1,385 matches
-
la un simplu slogan, și din acest motiv puternic ambivalentă, trimite atât la retoricile puterii publice și ale unui număr crescând de instituții internaționale, cât și la protestele recente având ca țintă mondializarea. Să alegem ca ilustrative manifestările cele mai izbitoare care, deloc întâmplător, intervin cu precizie în aceeași perioadă: în decembrie 1999, mobilizarea largă apărută la Seattle (urmată de cea de la Londra, Singapore, Millau, Praga etc.) îndreptată împotriva instituțiilor care încarnează globalizarea (OMC, FMI și Banca Mondială, firme transnaționale). Schemele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dinamism: • în majoritatea cazurilor, piața liberă s-a substituit pieței administrative, însă a devenit cotidiană; • în unele cazuri (Dongou, Etoumbi), piața a dispărut; s-a revenit la simplele tranzacții interindividuale. Această explozie a pieței în momentul suprimării constrângerii exterioare este izbitoare la Etoumbi, unde trăiesc 500 salariați și unde partea acoperită a pieței rămâne goală. Sistemul de cerere și ofertă aduce în mod mecanic, fără niciun fel de compensație, o adevărată anarhie, cu rezultate cel puțin extraordinare: în aceeași perioadă, aceeași
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
citadinizare, a vorbit de ,,Creangă la oraș’’. O contaminare stilistică poate fi observată și există în chiar Kir Ianulea: ,,Nu-ți dau voie, mă-nțelegi, să mai zici o vorbă măcar despre o femeie care...’’ Ea este însă mult mai izbitoare în basmele nefinisate, putându-se cu ușurință observa. Spre deosebire de ultima Poveste, narațiunea din Abu Hasan curge cu degajare specifică unei opere caragialiene. Însă Abu Hasan se adresează ,,foarte dulce’’ roabelor, ca în Monopol, cu ,,drăguță’’ și cu ,,mătăluță’’. ,,Salbă de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
a materiei originare la rigorile creației narative, de altfel, ,,basmul nuvelistic’’ constituie o specie pe care, alături de Creangă, în aria literaturii române, scriitorul nostru o ilustrează cu strălucire. Să luăm în discuție de exemplu, pasajul de început din Poveste, Imitație, izbitor, prin concretețea lui analitică și descriptivă, prin prospețimea modului în care funcționează așazisa tehnică a ,,privirii’’. Situat într-un context narativ structurat de aura sacralității, momentul vânătorii ni se prezintă sustrăgându-se metodic oricărei înfiorături mitizante, prezența miracolului ca sursă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
pe care îl va trata și în mod separat: percepția obscură a nevăzutului, presimțirea. Intrăm aproape în domeniul misticiei. Cu toate documentele, Stavrache simte că popa trăiește. Și într-adevăr preotul va apărea. Paralelismul cu O făclie de Paște este izbitor: hangiii, și într-o parte și în alta, așteaptă petrecerea catastrofei. Preotul tâlhar, acum ofițer. îi spune că a umblat cu banii regimentului și că are lipsuri de bani ce trebuie cât mai rapid acoperite și-i cere să îl
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
aliniere". Aceasta contrastează cu configurația balanței de putere anticipată de neorealism, și, spre deosebire de instituționalism, nu se bazează doar pe inerția instituțională pentru a anticipa un viitor alternativ (Huntley, 1996, pp. 70-71). La Huntley, metafora alinierii sugerează un tipar al dezvoltării izbitor de asemănător cu ideea că se poate ca pacea democratică să fi început să genereze efecte puternice de socializare, care îi încurajează răspândirea la scară mondială. Există două trăsături care fac o distincție empirică între un astfel de tipar și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
o activitate la Boziești ce s-a întins pe timp de cinci ani, 1674-1678, iar Calodi apare o singură dată. Nu ar fi exclus ca sub acest nume să se ascundă același „Ion diac de Boziești”, scrisul respectivelor acte fiind izbitor de asemănător, poate chiar identic. O rezervă se impune prin faptul că, în zapisul din 1677, încheierea diferă ca formulă: „scrie Calodi, pisar ot Boziești” față de „Și eu, Ion diacul de Boziești, am scris”. Rămâne ca un grafolog să lămurească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
centru și teritoriu, ci un tip de parteneriat între cei doi actori, concretizat sub forma contractelor de planificare încheiate între regiuni și statul central. John Loughlin apreciază această etapă a evoluției statului francez, în vigoare din 1984, drept "cel mai izbitor indicator al schimbării paradigmei care a avut loc în interiorul statului francez și a modului în care aceasta se raportează la teritoriu". Ca rezultat al reformelor, structurile politice reprezentative ale comunităților locale au devenit responsabile cu conceperea și punerea în aplicare
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
asimetrică vs. uniformitatea simetrică Vechiul stat al bunăstării sociale încuraja uniformitatea și standardizarea de-a lungul teritoriului național pentru a se asigura că nu va exista nicio deviere de la standardele serviciilor puse la dispoziția cetățenilor națiunii. Unul dintre cele mai izbitoare exemple de acest gen a fost în Suedia și în statele nordice unde, în ciuda întinderii geografice vaste, cetățeni din diferite părți ale teritoriului beneficiau de standarde similare ale serviciilor. Același lucru a fost valabil și pentru Marea Britanie, iar în câteva
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
săraci din zonele mai puțin dezvoltate ale țării. În acest scenariu nestatornic de guvernare, regiunile și autoritățile locale au apărut ca niște "jucători cheie" dar această mobilizare subnațională este caracterizată de o mare varietate de situații și experiențe. Ceea ce este izbitor astăzi e că marea mobilizare a regiunilor care a avut loc în anii 1990 a încetinit după înființarea Comitetului Regiunilor, care s-a dovedit a fi o dezamăgire pentru grupul de interese regionalist și, în mod particular, pentru landurile germane
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
e că marea mobilizare a regiunilor care a avut loc în anii 1990 a încetinit după înființarea Comitetului Regiunilor, care s-a dovedit a fi o dezamăgire pentru grupul de interese regionalist și, în mod particular, pentru landurile germane. Este izbitor că în timp ce această mobilizare a avut loc în preajma negocierilor care au dus la Tratatul de la Maastrict, a existat o mobilizare slabă a regiunilor în timpul negocierilor de la Amsterdam și Nisa, iar problema abia dacă a fost amintită (cu excepția câtorva îmbunătățiri modeste
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
stat și regiune (CPER) În centrul noului sistem regional de guvernare din Franța se află contractele de planificare încheiate între regiuni și statul central CPER (Contrats de Plan État-Région). Sistemul contractual, aflat în vigoare din 1984, este probabil cel mai izbitor indicator al schimbării paradigmei care a avut loc în interiorul statului francez și a modului în care aceasta se raportează la teritoriu. În timpul perioadei les Trente Glorieuses, planificarea națională Le Plan National a fost realizată de la vârf spre bază însă încetase
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
noile consilii ca bază de atac, au avut loc în cele din urmă, în iunie 1986, în aceași zi cu alegerile parlamentare. Bineînțeles că importanța alegerilor parlamentare naționale a umbrit alegerile regionale, iar originalitatea noilor instituții nu a fost la fel de izbitoare cum ar fi trebuit să fie. În al doilea rând, folosirea departamentele pe rol de circumscripții electorale, a diminuat caracterul regional al alegerilor și a reîntărit imaginea departamentului în ochii electoratului în detrimentul regiunii. În al treilea rând, sistemul reprezentării proporționale
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
primar al orașului Bordeaux timp de aproape 50 de ani (1947-1995); deputat pentru Gironde pentru o perioadă chiar mai lungă (1946-1997); prim-ministru în guvernul Pompidou (1969-1972); și de cinci ori ministru în timpul celei de-a Patra Republici. Alte cazuri izbitoare sunt socialistul Pierre Mauroy: primar în Lille timp de 28 de ani(1973-2001); deputat (1973-1992) sau senator (1992-prezent); prim-ministru al primului guvern socialist ales în 1982, iar ulterior deținătorul câtorva poziții ministeriale. Astăzi este primar onorific al orașului Lille
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ridică încet și cu dificultate și care câștigă legitimitate politică și eficacitate. Concluzii Acest capitol a pus în lumină importanța laturii locale în sistemul politic francez, dar și măsura în care aceasta se împletește cu politica națională. Exemplele cele mai izbitoare referitoare la această îmbinare sunt componența Senatului și sistemul cumulului de funcții. Acest lucru funcționează în două sensuri. Pe de o parte Franța își păstreză o dimensiune locală puternică în propriul sistem politic, iar acest fapt constituie motivul care stă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
din spațiul anglo-saxon mai mult decât s-ar fi crezut a fi cu putință, chiar cu 20 de ani mai în urmă. În cele din urmă s-au schimbat și pozițiile actorilor din cadrul sistemului francez de guvernare teritorială. Cea mai izbitoare a fost schimbarea poziției prefecților care cândva au încarnat statul centralizat de tip napoleonian. Poziția prefectului a suferit o serie de schimbări odată cu începerea procesului de descentralizare, de la marginalizarea impresionantă specifică periodei de început, la recâștigarea unui rol mult mai
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ilustrată de axa „femeile sunt/bărbații fac”: deputatele și ministrele sunt frumoase șdeosebit de, extraordinar de, foarteț, agreabile, îndrăznețe, harnice, pline de bunăvoință, în timp ce politicienii fac strategii, proiecte de lege, guvernează, luptă, conduc ministere dificile, fac performanță. Poate cea mai izbitoare comparație reiese din conotațiile paralele ale termenului tânăr/tânără: în timp ce Radu Prisăcaru este „cel mai tânăr și cel mai activ dintre prefecți”, despre Lavinia șandru se afirmă că este „puțin prea tânără încă în politică” (de subliniat că termenul tânăr
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
se sustragă acestei datorii. Dialogul dintre soție și călugărul John trădează șiretenia amândurora, concupiscența, minciuna și ipocrizia. Confesiunile femeii nu sunt sincere, cum nu este onestă nici compasiunea slujitorului Bisericii. Interesant de observat că ceea ce pretinde soția de la negustor seamănă izbitor cu ceea ce proclamase târgoveața din Bath în Prologul ei: „și bine știi că orișice muiere,/ Tot ca și mine șase lucruri cere/ De la bărbat: să fie zdravăn, harnic/ La minte, cu parale multe, darnic,/ Focos în pat și soaței preasupus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
organizațional se referă la cei din clasa mijlocie, care s-au rupt (spiritual și, chiar, fizic) de locuință pentru a se dedica vieții „organizației”, Însușind-o „În minte și suflet”, dizolvându-se În organizație. „Omul organizațional este exemplul cel mai izbitor, dar și singurul de acest pentru caracterizarea atât de vizibilă a felului În care corporația a afectat aproape toate domeniile muncii.”<footnote Ibidem, p. 186. footnote>. Actualele teorii deconstructiviste (postmoderniste) au ca bază a analizei critice această subordonare a omului
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
se sustragă acestei datorii. Dialogul dintre soție și călugărul John trădează șiretenia amândurora, concupiscența, minciuna și ipocrizia. Confesiunile femeii nu sunt sincere, cum nu este onestă nici compasiunea slujitorului Bisericii. Interesant de observat că ceea ce pretinde soția de la negustor seamănă izbitor cu ceea ce proclamase târgoveața din Bath în Prologul ei: „și bine știi că orișice muiere,/ Tot ca și mine șase lucruri cere/ De la bărbat: să fie zdravăn, harnic/ La minte, cu parale multe, darnic,/ Focos în pat și soaței preasupus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
unele de altele, deși ascultând de aceleași legi generale de organizare și funcțiune. Individul este datul esențial al vieții, forma sub care se constituie și dăinuie materia organizată. Etimologic, individul se definește prin caracterul său de individualitate. Caracterul cel mai izbitor al individualității este unitatea morfologică. Individul presupune deci o unitate de formă, căreia trebuie să-i corespundă o convergență de funcțiuni. Individualitatea realizează structura unității În multiplicitate. Această unitate este rezultatul unei convergențe funcționale a părților. O individualitate vie presupune
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Analiști mai scrupuloși ai audiovizualului, din păcate aproape inexistenți la noi, ar putea să ne ofere diagrame foarte elocvente privind „prestările de servicii” pe care le-a făcut (le face) TVM celor trei „ramuri ale puterii” de la Chișinău. Tabloul e izbitor, mai ales în lunile ce preced alegerile de orice tip: prezidențiale, parlamentare sau locale, la acestea adăugându-se diverse campanii agitatorice, cum a fost, de exemplu, cea făcută pentru referendumul consultativ privind republica prezidențială. Controlul politic asupra televiziunii în aceste
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ne amintim foarte bine, între 1991 și 1992, chiar până spre 1994, când presa occidentală consemna cu satisfacție ritmul alert al prefacerilor din Basarabia - „demontarea vechilor structuri” era expresia cea mai des folosită în legătură cu Moldova. Schimbările de la noi se reliefau izbitor pe fundalul „înghețului” politic din Transnistria, unde fusese conservat, la propriu și la figurat, un colț din vechea Uniune Sovietică. Acum, între Chișinău și Tiraspol afinitățile sunt mult mai numeroase decât deosebirile: regimurile pro-rusești de o parte și alta a
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
anumit aleatorism e dincolo de orice dubiu. Secvențialitatea și temporalitatea jurnalului intim sunt Însoțite de această caracteristică, mai puțin studiată, a literaturii intimității. Dacă pentru Maurice Blanchot blestemul jurnalului constă În obligativitatea de a „respecta calendarul”15, pentru majoritatea comentatorilor e izbitoare fărâmițarea, fragmentarea acestuia. În afara câtorva experimente (de la Noul Roman la fragmentarismul prozatorilor postmoderniști), prea puține cărți de literatură „tradițională” agreează dislocarea În segmente minuscule a materialului. Dar, pentru jurnalul intim, aceasta ține și de structura psihologică. Incapabil să copieze Întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
evident că o asemenea abordare este prea limitată. Manualele nu pot fi dezbătute izolat: acestea sunt rezultatele programelor analitice și a modului de predare specifice fiecărei țări. Activitatea în domeniul manualelor a dus la comparații și la descoperirea unor asemănări izbitoare în ceea ce privește abordarea predării istoriei în toate țările" (Ann Low-Beer, Consiliul Europei și istoria în școală, Centrul de Informare și Documentare al Consiliului Europei, București, 1997, p. 6). 70 Alain Choppin, op. cit., p. 178. 71 Vezi, de exemplu, Falk Pingel, UNESCO
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]