932 matches
-
arhivelor oficiale ale Imperiului Otoman. Examinarea acestor arhive a permis istoricilor să-și completeze cunoștințele privind cei responsabili. Astfel, responsabilitatea genocidului (planificarea, intenția, organizarea și executarea) este atribuită, în principal, oficialilor din cadrul partidului Junilor Turci Ittihadiști, rolul acestui partid al Junilor Turci fiind similar cu cel al naziștilor din Germania din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, arhivele comitetului central, al triumviratului de la putere din cadrul Comitetului pentru Uniune și Progres au dispărut, ca și întregul schimb de
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
decât (Ziua Armistițiului). La începutul secolului al XX-lea, Imperiul Otoman avea reputația de „Bolnavul Europei”, slăbit de instabilitate politică, înfrângeri militare și lupte intestine ce au urmat unui secol de declin. În 1908, un grup de tineri ofițeri, denumiți Junii Turci, au preluat puterea la Constantinopol, iar Mehmed al V-lea a fost ulterior pus pe tron ca sultan cu rol decorativ în 1909. Noul regim a implementat un program de reforme cu scopul de a moderniza învechitul sistem politic
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
pe care i-a întâlnit. Printre persoanele pe care le cunoaște în această perioadă se numără: Theodor A. Bogdan (1877-1945) - învățător, folclorist, autor al culegerii intitulate "Ștefan cel Mare, Tradiții legende, balade colinde", doctorul Aurel Moldovan - membru al societății "România Jună", Vasile Berbecaru Muntenescu - preot și poet, întemnițat în Ungaria datorită ideila sale naționale, Iosif ioan Șchiopul, etc. Între anii 1936-1937 scoate la Târgu Mureș revista de literatură și artă "Clipa", iar în anul 1937 editează o alt revistă de literatură
Vasile Netea () [Corola-website/Science/311898_a_313227]
-
Z. Împrăștierea mare a parașutiștilor americani s-a adăugat confuziei germane, aceștia primind rapoarte despre prezența inamicului în tot nordul Normandiei. În ciuda tuturor greutăților, Divizia a 21-a Panzer a organizat un contraatac pe 6 iunie, între plajele Sword și Juno, care aproape că a atins malurile Atlanticului. Rezistența îndârjită a soldaților aliați, care foloseau cel mai modern armament antitanc, ca și teama tanchiștilor germani de a nu fi separați de camarazii lor, i-a făcut să se retragă mai înainte de
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
și mantale de atlas, tivite cu blănuri. În picioare purtau ghete sau pantofi. Bărbații au păstrat însă portul simplu, ei având cămașă albă din pânză țesută, cioareci de dimie albă și căciula pătrată mare. Un loc aparte îl ocupă portul [[Junii brașoveni|junilor brașoveni]], fastuos și decorat cu migală. Brănenii poartă un costum popular cu certe influențe din zona [[Muscel]]ului. Femeile îmbracă fotă roșie, vărgată vertical cu galben și negru, ori cu pulpene și ie cu mânecă răsucită sau cămașă
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
de atlas, tivite cu blănuri. În picioare purtau ghete sau pantofi. Bărbații au păstrat însă portul simplu, ei având cămașă albă din pânză țesută, cioareci de dimie albă și căciula pătrată mare. Un loc aparte îl ocupă portul [[Junii brașoveni|junilor brașoveni]], fastuos și decorat cu migală. Brănenii poartă un costum popular cu certe influențe din zona [[Muscel]]ului. Femeile îmbracă fotă roșie, vărgată vertical cu galben și negru, ori cu pulpene și ie cu mânecă răsucită sau cămașă cu pumni
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
permis revenirea în Șchei a brașovechenilor. Imediat după venirea comuniștilor la putere, sărbătoarea junilor a fost interzisă, costumele junilor fiind distruse de către activiști. Obiceiul a fost reluat în anii '70. Există mai multe grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanți, Junii Albiori, Junii Roșiori și Junii Brașovecheni. Unul dintre obiceiurile comune celor trei etnii din Țara Bârsei este Burduhoaza/Baricajárás/Burtzel, ce reprezintă același personaj în toate trei culturile. Este cunoscut mai degrabă prin numele
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
a brașovechenilor. Imediat după venirea comuniștilor la putere, sărbătoarea junilor a fost interzisă, costumele junilor fiind distruse de către activiști. Obiceiul a fost reluat în anii '70. Există mai multe grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanți, Junii Albiori, Junii Roșiori și Junii Brașovecheni. Unul dintre obiceiurile comune celor trei etnii din Țara Bârsei este Burduhoaza/Baricajárás/Burtzel, ce reprezintă același personaj în toate trei culturile. Este cunoscut mai degrabă prin numele slav „Borița” și este
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
venirea comuniștilor la putere, sărbătoarea junilor a fost interzisă, costumele junilor fiind distruse de către activiști. Obiceiul a fost reluat în anii '70. Există mai multe grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanți, Junii Albiori, Junii Roșiori și Junii Brașovecheni. Unul dintre obiceiurile comune celor trei etnii din Țara Bârsei este Burduhoaza/Baricajárás/Burtzel, ce reprezintă același personaj în toate trei culturile. Este cunoscut mai degrabă prin numele slav „Borița” și este practicat mai ales la
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Plaja Sword a debarcat Divizia a 3-a de infanterie, pe Plaja Gold au debarcat Divizia a 50-a de infanterie și Brigada a 8-a blindată. Deasupra teritoriului inamic a fost parașutată Divizia a 6-a aeropurtată. Pe Plaja Juno a debarcat Divizia a 3-a canadiană. Restul diviziilor participante la asalt au fost americane. Formațiunile formate din militari ai Imperiului Britanic au fost repartizate la capul de est al zonei de debarcare. Divizia a 6-a aeropurtată a fost
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
depus vreo plângere. În martie 1961, Oswald a întâlnit-o pe Marina Nikolaievna Prusakova, o studentă la farmacie în vârstă de 19 ani; ei s-au căsătorit peste mai puțin de șase săptămâni, în luna aprilie. Primul copil al lor, June, s-a născut pe 15 februarie 1962. Pe 24 mai 1962, Oswald și Marina au apelat la Ambasada SUA pentru documente care să le permită să emigreze în SUA, iar pe 1 iunie, Ambasada i-a dat lui Oswald un
Lee Harvey Oswald () [Corola-website/Science/317844_a_319173]
-
mineri să nu se mai supună autorității profetului care stabilea prețurile la unelte, alimente și băutură și le ducea aurul la Salt Lake City, dar minerii se tem de represalii și îi spun să nu mai vină în tabăra lor. June este găsită de bandiți la casa fraților Brad și răpită pentru a deveni soția "profetului", dar este eliberată de Johnny și de frații săi. Convoiul care ducea aurul la Salt Lake City pentru a fi valorificat este atacat de frații
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
la o școală de muzică, a fost aleasă pentru a juca în „Ardelenii" datorită pistruilor săi. Ea a fost întâlnită pe holurile Teatrului Bulandra de Mircea Diaconu, care, știind că se căuta o actriță blondă cu ochi albaștri pentru rolul June, i-a spus să vină a doua zi cu el pe platourile de la Buftea pentru a o prezenta regizorului Dan Pița. Ea s-a întâlnit acolo cu regizorul care "„a dat mâna cu mine și mi-a ținut mâna într-
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
la o școală de muzică, a fost aleasă pentru a juca în „Ardelenii" datorită pistruilor săi. Ea a fost întâlnită pe holurile Teatrului Bulandra de Mircea Diaconu, care, știind că se căuta o actriță blondă cu ochi albaștri pentru rolul June, i-a spus să vină a doua zi cu el pe platourile de la Buftea pentru a o prezenta regizorului Dan Pița. Ea s-a întâlnit acolo cu regizorul care "„a dat mâna cu mine și mi-a ținut mâna într-
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
la o școală de muzică, a fost aleasă pentru a juca în „Ardelenii" datorită pistruilor săi. Ea a fost întâlnită pe holurile Teatrului Bulandra de Mircea Diaconu, care, știind că se căuta o actriță blondă cu ochi albaștri pentru rolul June, i-a spus să vină a doua zi cu el pe platourile de la Buftea pentru a o prezenta regizorului Dan Pița. Ea s-a întâlnit acolo cu regizorul care "„a dat mâna cu mine și mi-a ținut mâna într-
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții, participă și tânărul Ciprian Porumbescu, uimind asistența cu minunatul său cântec de vioară. Apoi, cu ocazia unei burse, își continuă studiile la „Konservatorium fur Musik” din Viena, unde dirijează corul Societății Studențești „România Jună”. Aici va scoate, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români” („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii - Pe-al nostru steag”), prima lucrare de acest
Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/297365_a_298694]
-
interetnice ar trebui căutată în mișcarea și sursele care sprijineau conflicte cu obiective obscure. Perioadă de declin a avut și unele realizări, așa cum au fost reorganizarea economiei, armatei, comunicațiilor, dar aceste reușite nu au avut efecte asupra calmării mișcărilor etnice. Junii turci era numele unei organizații a otomanilor educați în universități occidentale, care credeau că monarhia constituțională ar fi putut scădea mișcarea de nesupunere socială din imperiu. Epoca Mesrutiyet explică dinamică socială și politică a primei constituții scrisă de İttihat ve
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
trimis în Damasc. Curând s-a alăturat unei societăți secrete de ofițeri reformiști numită "Vatan" (patria), devenind un inamic activ al regimului otoman. După ce a fost trimis înapoi la Selânik în 1907 s-a alăturat Comitetului pentru Uniune și Progres ("Junii Turci"). Junii Turci au preluat puterea de la sultanul Abdul Hamid al II-lea în 1908, iar Kemal a devenit o figură militară importantă. În 1911 a plecat în Libia pentru a lua parte la apărarea împotriva invaziei italiene. La prima
Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/297611_a_298940]
-
Damasc. Curând s-a alăturat unei societăți secrete de ofițeri reformiști numită "Vatan" (patria), devenind un inamic activ al regimului otoman. După ce a fost trimis înapoi la Selânik în 1907 s-a alăturat Comitetului pentru Uniune și Progres ("Junii Turci"). Junii Turci au preluat puterea de la sultanul Abdul Hamid al II-lea în 1908, iar Kemal a devenit o figură militară importantă. În 1911 a plecat în Libia pentru a lua parte la apărarea împotriva invaziei italiene. La prima parte a
Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/297611_a_298940]
-
cu succes jurnalistica politică și literară, îndeplinind - între anii 1898-1904 - funcțiile de ziarist acreditat la „Capitala” (1898), prim redactor la „L’Echo de Roumanie. Journal Conservateur” (1902), secretar de redacție la „Literatorul” (1899) al lui Al. Macedonski, redactor la „România Jună” (1900) și „Economia națională”. Desfășoară o intensă activitate publicistică la revistele: „Lumea nouă” (între 1896-1898), cultivând o amiciție trainică cu poeții George Tutoveanu și Ilarie Chendi, cu viitorul prozator Jean Bart, cu militanții socialiști - profesorul Ioan Nădejde și gălățeanul I. C
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Anghel, Ion Minulescu, G. Bacovia, N. Davidescu și gălățenii Alfred Moșoiu și Eugeniu Ștefănescu-Est. Articolele literare, de sociologie, economie, estetică, filozofie, istorie, artă, substanțiale și sintetice: din „Noul curent literar” (în „Literatorul”, 1899), „Poezia nouă” și „Transformarea liricii” (în „România Jună”, 1900), îl situează pe cântărețul și cavalerul „Fecioarei în alb”, comilitonul „Solilor păcii” și doritorul parfumului „Trandafirilor înfloriți”, să fie, după maestrul Al. Macedonski, cel de-al doilea teoretician al simbolismului românesc, întruchipând intelectualul analitic, cu viziune integratoare, multidomenială, în calitate de
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
spre literatura de factură simbolistă. - 1899 - propune revistei pariziene „Mercure de France” colaborarea cu o rubrică permanentă despre literatura română, propunere acceptată în aprilie 1900; - 1900 - colaborator la „Literatură și artă română” - 1900 - scrie fragmente de critică literară în „România Jună”, unde apare prima parte din ciclul de douăzeci de poezii selectate de poet, „Fecioara în alb”, pe data de 24 iulie 1900; - 1900-1901 - scrie piesa de teatru „Solii păcii”; 1900 - 1902 - aptitudinile sale literare se concretizează, mai întâi în periodice
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Științifică”, nr. 49, 13 octombrie 1896. "Cântec de toamnă", semnată Erics, în „Lumea Nouă, Literară și Științifică”, nr. 3, 17 noiembrie 1899. "Poveste veche", semnată St. Petică, în „Lumea Nouă”, 9, VIII, nr. 1216, 1898. "Visători", semnată Narcis, în „România Jună”, VII, 223, 24 iulie 1900. În negură", semnată Sentino, în „România Jună”, VII, nr. 223, 24 iulie 1900. "La creatura di bianco vestita (Fecioara în alb)", I, II, III, IV, „România jună”, II, nr. 223, din 24 iulie 1900, cu
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Lumea Nouă, Literară și Științifică”, nr. 3, 17 noiembrie 1899. "Poveste veche", semnată St. Petică, în „Lumea Nouă”, 9, VIII, nr. 1216, 1898. "Visători", semnată Narcis, în „România Jună”, VII, 223, 24 iulie 1900. În negură", semnată Sentino, în „România Jună”, VII, nr. 223, 24 iulie 1900. "La creatura di bianco vestita (Fecioara în alb)", I, II, III, IV, „România jună”, II, nr. 223, din 24 iulie 1900, cu motto din Dante, "La Divina Commedia - L’Inferno" (XXVI, 69): "Vedi che
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
nr. 1216, 1898. "Visători", semnată Narcis, în „România Jună”, VII, 223, 24 iulie 1900. În negură", semnată Sentino, în „România Jună”, VII, nr. 223, 24 iulie 1900. "La creatura di bianco vestita (Fecioara în alb)", I, II, III, IV, „România jună”, II, nr. 223, din 24 iulie 1900, cu motto din Dante, "La Divina Commedia - L’Inferno" (XXVI, 69): "Vedi che del desio ver lei mi piego", p.1. La creatura di bianco vestita (Fecioara în alb)", V, VI, VII, VIII
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]