi dedică un substanțial studiu văzând în interogația identitara o
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
popor, destinul său în lume, a creat o întreagă literatură înflăcărată și extatică, populată cu eroi de legendă, ideali și invulnerabili. Această "strălucitoare lumină" se obținea însă adeseori prin eludarea unor date ale izvoarelor istorice sau prin hiperbolizarea altora. Construcțiile istoriografice care s-au înălțat pe aceste șubrede postamente - vecine cu beletristica - au cucerit și, poate, au educat. Nu reflectau însă adevărul în integralitatea sa. A urmat, apoi, o nouă generație, care a pornit de la principiile pozitiviste ale criticii scrupuloase a
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
românească) rostită în 1933 la Școala de Înalte Studii din Paris, în care a ținut, spre lauda sa, să precizeze cu respect că "între generația noastră și cea romantică a fost cineva bine cunoscut la Paris... A. D. Xenopol". Noua școală istoriografică românească nu avea să se limiteze însă, ca unii dintre predecesori, la forarea nesfîrșită în jurul unui izvor, mărunțind și subțiind m al marii personalități (nu s-a vrut el și a fost recunoscut drept "apostol al neamului"?) și chiar elanurile
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
documentării. Dacă primele două sute de pagini erau inedite, următoarele (Pietro Metastasio e i poeti Văcăresti, respectiv Per la fortuna della tragedia alfieriana in Romania) fuseseră tipărite în prestigiosul Giornale Storico della letteratura Italiana. Pentru a compensa spiritul doct-demonstrativ al capitolelor istoriografice, prefața strecoară o notă cochet-sentimentală. Parafrazînd finalul canțonelor și baladelor medievale, prin care poetul își trimitea ca mesajer în lume propriul text, Ramiro Ortiz își îndemna la drum, într-un pelerinaj de juruință,... cartea de iubire, nu doar de erudiție
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Z. Ornea E uimitor cît de proaspăt și ademenitor poate fi examenul istoriografic practicat de un cercetător venit din lumea exegezelor literare. Mai ales a celor de natură structuralista și poetica. Cazul se verifică în situația d-lui Sorin Alexandrescu, autor, pînă a se stabili, la mijlocul anilor șaptezeci, în Amsterdam, al unei remarcabile
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
de factură auster clasică, de prezentare a unei istorii naționale urcînd cronologic din preistorie pînă în zilele noastre. în cel mai tradițional chip, cartea începe cu evocarea triburilor trace și se încheie cu integrarea României în Uniunea Europeană. Un veritabil maraton istoriografic în aproape patru sute de pagini, plus încă vreo treizeci de note și bibliografie, condus cu dificila artă a narațiunii istorice ghidate de o viziune a întregului răsfrîntă în fiecare dintre capitolele celor cinci părți cîte are în totul această Istorie
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]
-
cu ansamblul. De origine română, trăit de la zece ani în Franța, unde familia i s-a refugiat din motive politice în a doua jumătate a anilor '70 ai secolului trecut, format în spiritul și în contextul celor mai actuale dezbateri istoriografice occidentale, autorul acestei sinteze are și avantajul unei cunoașteri întinse și aprofundate a istoriografiei românești. Traian Sandu își începe de altfel cartea amintind folclorica de-acum plîngere a lui Cioran că poporul român nu a participat la "Marea Istorie" și
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]
-
are marele avantaj de a fi mult mai inteligibil și de a vehicula judecăți simple și nuanțate în același timp, lipsite de acea crispare academică pe care specialistul o afișează ca argument nemijlocit în orice tip de construcție critică și istoriografică. Această comunicare (și comuniune) a scriitorului cu artistul plastic nu este, așadar, o simplă analiză de serviciu și nici vreo obligație de a așeza lucrurile într-o ordine anume, ordine pe care o reclamă fenomenul însuși în goana lui obscură
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
are în realitate. De fapt, istoria este un exercițiu de coerență. Pentru asta, însă, trebuie să pui o doză de inteligență și trebuie să fii conștient tot timpul că o anumită deformare față de realitate se petrece. - Trebuie conștientizate limitele demersului istoriografic. - E complicat aici. Pe de o parte, trebuie să crezi în capacitatea ta de a afla adevărul sau de a te apropia cât mai mult de el. Dar, în același timp, e bine să ai și o doză de relativism
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
de viață și izbutește să creeze atmosferă, nu altfel decât o cronică. Este, în ce ne privește, cronica vieții de curte. Adăugați un nume istoric în locul fiecărei funcții statale, ori de câte ori e ea amintită, și vă veți trezi în fața unui text istoriografic cu Ťîntâmplărileť domnului, spătarului, stolnicului, comisului și ale celorlalți oameni de casă. și mai bine ar fi, însă, să nu adăugăm nimic și să observăm că tocmai nespecificarea numelor, a datelor și a împrejurărilor anume e în măsură să dea
Un prozator al criticii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6590_a_7915]
-
recunoaște că pleacă la drum având în minte celebrul studiu al lui Al. Călinescu, Caragiale sau vârsta modernă a literaturii.) În rest, când se menține în spațiul literaturii vechi, Eugen Negrici rămâne savuros. Iar critica lui - eficace. Sistematizarea primelor scrieri istoriografice de la noi (făcută în subsolul câtorva pagini) n-are nici un cusur logic. Criteriile sunt funcționale, singura valoare căutată fiind aceea de adevăr. Interesantă se dovedește și analiza bugetului țării Românești din vremea lui Brâncoveanu. Din cuțite și pahară, adică din
Un prozator al criticii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6590_a_7915]
-
Bichis s-au îngrijit de impecabila apariție a jurnalului, înzestrînd-o cu note lămuritoare foarte bune și corecte. În capul volumului cuprinzînd notațiile anului 1946, dl Dinu C. Giurescu semnează un solid (că informație și interpretare) comentar, care clarifica, sub raport istoriografic, toate complicațiile acelor ani de tristă amintire. C. Rădulescu-Motru, Revizuiri și adăugiri 1946, 1947, volume îngrijite de Gabriela Dumitrescu și Rodica Bichis. Comentariu de Dinu C. Giurescu. Editură Floarea darurilor, 1998.
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
minciuni, fiind de la sine înțeles că fără ele ne-ar fi greu să recunoaștem produsele neobișnuite ale spiritului”. Breviarul (Historia calamitatum), al treilea volum, apărut în 1980, e structurat în forma epică a unei cronici, alcătuită de un Anonim, textul istoriografic fiind însoțit de note explicative ale naratorului. Narațiunea are drept scenă de desfășurare un spital de nebuni, iar Anonimul nu face altceva decât să noteze vorbele pacienților. Scriitura iese, așadar, din tiparele obișnuitului, căpătând reflexe insolite, bizare, incongruente. Autorul recurge
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
Prefer ca tot ceea ce v-am spus până acum să suscite reflecțiile voastre. Cu alte cuvinte: încheind, aceste întrebări să rămână în permanență puse!...”), domnia sa știind prea bine că nu există un „adevăr absolut” al istoriei și că orice demers istoriografic rămâne în cele din urmă „interpretare”. Inutil să mai subliniez modernitatea acestei viziuni într-o epocă în care tot mai mulți cercetători subliniază „ficționalitatea” istoriei și când am început să ne convingem că aceleași structuri ale imaginarului din care se
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]