758 matches
-
gustului și a discernămîntului literar, nu mai este nevoie de reviste literare, ca să nu mai vorbim de critica literară." Conservatorismul lui Maiorescu avea poate în vedere revistele literare ale lui V. Belinski, care erau mult mai mult decît reviste literare. Junimiștii voiau ca literatura să fie separată de politică; să rămînă artă pentru artă, de preferat fără nici un conținut social. Accentuînd asupra diferenței dintre civilizație și cultură, România rămînea, după părerea lui Rădulescu-Motru, o caricatură gigantică a Occidentului, o situație în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în care Politicianismul a perpetuat din interese egoiste o "pseudocultură"60. Iorga (ca și Eminescu) a fost puternic influențat de critica junimistă, cum au fost și Rădulescu-Motru și Simion Mehedinți. Dar Iorga avea unele rezerve serioase: în primul rînd insistența junimiștilor asupra separării complete a artei și politicii; în al doilea rînd, convingerea lor că nici un individ nu trebuie să renunțe la identitatea lui de dragul națiunii. În perioada aceea, Iorga a avut cîteva contacte cu mișcarea populistă larg răspîndită în România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dar acceptă rezultatele lor bune; alții însă acceptă revoluția indiferent de rezultatele ei"170. La scurt timp după aceea, Iorga a plecat de la București împreună cu Sadoveanu, E. Gârleanu și Iosif ca să ducă la țară "noua credință". La Iași, liberalii și junimiștii aflați în opoziție s-au unit împotriva guvernului și au demonstrat pe străzi. Drept urmare, a fost înființată "Frăția bunilor români", în tradiția lui Bălcescu, "ca să dea glas românilor fără glas sau drepturi: țăranii"171. Iorga scotea în evidență că "Frăția
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe compozitorul evreu Halevy cu Meyerbeer, autorul Hughenoților. 40 C. Z. Codreanu, Eiserne Garde, Berlin, 1939, p. 214. Cu toate că Cuza făcea excepție pentru evreicele frumoase, scuzîndu-se cu un argument talmudic ("femeile nu trebuie considerate ca fiind evreice"). Pamfil Șeicaru, Un junimist antisemit: A. C. Cuza, Madrid, 1956, passim 41 Academicianul român Andrei Oțetea îi relata autorului în 1969 că își amintea că profesorul Cuza l-a salutat în 1933 (după ce Hitler preluase puterea), spunînd: "LANC (Liga Apărării Național-Creștine, partidul politic al profesorului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
bucureșteană nu se referă atît la oamenii sărmani, cît la societatea care bîrfește în mod iresponsabil 139 "Neamul românesc", 6 decembrie 1924 140 "Neamul românesc", 16 februarie 1923 141 Memorii, vol. III, pp. 92, 97 și 112-113 142 Șeicaru, Un junimist antisemit, A. C. Cuza, p. 7. Toate acestea i-au fost confirmate autorului de familia Iorga. Vezi și Memorii, vol. III, pp. 45 și 49 143 "Neamul românesc", 1 august 1923 144 Oldsen, op. cit., pp. 85, 87-88 145 Memorii, vol. V
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
noțiune vagă și plină de riscuri. De aceea, există totuși aici, în raport cu restul presei politice și literare unioniste, o ușoară nuanță de conservatorism în planul atitudinii sociale, dar și în acela literar. Nu este vorba de un conservatorism asimilabil celui junimist, de mai târziu, ci de o oarecare inerție în acceptarea ideilor noi, de un regret nemărturisit, dar vizibil, pentru starea veche a lucrurilor, pentru lumea care dispărea. Chiar și aspectul grafic mărturisește această atitudine. F.Z. publică în primul rând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
plecând de la criterii estetice, sublinia unica trăsătură a literaturii, față celelalte arte, aceea de a nu avea un material „gata (pregătit) pentru scopurile ei. Căci cuvintele auzite nu sunt material ci numai organ de comunicare”. Și avea mare dreptate criticul junimist, dacă avem În vedere că lectura unei opere literare scrisă Într-o limbă necunoscută, este o zădărnicie. Plecând de la aceste precizări, el consideră că literatura se deosebește de celelalte arte prin aceea că ea dispune (și depinde) mai Întâi de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
originale, stârnind un ecou deosebit. Titu Maiorescu, inițiatorul noii direcții literare Junimiste, descoperă cu satisfacție un poet cu totul nou, În articolul „Direcția nouă În poezia și proza română”, apărut În „Convorbiri literare” În ianuarie 1872, considerându-l deja poet junimist: „În fruntea mișcării (junimiste, desigur) noi e drept să punem pe V. Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare În generația trecută, poetul „Doinelor și lăcrimioarelor” , culegătorul cântecelor populare păruse a-și fi terminat chemarea literară ... Deodată, după o lungă tăcere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]