2,403 matches
-
au localizare difuză atât în apropierea centrilor coordonatori ai activității somatice din zonele motorie și premotorie a lobului frontal, cât și în cortexul asociativ prefrontal, lobii orbitali și temporali ai scoarței cerebrale. Un centru oromediobazal se găsește în rinencefal la joncțiunea dintre lobul frontal și cel temporal, cu rol reglator asupra diferitelor forme de activitate somato-vegetativă și psihoemoțională. Excitarea girusului cingulat anterior (aria 24), de exemplu, provoacă, cu participarea hipotalamusului și nucleului caudat, efecte inhibitorii asupra reacțiilor comportamentale și organo-vegetative de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fi subîmpărțită în trei componente, subglandulară, periglandulară, viloasă subepitelială și viloasă axială. Fibrele terminale cele mai subțiri ale plexului mucos au relații intime cu epiteliul intestinal, celulele enteroendocrine și cele ale sistemului imun, dar nu s-au pus în evidență joncțiuni neuroreceptoare sau neuroefectoare (31). Plexul subseros, dispus în lama conjunctivă subseroasă, este format dintr-o rețea de fascicule nervoase subțiri care conțin atât fibre proprii, cât fibre extrinseci de origine vagală sau simpatică postganglionară. Microganglionii acestui plex sunt rari, cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
motori excitatori sau inhibitori, membrana acestora este alcătuită din două tipuri de zone funcționale, neurale și joncționale (40). Zonele neurale au raport nemijlocit cu varicozitățile terminațiilor axonice ale enteroneuronilor motori și prezintă receptori specifici pentru neurotransmițătorii acestora. Zonele joncționale realizează joncțiuni de tip „gap” atât între celulele învecinate cât și între celula interstițială și fibra musculară netedă. Prezența acestor joncțiuni constituie dovada morfologică a cuplării electrice dintre aceste tipuri celulare. Înregistrarea intracelulară simultană a fenomenelor electrice în CIC și în fibra
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neurale au raport nemijlocit cu varicozitățile terminațiilor axonice ale enteroneuronilor motori și prezintă receptori specifici pentru neurotransmițătorii acestora. Zonele joncționale realizează joncțiuni de tip „gap” atât între celulele învecinate cât și între celula interstițială și fibra musculară netedă. Prezența acestor joncțiuni constituie dovada morfologică a cuplării electrice dintre aceste tipuri celulare. Înregistrarea intracelulară simultană a fenomenelor electrice în CIC și în fibra musculară netedă a demonstrat generarea potențialului de pacemaker în celula interstițială urmată la o fracțiune de secundă de declanșarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vor fi prezentate în continuare. I.4. PARTICULARITĂȚI STRUCTURALE ALE ARTICULAȚIILOR SINAPTICE Ion HAULICĂ Noțiunea de sinapsă folosită inițial de Sherrington (1897) pentru a defini zona de contact dintre terminațiile a două celule nervoase, a fost extinsă ulterior la toate joncțiunile neuro-efectoare. Cuvântul sinapsă vine de la grecescul sinaptein (sin = împreună; haptein = a cupla), al cărui conținut privește fenomenul de cuplaj și comunicare interneuronală. În sensul strict al cuvântului, sinapsa este zona diferențiată morfofuncțional care asigură ca un macaz, comutarea și transmiterea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stabilizării și modificării conexiunilor sinaptice periferice se aplică la sinapsele interneuronale din sistemul nervos central. Componentele pre- și postsinaptice interneuronale sunt în linii mari următoarele (fig. 28). Mai bine studiate din acest punct de vedere sunt fenomenele morfochimice de la nivelul joncțiunii neuromusculare. Când un axon motor în dezvoltare se apropie de fibra musculară scheletală, nici axonul și nici celula musculară nu sunt suficient echipate pentru a participa la transmiterea sinaptică. Conul axonal de creștere nu se aseamănă cu o terminație presinaptică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
AXONALĂ Înmugurirea axonală reprezintă procesul prin care axonii neuronilor nelezați formează noi ramuri (muguri) și stabilesc noi conexiuni, după ce un impuls spre un neuron sau un țesut țintă a dispărut. Acest fenomen a fost demonstrat în anul 1950 la nivelul joncțiunii neuromusculare. În urma secționării unor fibre motorii, cele rămase au înmugurit noi ramuri și au reinervat mușchiul. Înmugurirea axonală este diferită de regenerarea axonală, prin care axonii lezați cresc și stabilesc conexiunile originale. Există diverse tipuri de înmugurire axonală, în funcție de punctul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
identificare a sinapselor chimice de cele electrice. În timp ce sinapsele chimice se caracterizează printr-un interval sinaptic relativ mare (150-300 Å) și prezintă vezicule în teritoriul presinaptic, sinapsele electrice sunt lipsite atât de fantă sinaptică cât și de vezicule presinaptice, realizând joncțiuni intermembranare, de tip gap-junction. Între sinapsele electrice și cele chimice pot apărea interacțiuni sinaptice complexe cu participarea efluxului de potasiu presinaptic asupra matricei intersinaptice ca răsunet postsinaptic. Relațiile interneuronale pot fi convergente sau divergente, realizând răspunsuri postsinaptice de tip excitator
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
deoarece ele funcționează prin intermediul unui transmițător sinaptic chimic. Tipul de sinapsă electrică este mai puțin frecvent la mamifere, dar este foarte des întâlnit la celelalte vertebrate, ca și la nevertebrate. În aceste sinapse elementele pre- și postsinaptice sunt legate prin joncțiuni gap, de rezistență electrică joasă, astfel că activitatea bioelectrică a unei celule se transmite imediat în celula următoare. În unele cazuri terminațiile axonale pot realiza atât o sinapsă chimică, cât și una electrică cu elementul postsinaptic constituind sinapsa mixtă. Cel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acestora; spinii mici stabilesc sinapse cu axoni mici, în timp ce în sinapsele realizate între spinii și axonii de dimensiuni mari se pot realiza 2-3 zone funcționale separate. Efectuând reconstrucții pe secțiuni seriate, unii autori (Cohen și Siekewitz, 1978) au constatat că joncțiunile sinaptice de dimensiuni mai mari sunt perforate. Nu se cunoaște exact funcția acestor perforații, dar pe material experimental (la șobolani) s-a constatat că numărul lor crește cu vârsta și este dependent de gradul de activitate. La nivelul densităților postsinaptice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rareori perforații. A treia varietate de sinapse asimetrice apare la nivelul corpului celular al celulelor nepiramidale, cu dendrite netede sau cu puțini spini. De obicei, aceste sinapse se formează de către axonii terminali mici, cu vezicule sinaptice rotunde, aspectul morfologic al joncțiunii fiind identic cu al celor două tipuri de sinapse descrise mai sus. Nu s-au observat sinapse asimetrice la nivelul corpului celular al celulelor piramidale, al celulelor stelate cu spini dendritici și în segmentele axonale inițiale. I.4.5.6
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Sinapsele simetrice Cele mai frecvente sinapse simetrice fiind cele axo-somatice apar la nivelul corpului celular. Axonii terminali sunt mai mari, conțin un număr mai mare de mitocondrii și vezicule sinaptice pleiomorfe, ceva mai mici decât în sinapsele asimetrice. La nivelul joncțiunilor sinaptice nu apar densități postsinaptice, iar veziculele sinaptice se acumulează la interfața dintre axon și corpul celular, realizând complexe sinaptice. O a doua categorie de sinapse simetrice se stabilesc la nivelul tijei dendritelor celulelor piramidale și nepiramidale - sinapse axo-dendritice, pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stabilesc la nivelul tijei dendritelor celulelor piramidale și nepiramidale - sinapse axo-dendritice, pe segmentele inițiale ale axonului celulelor piramidale - sinapse axo-somatice și rareori pe spinii dendritici - sinapse axo-spinoase. În unele cazuri, în special în sinapsele ce interesează dendritele de dimensiuni mici, joncțiunea sinaptică este întinsă, ocupând aproape toată interfața dintre membranele pre- și postsinaptice. Cu puține excepții, la nivelul celulelor piramidale, ca și al celulelor stelate cu spini dendritici, sinapsele simetrice predomină la nivelul corpului celular, al segmentului inițial al axonului, ca
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt fuzionate, rezultând ocluzia spațiului extracelular. Totuși, prin utilizarea unor markeri de tipul lanthanum sau a peroxidazei (Brightman și Reese, 1969) a fost identificat un spațiu de aproximativ 20 Å între cele două plasmaleme. Aceste zone au fost etichetate drept joncțiuni gap sau nexus. Privit din față acest spațiu nu este continuu, ci este străbătut de niște canale dispuse într-o rețea poligonală, care asigură comunicarea dintre cele două zone pre- și postsinaptică. În preparate de criofracturare au fost identificate mici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dispuse într-o rețea poligonală, care asigură comunicarea dintre cele două zone pre- și postsinaptică. În preparate de criofracturare au fost identificate mici depresiuni punctiforme pe fața intracelulară (P) a membranei, acestea reprezentând deschiderea canalelor intracitoplasmatice. Fața extracelulară (E) a joncțiunii gap conține o aglomerare de depresiuni corespunzătoare rețelei de pe fața intracelulară. Ar exista deci două seturi de canale, unul intra- și altul extracelular. Fiecare particulă (canal) a joncțiunii gap se extinde prin stratul bimolecular lipidic al membranei presinaptice și proemină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
P) a membranei, acestea reprezentând deschiderea canalelor intracitoplasmatice. Fața extracelulară (E) a joncțiunii gap conține o aglomerare de depresiuni corespunzătoare rețelei de pe fața intracelulară. Ar exista deci două seturi de canale, unul intra- și altul extracelular. Fiecare particulă (canal) a joncțiunii gap se extinde prin stratul bimolecular lipidic al membranei presinaptice și proemină în spațiul sinaptic, unde se continuă cu particula (canalul) corespunzătoare de pe membrana postsinaptică. Alinierea cap la cap a acestor particule joncționale formează unități denumite conexoane. Fiecare conexon este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
conexon este compus din 6 subunități proteice aranjate în jurul canalului central hidrofilic. Rezultă că această apoziție strânsă poate fi considerată drept o regiune cu canale intracitoplasmatice legate între ele fără să comunice cu zona poligonală de canale extracelulare. Prin aceste joncțiuni trec ionii și moleculele mici, pentru a menține cuplarea electrică și metabolică. Din punct de vedere chimic, joncțiunile gap constau din proteine și lipide. S-a identificat o proteină cu greutatea moleculară de 27000 kDa, numită conexină, ce ar reprezenta
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fi considerată drept o regiune cu canale intracitoplasmatice legate între ele fără să comunice cu zona poligonală de canale extracelulare. Prin aceste joncțiuni trec ionii și moleculele mici, pentru a menține cuplarea electrică și metabolică. Din punct de vedere chimic, joncțiunile gap constau din proteine și lipide. S-a identificat o proteină cu greutatea moleculară de 27000 kDa, numită conexină, ce ar reprezenta principalul constituent al celor 6 subunități. Introducerea unei substanțe fluorescente în citoplasma unui axon este urmată de apariția
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în nucleul mezencefalic al nervului trigemen la mamifere. În ganglionul ciliar avian elementul presinaptic înconjoară parțial corpul celulei postsinaptice. La păsări, transmisia bimodală apare evidentă numai pentru o perioadă de tranziție după ecloziunea din ou. Microscopia electronică relevă apoziții strânse (joncțiuni gap) între cele două membrane vecine, ca și prezența veziculelor și a densităților citoplasmatice asociate membranei în vecinătatea fantei sinaptice de 200 Å. Activarea presinaptică sincronă atât a componentei electrice rapide, cât și a celei chimice cu latență și acțiune
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
câte una, producând la nivel postsinaptic depolarizări de mică amplitudine. În stare de activitate, ritmul eliberării crește, depolarizările cuantale se sumează atingând pragul de excitație declanșator al potențialului de acțiune postsinaptic. Existența eliberării cuantale fiind verificată nu numai la nivelul joncțiunii neuromusculare, ci și în sinapsele colinergice ganglionare și centrale, a deschis calea cuantificării și tratării matematice a fenomenului. Deși s-au adus dovezi experimentale în favoarea generalizării teoriei cuantale, substratul structural al procesului de cuantificare a rămas controversat. Compartimentul vezicular s-
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de la un organ la altul, ei pot fi în general clasificați în două categorii principale: mușchii netezi multiunitari și mușchii netezi unitari. Plexurile nervoase ale mușchilor unitari au neuroni aferenți senzoriali implicați în reacțiile reflexe locale. Mușchii netezi multiunitari realizează joncțiuni comparabile cu cele neuromusculare scheletice. Sunt joncțiuni de contact cu spațiul sinaptic și răspuns limitat. Mușchii netezi unitari formează sinciții funcționale, fibrele musculare fiind unite în fascicule sau pături în care membranele musculare intră în contact direct formând joncțiuni („gap
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fi în general clasificați în două categorii principale: mușchii netezi multiunitari și mușchii netezi unitari. Plexurile nervoase ale mușchilor unitari au neuroni aferenți senzoriali implicați în reacțiile reflexe locale. Mușchii netezi multiunitari realizează joncțiuni comparabile cu cele neuromusculare scheletice. Sunt joncțiuni de contact cu spațiul sinaptic și răspuns limitat. Mușchii netezi unitari formează sinciții funcționale, fibrele musculare fiind unite în fascicule sau pături în care membranele musculare intră în contact direct formând joncțiuni („gap junction” sau nexus). Prin intermediul joncțiunilor se pot
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
realizează joncțiuni comparabile cu cele neuromusculare scheletice. Sunt joncțiuni de contact cu spațiul sinaptic și răspuns limitat. Mușchii netezi unitari formează sinciții funcționale, fibrele musculare fiind unite în fascicule sau pături în care membranele musculare intră în contact direct formând joncțiuni („gap junction” sau nexus). Prin intermediul joncțiunilor se pot produce fluxuri ionice intercelulare. Fibrele nu au inervație motorie individuală, iar stimulii se propagă de la o fibră la alta cuprinzând porțiuni largi sau chiar întreg mușchiul care acționează ca o unitate (mușchi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
scheletice. Sunt joncțiuni de contact cu spațiul sinaptic și răspuns limitat. Mușchii netezi unitari formează sinciții funcționale, fibrele musculare fiind unite în fascicule sau pături în care membranele musculare intră în contact direct formând joncțiuni („gap junction” sau nexus). Prin intermediul joncțiunilor se pot produce fluxuri ionice intercelulare. Fibrele nu au inervație motorie individuală, iar stimulii se propagă de la o fibră la alta cuprinzând porțiuni largi sau chiar întreg mușchiul care acționează ca o unitate (mușchi unitari). Prezența joncțiunilor permite propagarea electrotonică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sau nexus). Prin intermediul joncțiunilor se pot produce fluxuri ionice intercelulare. Fibrele nu au inervație motorie individuală, iar stimulii se propagă de la o fibră la alta cuprinzând porțiuni largi sau chiar întreg mușchiul care acționează ca o unitate (mușchi unitari). Prezența joncțiunilor permite propagarea electrotonică a potențialelor de acțiune. Astfel de mușchi se întâlnesc în tubul digestiv, canalele biliare, uretere, uter etc. Pot prezenta activitate automată. Aceștia formează mușchii ciliari, irisul, mușchii piloerectori și musculatura netedă a unor vase mari. Sarcolema acestor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]