1,051 matches
-
Menumorut b) Glad c) Gelu d) Ahtum 8) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Românii au colaborat cu o populație cumană în timpul răscoalei: a) de la Bobâlna b) condusă de Petru și Asan c) Anei Comnena d) Lui Jupân Dimitrie 9) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Cronica lui Anonymus îi numește “cei mai sărmani oameni din lume” pe supușii lui: a) Menumorut b) Glad c) Gelu d) Gyla 10) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
două tuiuri c) patru tuiuri d) un tuiur 3) Marcați litera corespunzătoare răpunsului pe care îl considerați corect: Un conducător al Dobrogei care a primit din partea I. Bizantin titlul de “despot” a fost: a) Dobrotici b) Ivanco c) Tatos d) Jupân Dimitrie 4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Despre sufragiul- funcție care susține dreptul de vot este un fel de serviciu public ne vorbește: a) Jean Carpentier b) Victor Hugo c) Rene Remond d) George Stephenson 5
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Rusia b) Turcia și Austria c) Austria și Rusia d) Franța și Austria 8) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: În spațiul carpato- dunărean termenul cneaz a dublat și înlocuit termenul latin: a) voievod b) iudex c) jupân d) domn 9) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Ministru al Casei Regale la Londra în 1938 era: a) Nicolae Titulescu b) Armand Călinescu c) Ernest Urdăreanu d) Ion Gigurtu 10) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
și, în spatele și dea supra ei, povestea bis politică. În anii ’80, în condițiile unei tensiuni antiregim crescânde, obișnuința aceasta a generat un adevărat delir hermeneutic, identificare de „șopârle”, momente antisistem, și acolo unde nu erau. Aidoma lui Ipingescu și Jupân Dumitrache, românii erau mereu tentați să considere că „e scris adânc”, atunci când nu înțelegeau nimic. Minimalismul noului val douămiist poate fi considerat și o reacție la acest mod de a face cinema. Însumând toate aceste caracteristici, putem numi film surd
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
proze sau bucățile literare care le imită limbajul: Să ne ierte luminăția ta. (Sadoveanu, XIII, 177), Măria ta să te întorci înapoi (Negruzzi, 67). Formula din urmă poate desemna și un senior 14, substitut local al autorității domnești: Iartă-mă, jupân vătave, măria ta și stăpâne! (Hasdeu, 29). Schimbările politice și instituționale au făcut ca aceste forme să intre într-un con de umbră. Astăzi, ele se utilizează în scrieri cu caracter arhaic sau ludic: Bloguiți, oștenii mei! -Bloguim, Măria Ta
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
Averescu, Guvernul Take Ionescu, Guvernul liberal ș.a.). În 1949, când publică primul volum de povestiri, Movila neagră, V. se află deja printre reprezentanții „exemplari” ai realismului socialist promovat de culturnicii comuniști ai perioadei. Epicul e simplist, de un maniheism categoric: jupâni hapsâni, chiaburi cruzi și lacomi îi exploatează fără milă pe țăranii săraci, dar destoinici și curajoși, muncitori care știu să fie vigilenți când dușmanul lovește ș.a.m.d. Acțiunea are loc în primii ani după instaurarea puterii comuniste, într-un
VORNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]
-
Leonida... și O făclie de Paște, unde se întâlnesc forme incipiente ale prozei de analiză psihologică ca la Dostoievski. Și la Caragiale eroii nu-și trăiesc propria existență, ci pe aceea a eroilor din cărțile citite. Zița este "diagnosticată" de Jupân Dumitrache "fată romanțioasă", Catindatul, Leonida, Cațavencu nu fac altceva decât un act mimetic de o savuroasă esență comică "tributară unor modele" (p. 125). Un rol important în existența eroilor lui Caragiale îl joacă presa, ba chiar trăiesc conform presei. Revoluția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
125). Un rol important în existența eroilor lui Caragiale îl joacă presa, ba chiar trăiesc conform presei. Revoluția din 1989 are ceva caragialesc în ea, afirmă autorul eseului, și are dreptate. Lectura presei are "tâlcul transcendenței deviate". Leonida, Nae Ipingescu, Jupân Dumitrache citesc "Răcnetul Carpaților" sau "Vocea patriotului naționale" reprezentând punctele de reper, mediatorul între individ și Centru. Metafora întărește caracterul de mediator al presei spre o falsă transcendență" (p. 126). În sfârșit, moftul "este îmbrăcat în haina manierei". Omul moft
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
apare fenomenul entropic, totul se destramă. Inițial, el este "puterea divină" coborâtă pe pământ ca să înfăptuiască "justiția divină" (p. 144). De aceea în cuplul regal nu are loc un alt bărbat. Soluția este eunucul. Cuplurile lui Caragiale sunt "triunghiuri conjugale": Jupân Dumitrache Veta Chiriac, Trahanache Zoe Tipătescu, "fidelitatea lor având o candoare uimitoare". Ele reprezintă "identitatea arhetipală coruptă" (p. 144). În CFR se joacă o adevărată farsă. Cei care încearcă să se distreze pe seama unui asemenea triunghi conjugal rămân "mofluji", iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
artificializarea vieții politice fiind evidentă și inevitabilă. Se vorbește despre un kitsch politic cu consecințe "devastatoare" a "păturii superpuse". "Perechea regală" e caricaturizată în O scrisoare pierdută iar capătul de drum al desacralizării îl constituie "onoarea de familist" a lui Jupân Dumitrache sau Zaharia Trahanache (p. 148). Există o matrice estetică în măsură să justifice actele creatoare, să se motiveze asemănările și deosebirile. De la serbările dionisiace și până azi ne aflăm într-un perpetuu mimetism creator. De aceea spunem că Ion
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
puterii, iar cei care i se alătură lui Menelaos se simt și ei loviți în orgoliu. La autorul Scrisorii pierdute, onoarea de familist păstrează ceva din aura mitului căzut în deriziune (p. 151). Încrederea oarbă a lui Trahanache și lui Jupân Dumitrache în "eunucii" lor nu este altceva decât imaginea încornoratului imbecil. Chiriac și Tipătescu, în ochii lor sunt niște "scopiți". Dar, dacă e invers? Poate ei sunt conștienți că au nevoie de niște "înlocuitori" fideli. Sunt suficiente motive să credem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Îmbuibată până la refuz, care se uita a milă la noi. Dacă nu l-ar fi săpat și nu l-ar fi trădat ăștia care i-au luat locul, ar fi dus-o așa mult și bine. Păi poporu-l știa de jupân, da, se-nvățase cu el și nu-i mare lucru să spui că-l iubea. Și el și ei zbierau la turma asta de popor. Poporul era făcut pentru ei și ei pentru popor. Păi ăștia care l-au Împușcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și Drag, fii voievodului Sas. Administrația maghiară a impus trecerea treptată a posesiunilor nobiliare românești În administrația familiei Pogany de Crebi, care a adus la muncile de pe moșie iobagi ruteni. Însemnări pe cărți liturgice menționează cumpărătorii cărților, nobili români numiți „jupâni” și „jupânese”, titluri asimilate nobilimii maghiare. Învățământul la Apșa de Jos s-a desfășurat mai Întâi la biserică (1789), apoi la secția română a seminarului teologic din Ujgorod, apoi la gimnaziul piarist din Sighet. La recensământul din 1910, satul avea
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
colaboratore la Vocea Patriotului Naționale») și, mai rar, conduce vreo publicație (cum e Cațavencu, «director-proprietar al ziarului Răcnetul Carpaților»), neapărat politică. Pristanda Îi declară confidențial lui Cațavencu: „eu gazeta d-voastră o citesc ca Evanghelia totdauna”. După un ritual prestabilit, Jupân Dumitrache și Ipingescu citesc și interpretează gazeta; Ipingescu e lectorul și tălmaciul adâncimilor de limbaj ale semnatarului articolului politic, adâncimi ce se sustrag bunului simț al negustorul care e interesat doar de „ce mai zice politica”. Împărtășesc același entuziasm În fața
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
care e interesat doar de „ce mai zice politica”. Împărtășesc același entuziasm În fața cuvântului scris și rămân la fel de derutați când, din cauza stilul eufuistic al studiului-articol, nu pricep: „IPINGESCU: «... până ce nu vom avea un sufragiu universale...» (Amândoi rămân foarte Încurcați.) JUPÂN DUMITRACHE: Adicătelea, cum vine vorba asta? IPINGESCU (după adâncă reflecție): A! Înțeleg! bate În ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran... știi: masă... sufragiu... JUPÂN DUMITRACHE: Ei! Acu Înțeleg eu unde bate vorba lui! Ei bravos! bine vorbește...”. Cel care, În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
al studiului-articol, nu pricep: „IPINGESCU: «... până ce nu vom avea un sufragiu universale...» (Amândoi rămân foarte Încurcați.) JUPÂN DUMITRACHE: Adicătelea, cum vine vorba asta? IPINGESCU (după adâncă reflecție): A! Înțeleg! bate În ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran... știi: masă... sufragiu... JUPÂN DUMITRACHE: Ei! Acu Înțeleg eu unde bate vorba lui! Ei bravos! bine vorbește...”. Cel care, În felul lui, «bine vorbește» e Ipingescu și nu Rică publicistul. Și Leonida, după o mai veche obișnuință, ia matinal temperatura politicului: „... mă scol Într-
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
femeile din universul artistic caragialean practică amorul nelegitim, Își asumă simultan un dublu rol, cel de soție / concubină și de amantă. Veta Își află adevărata iubire În casa soțului: e angajatul acestuia, tejghetarul care-și satisface vanitatea coabitând cu nevasta jupânului. Veta e supusă, pasivă, tolerantă. Îl iubește pe Chiriac din toată inima, el e centrul lumii ei: se teme pentru integritatea lui fizică, Îi mărturisește că el Îi umple viața. Chiriac, dimpotrivă, nu e nicidecum un sentimental. Din comoditate, Veta
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
seducerea femeii (cu câțiva ani mai În vârstă, se pare) e semnul reușitei sociale. Ea, În schimb, cunoaște alături de el jumătăți de bucurie. E greu de imaginat că Veta e o disimulantă, așa cum s-ar putea crede confruntând opinia lui Jupân Dumitrache despre atitudinea nevestei lui față de Chiriac („Am cam băgat eu de seamă că nu-l prea are ea la ochi buni pe Chiriac...”) cu reacțiile ei și comportamentul faptic și verbal față de Chiriac, chiar În prezența soțului: „VETA (aleargă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
pune În dreptul ferestrii): Sunteți nebuni? Vreți să se rupă schelele cu voi? Chiriac, nu știi că schelele sunt părăsite de trei săptămâni? Vrei să te prăpădești? CHIRIAC: Lasă-ne, cocoană! (vrea s-o dea În lături, ea nu se lasă) JUPÂN DUMITRACHE (asemenea): Lasă-ne, cocoană! IPINGESCU (asemenea): Pardon! VETA (lui Chiriac): Iar te iei după vreo bănuială de-a dumnealui, iar? Ai uitat ce... JUPÂN DUMITRACHE: Da, bănuială... cu ochilari la nas și cu giobenu-n cap! CHIRIAC (se luptă cu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
prăpădești? CHIRIAC: Lasă-ne, cocoană! (vrea s-o dea În lături, ea nu se lasă) JUPÂN DUMITRACHE (asemenea): Lasă-ne, cocoană! IPINGESCU (asemenea): Pardon! VETA (lui Chiriac): Iar te iei după vreo bănuială de-a dumnealui, iar? Ai uitat ce... JUPÂN DUMITRACHE: Da, bănuială... cu ochilari la nas și cu giobenu-n cap! CHIRIAC (se luptă cu Veta): Lasă-ne, cocoană! (scapă din mâinile ei și iese pe fereastră) VETA (șovăie și cade pe scaun): Chiriac! JUPÂN DUMITRACHE: Înainte, Chiriac! Înainte, nene
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
dumnealui, iar? Ai uitat ce... JUPÂN DUMITRACHE: Da, bănuială... cu ochilari la nas și cu giobenu-n cap! CHIRIAC (se luptă cu Veta): Lasă-ne, cocoană! (scapă din mâinile ei și iese pe fereastră) VETA (șovăie și cade pe scaun): Chiriac! JUPÂN DUMITRACHE: Înainte, Chiriac! Înainte, nene Nae! (iese pe fereastră, Nae Ipingescu Îl urmează) VETA (sculându-se șovăind, scoate capul pe fereastră): Chiriac! Chiriac! Binișor! Să nu cazi!” (s.n.). Soțul e plasat În umbra amantului, se află În plan secund, vocea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Nae Ipingescu Îl urmează) VETA (sculându-se șovăind, scoate capul pe fereastră): Chiriac! Chiriac! Binișor! Să nu cazi!” (s.n.). Soțul e plasat În umbra amantului, se află În plan secund, vocea lui devine ecoul vocii acestuia. E de neimaginat că Jupân Dumitrache n-are habar despre relația amoroasă dintre cei doi. E tolerant și preocupat să salveze aparențele (În prezența celorlalți trebuie să se manifeste solidar, mai ales că situația critică o cere și că celălalt, amantul, vine ferm În sprijinul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
vine ferm În sprijinul lui Întru apărarea «onoarei lui de familist»), Ținând seama de faptul că amorul lor durează de mai mult de un an („Toate, toate de un an și mai bine le-ai uitat Într-o zi?... Chiriac!...”). Jupân Dumitrache, negustor cu pretenții, are cultul familiei și Își idolatrizează soția - femeie „rușinoasă”- proiectând În ea propria viziune asupra femeii, o imagine dragă lui: femeia e fragilă, fizic și sufletește. «Rușinea» ei, În care Jupân Dumitrache vrea să creadă, reprezintă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
uitat Într-o zi?... Chiriac!...”). Jupân Dumitrache, negustor cu pretenții, are cultul familiei și Își idolatrizează soția - femeie „rușinoasă”- proiectând În ea propria viziune asupra femeii, o imagine dragă lui: femeia e fragilă, fizic și sufletește. «Rușinea» ei, În care Jupân Dumitrache vrea să creadă, reprezintă o formă a presupusei decențe, a unei etici proiectate idealist. Rușinea e mai degrabă a soțului care face figură ridicolă de cocu și care, cu mare doză de inocență, crede că poate spulbera bănuielile celorlalți
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ridicolă de cocu și care, cu mare doză de inocență, crede că poate spulbera bănuielile celorlalți privind relația Vetei cu tejghetarul, făcând excesiv uz de «onoarea de familist». Dumitrache lasă În grija lui Chiriac nu doar afacerea, ci și nevasta: „JUPÂN DUMITRACHE: Ce făcea cocoana, mă? SPIRIDON: Cosea galoanele la mondirul lui nea Chiriac. JUPÂN DUMITRACHE: Ce a zis? SPIRIDON: Zicea că să vii mai devreme la noapte că-i e urât singură-n casă. JUPÂN DUMITRACHE: Uite mă! Ce Ți-
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]