1,082 matches
-
încercarea de a demonstra discontinuitatea fiecăreia, caracterul lor contingent? Putem explica procesul imaginației care a dat naștere lumilor umane? De ce anumiți oameni își creează anumite posibile, anumite imposibile? De ce inventează povestea aceasta și nu o alta? Suntem capabili să ne istorisim o mulțime de povești ca să justificăm poveștile noastre. Științele umane nu sunt, oare, o manieră modernă de a istorisi povești care pretind să explice poveștile pe care și le istorisesc oamenii? Există o relație importantă între imaginația creatoare de lumi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
De ce anumiți oameni își creează anumite posibile, anumite imposibile? De ce inventează povestea aceasta și nu o alta? Suntem capabili să ne istorisim o mulțime de povești ca să justificăm poveștile noastre. Științele umane nu sunt, oare, o manieră modernă de a istorisi povești care pretind să explice poveștile pe care și le istorisesc oamenii? Există o relație importantă între imaginația creatoare de lumi și poezie. Nu facem referire la definiția neroadă a poeziei (text în versuri), ci la ideea care permite recuperarea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
povestea aceasta și nu o alta? Suntem capabili să ne istorisim o mulțime de povești ca să justificăm poveștile noastre. Științele umane nu sunt, oare, o manieră modernă de a istorisi povești care pretind să explice poveștile pe care și le istorisesc oamenii? Există o relație importantă între imaginația creatoare de lumi și poezie. Nu facem referire la definiția neroadă a poeziei (text în versuri), ci la ideea care permite recuperarea etimologiei: poezie vine de la poiesis care, în limba greacă, are sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
explica posibilele și imposibilele, buclele pe care și le creează oamenii, pentru că este imposibil să poți explica libertatea umană, capacitatea pe care o numim nebunie poetică de a inventa istorii, de a construi realitate, lume. Oamenii sunt capabili să-și istorisească cele mai fanteziste povești. Povești minunate, povești înspăimîntătoare. Cu bune și cu rele, nebunia poetică e fără limite. Relațiile între imaginația creatoare de lume, libertate și particularitățile aparatului neurofiziologic uman scapă explicației științifice. TRANSDISCIPLINARITATE: SPECTACOLE DE LIBERTATE O mulțime de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
realității. Lumea nu este o constrîngere exterioară, este viziunea noastră asupra lumii. Lumea nu răspunde nici unei necesități, nici unui determinism, nici unei constrîngeri exterioare. Produsă de imaginația omenească, lumea este efemeră și contingentă. Noi înșine suntem constrîngerea: sunt poveștile pe care le istorisim și care devin temnița noastră atunci cînd le luăm drept realitate. Libertatea noastră? Putem oricînd inventa, istorisi alte povești, schimba, prin urmare, lumea. Libertatea de care vorbim este finită și infinită. Sporind în mod considerabil libertatea noastră, teoria prezentată ne
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nici unui determinism, nici unei constrîngeri exterioare. Produsă de imaginația omenească, lumea este efemeră și contingentă. Noi înșine suntem constrîngerea: sunt poveștile pe care le istorisim și care devin temnița noastră atunci cînd le luăm drept realitate. Libertatea noastră? Putem oricînd inventa, istorisi alte povești, schimba, prin urmare, lumea. Libertatea de care vorbim este finită și infinită. Sporind în mod considerabil libertatea noastră, teoria prezentată ne face extrem de responsabili în plan personal și colectiv: nici vorbă să mai invocăm situația, circumstanțele, contextul, constrîngerile
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ci de a găsi o poveste care există deja în mine, de a o culege și a o așterne în scris. De aceea, ar fi mai corect să spun că nu am practic nici o libertate de alegere privitor la ceea ce istorisesc. E ca și cum totul exista deja acolo, în adîncul meu. Pot să fie filmele pe care le-am văzut, muzica pe care am ascultat-o, cărțile pe care le-am citit. Oamenii pe care i-am întîlnit au și ei importanța
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a anilor '50 pe care îl evocă, spulberată la 34 ani într-un cumplit accident de mașină. Alături de premiul Médicis al lui Mathieu Lindon, pentru provocatorul portret al lui Michel Foucault, și de premiul Renaudot al lui Emmanuel Carrère, ce istorisește viața controversatului și misteriosului Limonov, iată că și acest mare premiu literar francez este acordat unui gen ce tinde să instituie o modă: un mixaj postmodern, care nu e nici cu totul roman, nici biografie, nici eseu, dar care (re
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
trăise în Australia este absolută și totală azi, ca și atunci cînd l-am cunoscut la Sydney, în 1861. A doua zi, l-am chemat din nou. Aveam cu mine carnetele australiene și am încercat o altă abordare. I-am istorisit propria lui poveste. Erai în grădina guvernatorului, aveai doar o bucată de pînză în jurul coapselor, erai păzit de doi soldați. Un grup de domni a venit să te studieze și ți-au vorbit în diferite limbi... Această povestire, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
singur pe cîmp. În mînă ținea încă o frunză cu viermi. Și bățul cu care-i mîncase. E de mirare că nu și-a pierdut mințile de spaimă. S-a întors în sat și-abia după un timp și-a istorisit pățania. Se însurase deja cu femeia pe care-o iubea. Și toți îl respectau, fiindcă era cumpătat și cu grijă la toate. Donei Ariadna chiar el îi spusese povestea. Din Bolivia, lumea se vedea undeva foarte jos, și copiii aruncau
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
Boierul se hotărăște să se întoarcă pe moșia părintească, numai pentru a descoperi că întregul conac arde. Văzându-și întregul avut mistuit de foc, eroul își îndreaptă șargul spre moșia iubitei moarte, însă, pe drum, dă peste moara despre care istorisise Ion. Neavând unde să se adăpostească, boierul intră curajos în perimetrul damnat. Episoadele subsecvente constituie adevăratul nucleu de teroare, cu accente difuze de feerie romantică. Este tot noaptea Sfântului Andrei, iar vorbele bătrânului slujitor încep să capete contururi profetice: "deodată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a percepției care, în urma dispariției gestului arhaic de a povesti, fac să survină personajele paradigmatice ale metropolei. Figura povestitorului este asimilată de Benjamin celei a meșteșugarului. Ambii realizează o continuitate între esența lu crului și propria lor activitate. Înainte de a istorisi, povestitorul relatează circumstanțele în care el însuși a aflat povestea. Într-un fel, ceea ce se povestește nu este un eveniment, ci o expe riență „personală“. Mai mult, această experiență este transmisă unui audi toriu, cu propriile lui experiențe, care sunt
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
întâmplase cu scriitorul Slavici de odinioară? De ce e atât de schimbat bătrânul Slavici? 7.2. Cel ce aleargă după fluturi Eleonora Tănăsescu Slavici vorbește în jurnalul scris în anii 1935-1941 despre existența a doi Ioan Slavici în viața ei: Îmi istorisea Slavici cum odată, de demult, asistând la reprezentația piesei Sânziana și Pepelea, a râs cu atâta poftă, încât Alecsandri, care era în lojă, a venit la el, zicându-i: Știu, d-le Slavici, că piesa e proastă, dar îmi pare
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Vaslui, unde eram titular) și la primele impresii și ceva distracție la un bal. Lumea s-a simțit excelent. Duminică, 3 octombrie, dimineață, s-a strigat catalogul generațiilor, la prezidiu D.V. Marin, C. Petroni și încă cineva, și s-au istorisit amintiri de către mulți participanți (cu lacrimi, suspine, emoții), s-a dat „raportul vieții” de până atunci, după care s-au făcut fotografii, schimburi de adrese. Apar foarte puțini (50) în fotografii de grup pentru că o parte plecaseră la izvorul din
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
care, probabil, încă nul cunoștea. De asemenea, el scrie și despre sorores minores - surorile minurori - ca fiind un fel de ramură feminină a acestei fraternități, iar această mărturie - fără nicio intenție de a forța realitatea, ci doar de a le istorisi prietenilor din Flandra despre ce a văzut el în Umbria - este extrem de importantă pentru istoria zbuciumată (zbuciumată în sensul unei posibile reconstruiri actuale) a surorilor franciscane, dacă vrem să o considerăm astfel pe Sfânta Clara, surorile ei de la San Damiano
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
oficiale ale lui Toma de Celano și Bonaventura, în funcție de perioada în care sunt redactate (doar două dintre izvoarele non-franciscane prezentate aici, Cezar de Heisterbach și Cronica ritmică austriacă, fac referire la frații minori, fără a-l pomeni pe fondator); altele istorisesc anumite episoade din viața lui, pentru că erau considerate semnificative pentru personalitatea sa, ca de exemplu predica adresată păsărilor în varianta englezului Roger de Wendover; sau pentru că aveau de a face cu locul de origine al autorului pe unde Sfântul a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
O, măcar de-aș putea fi și eu ca tine, bărbat! Dacă am fi toți așa, într-un ceas s-ar sfărâma lanțurile! Ca pe orice fricos, pe Klapka îl înfierbînta curajul și energia altora. Ceru lui Bologa să-i istorisească din fir în păr scena cu generalul, întrerupîndu-l deseori cu aprobări trufașe. Apoi când Apostol sfârși, îl întrebă cu o curiozitate entuziastă: ― Ei, și acuma ce ai de gând să faci? Ochii lui Bologa licăreau blând. Răspunse de-abia peste
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
nu știe sau nu vrea să vorbească decât românește, iar pe aici n-avem tălmaci... În vreme ce Apostol Bologa se uita zăpăcit când la ofițer, când la soldații prizonieri, un locotenent de huzari, zăcut de vărsat, cu nas mare, începu să istorisească poate a zecea oară cum s-a pomenit cu patrula românească în spatele liniilor, rătăcită, se vede, din cauza necunoașterii terenului; se pare că a vrut să se strecoare între infanterie și cavaleria care ocupă tocmai aripa stângă a frontului diviziei... Apostol
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ales suferințele din spitale. Până să vorbească însă Apostol, care devenise gânditor în odăița grea de amintirile copilăriei, doamna Bologa, întîi ca să-și deșerte inima și apoi fiindcă cu cât îmbătrînea, cu atât se făcea mai vorbăreață, prinse a-i istorisi, la nimereală, fel de fel de amănunte din viața ei și a tîrgușorului: ― Parcă-mi spunea Dumnezeu că ai să vii, dragul mamei, că vai, câtă grijă ți-am mai purtat de când am aflat prin ce-ai trecut... Tot așteptam
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Dacă n-are încredere Dumnezeu nici în sfinții Săi, dacă nici cerurile nu sunt curate înaintea Lui, 16. cu cît mai puțin ființa urîcioasă și stricată, omul care bea nelegiuirea ca apa!" 17. Vreau să te învăț, ascultă-mă! Voi istorisi ce am văzut, 18. ce au arătat înțelepții, ce au descoperit ei, auzind de la părinții lor, 19. cărora singuri li se dăduse țara, și printre care nici un străin nu venise încă. 20. "Omul cel rău își duce în neliniște toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
27. Știu eu bine care sunt gîndurile voastre, ce judecăți nedrepte rostiți asupra mea. 28. Voi ziceți: "Unde este casa apăsătorului? Unde este cortul în care locuiau nelegiuiții?" 29. Dar ce! n-ați întrebat pe călători, și nu știți ce istorisesc ei? 30. Cum în ziua nenorocirii, cel rău este cruțat, și în ziua mîniei, el scapă. 31. Cine îl mustră în față pentru purtarea lui? Cine îi răsplătește tot ce a făcut? 32. Este dus la groapă și i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
împăratului: "Era adevărat deci ce am auzit eu în țara mea despre faptele și înțelepciunea ta! 6. Nu credeam tot ce se zicea, pînă n-am venit și am văzut cu ochii mei. Și iată că nu mi s-a istorisit nici jumătate din mărirea și înțelepciunea ta. Tu întreci faima pe care am auzit-o despre tine. 7. Ferice de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, care sunt pururea înaintea ta, și care aud înțelepciunea ta! 8. Binecuvîntat să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
cu fața la pămînt înaintea Domnului, 27. zicînd: "Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, care n-a părăsit îndurarea și credincioșia Lui față de stăpînul meu! Domnul m-a îndreptat în casa fraților stăpînului meu." 28. Fata a alergat și a istorisit mamei sale acasă cele întîmplate. 29. Rebeca avea un frate, numit Laban. Și Laban a alergat afară la omul acela, la izvor. 30. Văzuse veriga și brățările în mîinile sorei sale, și auzise pe soră-sa Rebeca spunînd: "Așa mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
s-a dat jos de pe cămilă. 65. Și a zis robului: Cine este omul acesta, care vine înaintea noastră pe cîmp?" Robul a răspuns: "Este stăpînul meu!" Atunci ea și-a luat măhrama, și s-a acoperit. 66. Robul a istorisit lui Isaac toate lucrurile pe care le făcuse. 67. Isaac a dus pe Rebeca în cortul mamei sale Sara; a luat pe Rebeca; ea a fost nevasta lui, și el a iubit-o. Astfel a fost mîngîiat Isaac pentru pierderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
fiul Rebecii. Și ea a dat fuga de a spus tatălui său. 13. Cum a auzit Laban de Iacov, fiul sorei sale, i-a alergat înainte, l-a îmbrățișat, l-a sărutat, și l-a adus în casă. Iacov a istorisit lui Laban toate cele întîmplate. 14. Și Laban i-a zis: "Cu adevărat, tu ești os din oasele mele, și carne din carnea mea!" Iacov a stat la Laban o lună. 15. Apoi Laban a zis lui Iacov: Fiindcă ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]