6,501 matches
-
distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă, această procedură nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar, iar actele ce se îndeplinesc în această procedură, după ritualul procesului penal, îi dau un caracter jurisdicțional numai în sens formal (Decizia nr. 500 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 23 septembrie 2016, paragraful 24). Proceduri similare se regăsesc și cu privire la alte instituții - cum ar fi
DECIZIA nr. 149 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301302]
-
cererii de chemare în judecată, iar dezlegarea raportului juridic dedus în concret judecății, prin aplicarea legii la circumstanțele de fapt particulare ale cauzei și pronunțarea soluției, este și rămâne în puterea suverană a judecătorului cauzei, fiind o atribuție înglobată funcției jurisdicționale pe care acesta are a o îndeplini independent. ... 41. Pentru aceste motive, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept apreciază că prezenta sesizare este inadmisibilă. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii
DECIZIA nr. 210 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301269]
-
interesul legii, precum și considerentele cu caracter de principiu evocate anterior constituie repere de interpretare suficiente și utile instanței de trimitere pentru soluționarea cauzei deduse judecății. ... 51. În acest context, instanța supremă reiterează că instanței de trimitere îi revine atribuția jurisdicțională de a verifica și respecta jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului dedus judecății. ... 52. De asemenea, instanța supremă reafirmă rolul și funcția mecanismelor
DECIZIA nr. 166 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299789]
-
în condițiile expuse, neconformitatea sesizării, în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se va dispune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării. ... 58. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 195 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299727]
-
În considerentele acestei decizii, la paragrafele 81 și 89-92, s-a reținut că: „În exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010, în legătură cu aplicarea prevederilor art. 107 alin. (1) din lege, casele teritoriale de pensii nu îndeplinesc o activitate jurisdicțională, guvernată de normele de procedură cuprinse în Codul de procedură civilă, ci una administrativă, asupra căreia instanțele judecătorești competente exercită un control de legalitate la cererea părții interesate. “ (paragraful 81) și că „individualizarea perioadei de timp pentru care pensionarul este
DECIZIA nr. 204 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299765]
-
cum s-a arătat, există dezlegări de principiu date de Înalta Curte de Casație și Justiție, care se constituie în suficiente repere de interpretare, utile instanței de trimitere în soluționarea cauzei deduse judecății, revine instanței învestite cu soluționarea cauzei atribuția jurisdicțională de a verifica și respecta jurisprudența cu caracter obligatoriu a instanței supreme și, după stabilirea normei juridice incidente, de a extrage acele elemente de interpretare care prezintă relevanță în soluționarea litigiului dedus judecății pentru a statua asupra problemei termenului în
DECIZIA nr. 204 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299765]
-
din prezenta cauză - aduc în discuție modalități de interpretare și aplicare a acestor dispoziții. Or, așa cum în mod repetat a subliniat Curtea Constituțională, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, instanța de contencios constituțional este unica autoritate jurisdicțională care are competența de a o interpreta, interpretarea normelor supuse controlului de constituționalitate este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru
DECIZIA nr. 62 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299739]
-
drept le-a subliniat în mod constant în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519-521 din Codul de procedură civilă, cu care ordonanța de urgență se completează. ... 51. În situația contrară s-ar ajunge la o delegare, nepermisă, a funcției jurisdicționale a judecătorului cauzei în favoarea instanței supreme, chemată astfel nu să dea dezlegări de principiu asupra unor chestiuni de drept dificile, ci să dea rezolvare unor raporturi juridice concrete, aplicând norma de drept asupra situațiilor factuale punctuale. ... 52. Apoi, în
DECIZIA nr. 221 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301336]
-
chestiuni de drept le-a subliniat în mod constant în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519-521 din Codul de procedură civilă, cu care ordonanța se completează. ... 47. În situația contrară, s-ar ajunge la o delegare, nepermisă, a funcției jurisdicționale a judecătorului cauzei în favoarea instanței supreme, chemată astfel, nu să dea dezlegări de principiu asupra unor chestiuni de drept dificile, ci să dea rezolvare unor raporturi juridice concrete, aplicând norma de drept asupra situațiilor factuale punctuale. ... 48. În ceea
DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301344]
-
cadrului legal în vigoare; ... 15. atribuții cu privire la recomandările neînsușite. ... Articolul 49 Compartimentul Juridic are în principal, următoarele atribuții: 1. reprezintă și apără interesele institutului în fața organelor administrației de stat, a instanțelor judecătorești, a altor organe cu caracter jurisdicțional, precum și în cadrul oricărei proceduri prevăzute de lege, în baza delegației date de conducerea institutului; ... 2. verifică și avizează din punct de vedere al legalității, dispozițiile cu caracter administrativ și semnalează conducerii asupra obligațiilor care revin institutului, din punct
REGULAMENT din 29 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298134]
-
procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător
DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298341]
-
o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de
DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298341]
-
27 iulie 2021). ... 48. Prin urmare, noțiunii de „chestiune de drept“ nu îi poate fi subsumată aplicarea legii la circumstanțele de fapt particulare ale procesului, deoarece în acest caz „dezlegarea“ ar însemna „soluționarea fondului“ pricinii, atribuție ce este atașată funcției jurisdicționale a judecătorului învestit cu soluționarea cauzei. ... 49. În concluzie, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond atât timp cât se tinde la o delegare a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere - aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății
DECIZIA nr. 202 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299907]
-
caz „dezlegarea“ ar însemna „soluționarea fondului“ pricinii, atribuție ce este atașată funcției jurisdicționale a judecătorului învestit cu soluționarea cauzei. ... 49. În concluzie, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond atât timp cât se tinde la o delegare a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere - aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății - către instanța supremă, îndrituită doar să dea dezlegări de principiu asupra unor chestiuni de drept veritabile, iar nu să soluționeze cauza pe fond. ... ... 50. Pentru aceste motive, constatând
DECIZIA nr. 202 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299907]
-
încheierea actelor de dispoziție sau la dezbaterea procedurii succesorale, Curtea reține că legiuitorul are și opțiunea de a delega notarului public instrumentator al actului notarial de dispoziție sau al procedurii succesorale competența numirii curatorului special, cu reglementarea posibilității exercitării controlului jurisdicțional asupra acestei numiri, întrucât notarul public este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, are statutul unei funcții autonome și oferă garanții de imparțialitate necesare pentru a asigura persoanelor fizice exercițiul drepturilor și ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea
DECIZIA nr. 200 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299846]
-
nr. 328 din 19 mai 2022, precitată, având în vedere doctrina dreptului viu, care produce efecte directe în privința determinării conținutului normativ al normei de referință, și anume Constituția, precum și faptul că instanța de control constituțional este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a realiza o interpretare evolutivă a acesteia (a se vedea Decizia nr. 342 din 9 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1000 din 7 octombrie 2024, paragraful 13). În acest sens
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
a subliniat în mod constant în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, cu care ordonanța de urgență se completează. ... 61. În situația contrară s-ar ajunge la o delegare, nepermisă, a funcției jurisdicționale a judecătorului cauzei în favoarea instanței supreme, chemată, astfel, nu să dea dezlegări de principiu asupra unor chestiuni de drept dificile, ci să dea rezolvare unor raporturi juridice concrete, aplicând norma de drept asupra situațiilor factuale punctuale. ... 62. Referitor la
DECIZIA nr. 80 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299763]
-
funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult ...”), conform principiului „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”. Minuta deciziei nr. 42 din 16 septembrie
COMUNICAT din 8 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272578]
-
funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult”), conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3
COMUNICAT din 8 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272578]
-
vedea, mutatis mutandis, Rumpf împotriva Germaniei, nr. 46.344/06, pct. 73, 2 septembrie 2010). Desigur, nu Curtea trebuie să indice modul în care statele trebuie să asigure anchete efective, întrucât aceste procese ridică probleme juridice și practice complexe care depășesc funcția jurisdicțională a Curții (a se vedea, mutatis mutandis, Rezmiveș și alții împotriva României, nr. 61.467/12 și alte 3, pct. 116, 25 aprilie 2017). Totuși, Curtea dorește să facă trimitere la solicitarea făcută de Comitetul de Miniștri în cadrul grupului de cauze
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/272069]
-
emitente a actului. Motivarea urmărește o dublă finalitate: îndeplinește, în primul rând, o funcție de transparență în profitul beneficiarilor actului, care vor putea, astfel, să verifice dacă actul este sau nu întemeiat; permite, de asemenea, instanței să realizeze controlul său jurisdicțional, deci în cele din urmă permite reconstituirea raționamentului efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia; desigur ea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului și să fie realizată de autorul său. Acest raționament trebuie să figureze chiar
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
și în Recomandarea nr. 16/2003 a Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei, executarea deciziilor administrative trebuie să țină cont de drepturile și interesele persoanelor particulare. Aceeași recomandare reamintește principiile din Recomandarea nr. R/89/8 a Comitetului de Miniștri care cheamă autoritatea jurisdicțională competentă, în speță instanța judecătorească, atunci când executarea unei decizii administrative este de natură să provoace daune grave particularilor cărora li se aplică decizia, să ia măsuri provizorii corespunzătoare. Prin urmare, având în vedere natura drepturilor încălcate (drepturi fundamentale), atingerea
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
a fost răsturnată decât ulterior pronunțării hotărârii prin care s-a tranșat în mod definitiv litigiul, astfel că „incidența deciziei de admitere a instanței de contencios constituțional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea de efecte ex tunc actului jurisdicțional al Curții, cu încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, și ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este atașată hotărârilor judecătorești definitive“. ... 192. S-a mai arătat că, întrucât principiul autorității de lucru judecat
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
actul de jurisdicție constituțională urmează regulile prevăzute de legislația procesual civilă, cu derogările prevăzute de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale ori desprinse din jurisprudența curții. Astfel, în conformitate cu dispozițiileart. 14 din acest act normativ, procedura jurisdicțională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în fața Curții Constituționale. Compatibilitatea se hotărăște exclusiv de Curte. ... 203. Prin urmare, actului de jurisdicție constituțională nu îi pot
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
directă a directorului SNPAP, este membru al Consiliului de conducere al SNPAP și are următoarele atribuții: a) reprezintă SNPAP, pe baza împuternicirii date de către director, și apără drepturile și interesele acesteia în fața instanțelor judecătorești și a altor organe jurisdicționale, precum și în raporturile cu alte instituții publice, cu persoane fizice sau juridice; ... b) formulează și prezintă conducerii SNPAP, în scris, ori de câte ori apreciază că este necesar, propuneri de soluționare pe cale amiabilă a litigiilor aflate pe rol
REGULAMENT din 8 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273960]