16,872 matches
-
deciziei ce va fi luată pe fondul contestației înregistrate pe rolul Tribunalului Cluj - Secția penală, neexistând legătura de dependență necesară dintre problema de drept supusă interpretării și modul de rezolvare a cauzei aflate pe rolul instanței în ultimul grad de jurisdicție, aspect ce determină inadmisibilitatea sesizării pentru neîndeplinirea uneia dintre condițiile cumulative prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. Deopotrivă, nu este întrunită nici cerința referitoare la existența unei veritabile probleme de drept care să necesite o dezlegare cu
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. De asemenea, reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție. Curtea a statuat, cu valoare de principiu, în jurisprudența sa, că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci statuează principial în art. 129 că, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
ci caracter administrativ-judiciar (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 500 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 23 septembrie 2016, paragraful 24). ... 24. Cât privește dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a reținut că acesta obligă statele membre la asigurarea unui dublu grad de jurisdicție doar în situația examinării
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
la două grade de jurisdicție în materie penală, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a reținut că acesta obligă statele membre la asigurarea unui dublu grad de jurisdicție doar în situația examinării vinovăției în materie penală. Garantarea existenței unui dublu grad de jurisdicție în materie penală are ca premisă faptul că examinarea unei „acuzații penale“ formulate împotriva unei persoane a fost examinată la nivelul unui prim grad de
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a reținut că acesta obligă statele membre la asigurarea unui dublu grad de jurisdicție doar în situația examinării vinovăției în materie penală. Garantarea existenței unui dublu grad de jurisdicție în materie penală are ca premisă faptul că examinarea unei „acuzații penale“ formulate împotriva unei persoane a fost examinată la nivelul unui prim grad de jurisdicție. Curtea a constatat că, în materia recuzării, nefiind vorba despre o acuzație în materie
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
doar în situația examinării vinovăției în materie penală. Garantarea existenței unui dublu grad de jurisdicție în materie penală are ca premisă faptul că examinarea unei „acuzații penale“ formulate împotriva unei persoane a fost examinată la nivelul unui prim grad de jurisdicție. Curtea a constatat că, în materia recuzării, nefiind vorba despre o acuzație în materie penală, nu se impune reglementarea unui dublu grad de jurisdicție cu privire la încheierea prin care se soluționează cererea de recuzare. ... 25. În plus, Curtea a
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
unei „acuzații penale“ formulate împotriva unei persoane a fost examinată la nivelul unui prim grad de jurisdicție. Curtea a constatat că, în materia recuzării, nefiind vorba despre o acuzație în materie penală, nu se impune reglementarea unui dublu grad de jurisdicție cu privire la încheierea prin care se soluționează cererea de recuzare. ... 25. În plus, Curtea a reținut că încheierea prin care se soluționează recuzarea este pronunțată chiar de o instanță de judecată, adică de un organ de justiție, în condițiile
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
procedură penală, în care nu se judecă infracțiunea care a format obiectul cercetării sau urmăririi penale, ci soluția de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de procuror, Curtea a reținut că prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenție nu sunt aplicabile. Eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 340 și 341 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind
DECIZIA nr. 124 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257662]
-
108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis, cu modificările și completările ulterioare; Recomandarea CE nr. 4885 din 14.07.2020 privind condiționarea acordării unui sprijin financiar din partea statului pentru întreprinderile din Uniune de absența legăturilor cu jurisdicțiile necooperante, cu modificările și completările ulterioare; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 24 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257010]
-
Constituție. ... 24. Nu se poate vorbi de o încălcare a art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât statele nu sunt obligate să creeze căi de atac, cu excepția celui de-al doilea grad de jurisdicție în materie penală. Astfel, numai în măsura în care acestea o fac, au obligația, în temeiul art. 6 din Convenție, de a asigura respectarea exigențelor unui proces echitabil în căile de atac astfel create. ... 25. Curtea de Apel București - Secția
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor de atac sunt de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale. Art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacră numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
atac prevăzute de legislațiile naționale. Art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacră numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un singur grad de jurisdicție. Totodată, s-a statuat că art. 21 din Constituție nu precizează in terminis că accesul liber la justiție implică întotdeauna dreptul de a exercita atât calea de atac a apelului, cât și cea a recursului, situație în care exercitarea cumulativă
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
Direcția Națională Anticorupție“ nu sunt incluse și cererile de liberare condiționată din executarea unei pedepse aplicate pentru o infracțiune instrumentată de Direcția Națională Anticorupție, având în vedere că legiuitorul a dat în competența judecătoriei, ca instanță de prim grad de jurisdicție, soluționarea tuturor cererilor de liberare condiționată, indiferent de natura infracțiunii care a atras condamnarea în regim de detenție, întrucât în această procedură se examinează aspecte ce țin de conduita condamnatului din timpul detenției, participarea la activități, regimul de executare, îndeplinirea
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
unei hotărâri prin care să se dea o rezolvare de principiu respectivei probleme de drept. Astfel, pentru a fi admisibilă o asemenea sesizare trebuie îndeplinite cumulativ următoarele cerințe: existența unei cauze aflate în curs de judecată în ultimul grad de jurisdicție pe rolul uneia dintre instanțele prevăzute expres de textul de lege menționat, soluționarea pe fond a respectivei cauze să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, iar problema de drept să nu fi fost încă dezlegată de
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
justifică intervenția instanței supreme prin mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. Se observă că, în speță, este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în ultimul grad de jurisdicție, Tribunalul Mureș - Secția penală fiind învestit în Dosarul nr. 10.972/320/2021 cu soluționarea contestației formulate de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Târgu Mureș împotriva Sentinței penale nr. 1.135 din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Târgu Mureș. De asemenea, chestiunea ce formează
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. Cu alte cuvinte, între problema de drept a cărei lămurire se solicită și soluția dată asupra acțiunii penale și/sau civile de către instanța pe rolul căreia se află cauza în ultimul grad de jurisdicție trebuie să existe o relație de dependență, în sensul ca decizia Înaltei Curți pronunțată în procedura prevăzută de art. 476 și 477 din Codul de procedură penală să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
urmează a fi pronunțată în calea de atac formulată de Direcția Națională Anticorupție nu depinde de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul întrebării prealabile adresate instanței supreme. Așa cum s-a arătat anterior, cauza aflată în ultimul grad de jurisdicție are ca obiect o cerere de liberare condiționată formulată de condamnatul Ș.G. cu privire la o pedeapsă rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare, în care a fost contopită și o pedeapsă de 3 ani și 9 luni închisoare
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
născut sub imperiul vechii codificări, producându-și în parte efectele ulterior abrogării acesteia. Ca atare, se constată că de lămurirea problemei de drept ce formează obiectul întrebării prealabile nu depinde soluționarea cauzei cu care este învestită în ultimul grad de jurisdicție instanța de trimitere, întrucât sesizarea din oficiu a organelor de urmărire penală a avut loc la data de 30 aprilie 2014, deci sub puterea noii legi procesual penale, nefiind astfel îndeplinită condiția referitoare la existența unei legături între textul de
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
de asigura subiectului de drept doar o judecată rapidă prin eliminarea unei căi de atac, ci acela de a asigura o judecată completă. Acest lucru poate fi făcut prin asigurarea liberului acces la justiție și prin instituirea triplului grad de jurisdicție, numai astfel putându-se realiza toate garanțiile pentru soluționarea corectă și legală a cauzei. ... 16. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că dispozițiile legale invocate nu
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
se află în aceeași situație juridică. ... 17. Accesul liber la justiție, prevăzut la art. 21 din Constituție, nu poate avea semnificația că acesta trebuie asigurat la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Or, principiul triplului grad de jurisdicție nu este un principiu constituțional care să impună legiuitorului garantarea accesului persoanelor la trei grade de jurisdicție. Legea fundamentală nu consacră numărul gradelor de jurisdicție ale unui proces, iar, potrivit art. 126 alin. (2) coroborat cu art. 129 din Constituție
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
nu poate avea semnificația că acesta trebuie asigurat la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Or, principiul triplului grad de jurisdicție nu este un principiu constituțional care să impună legiuitorului garantarea accesului persoanelor la trei grade de jurisdicție. Legea fundamentală nu consacră numărul gradelor de jurisdicție ale unui proces, iar, potrivit art. 126 alin. (2) coroborat cu art. 129 din Constituție, stabilirea căilor de atac este de competența exclusivă a legiuitorului. ... 18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Or, principiul triplului grad de jurisdicție nu este un principiu constituțional care să impună legiuitorului garantarea accesului persoanelor la trei grade de jurisdicție. Legea fundamentală nu consacră numărul gradelor de jurisdicție ale unui proces, iar, potrivit art. 126 alin. (2) coroborat cu art. 129 din Constituție, stabilirea căilor de atac este de competența exclusivă a legiuitorului. ... 18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor de atac sunt de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale. Art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacră numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
atac prevăzute de legislațiile naționale. Art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacră numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un singur grad de jurisdicție. Totodată, s-a statuat că art. 21 din Constituție nu precizează in terminis că accesul liber la justiție implică întotdeauna dreptul de a exercita atât calea de atac a apelului, cât și a recursului, situație în care exercitarea cumulativă a
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]