2,809 matches
-
examenul de bacalaureat ca elevi ai liceului Lazăr. Sorții ne-au repartizat la Colegiul Sf. Sava, unde era director faimosul profesor de Limba română Ștefan Pop, un om superior din toate punctele de vedere, care a interpretat tinerește elanul nostru juvenil, și nu numai că nu ne-a persecutat, după cum îl rugase Jujucă, dar chiar ne-a protejat, fiind atât în comisia examinatoare, cât și secretarul acesteia. CAPITOLUL XV VINGT ANS APRES ― Mă, ăsta care a-ncremenit pe bancă, în fața liceului, într-
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
a căzut În șanțul săpat de pădurari de-a lungul drumului ca să nu poată intra cu căruțele hoții de lemne. N-a izbutit să se ridice, s-a târât nițel În patru labe și a adormit cu fața de alcoolic juvenil Înfundată În stratul de frunze uscate. Vieru, care nu amestecase așa de rău băuturile, a intrat În pădure, a Înaintat câteva sute de metri, a rătăcit poteca din pricina Întunericului și, mai ales, a Îndobitocirii și a adormit cu capul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de al meu. Care erau șansele ca așa ceva să se întâmple? Oare trebuia să încerc, din nou, să fiu prietenoasă? Nu mă puteam preface că n-o văd și, în plus, nici nu voiam să mă cobor la nivelul ei juvenil. — Salut, Lulu! am șoptit. — A, salut, mi-a răspuns ea cu răceală. După care și-a pliat membrele, odihnindu-și fruntea între genunchi, pe covoraș. Pentru o tipă țâfnoasă și rigidă, cu bățul înfipt în fund, Lulu era șocant de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
declanșează, din greșeală, mișcarea. Șocul, aprinderea motorului. În dimineața când începea, în sfârșit, acțiunea, profesorul arăta mai tânăr decât vârsta pretinsă de acte. Încă tânăr arăta fostul profesor, Tolea Voinov, autoselecționat ca momeală, declanșator, încurcă-lume. Young Anatol, în costumația anotimpului juvenil și alert. Sfidarea, sfidarea, professore! Dovada că mai există pentru neputincios, chiar când totul pare strivit, o șansă. Ridic o pietricică mică mică, otrăvită. Poate nimeresc centrul Monstrului. Poate orbesc Ciclopul. Poate îl otrăvesc pe Goliat, cu mica mea floricică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
drum interior. Drumul lui. Cred că va fi un om! Nicolae îl strânse ceva mai tare, cu dragoste, de braț, deși era conștient că amândoi pierduseră totuși ceva. Depășiseră faza jucăușă a prieteniei lor. Renunțaseră la spontanele apelative de alint juvenil „dumneata unchiulache” și „nepotache”. Nanone... surghiunul... Marioritza... dragostea frântă... cea neîmpărtășită... grijile... pacea aceea strâmbă... Ce an!... Pentru Iancu fusese anul cu trei ierni și o vară. Nici el, Nicolae, nu se putea lăuda cu o vară mai lungă. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ani am așternut pe hârtie rezultatele cercetărilor mele. Iată...” Scoase dintr-o geantă de piele o mapă voluminoasă, care atunci mi se păru de culoare roșie. „Deci”, zice Belbo, „e o carte despre templieri?” „Templierii”, admise colonelul. „O pasiune cam juvenilă. Și ei erau tot niște căpitani aventurieri care au căutat gloria străbătând Mediterana.” „Domnul Casaubon se ocupă de templieri”, zise Belbo. „Cunoaște problema mai bine decât mine. Povestiți-ne.” „Templierii m-au interesat dintotdeauna. O mână de oameni generoși care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cu Învățăturile lui Mao și cu banii ăștia v-ați dus să vă cumpărați petarde pentru serbările noii creativități. Fără rușine. Noi ne-am petrecut toată viața rușinându-ne. Ne-ați Înșelat, nu reprezentați nici o puritate, era doar o acnee juvenilă. Ne-ați făcut să ne simțim niște viermi pentru că nu aveam curajul să Înfruntăm deschis jandarmeria boliviană, și pe urmă ați tras pe la spate În nenorociții care treceau În plină stradă. Acum zece ani ne-a fost dat să mințim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de către nutriționiști - pentru a se bucura de sine ca singură și sigură întrupare a individualității. „Or, fenomenul alimentelor ușoare se înscrie perfect în această evoluție a concepției despre corp, însușindu-și aceste valori de lejeritate, de subțirime și de aspect juvenil cultivate și idealizate. Astfel, alimentul light se dovedește a fi exact simbolul acestei noi religii a corpului”, conchid autoarele capitolului despre „alimentele ușoare” din pasionanta lucrare dedicată miturilor secolului XX de către Pierre Brunel. Descătușat de culpabilizarea creștină, corpul devine astfel
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Tumorile epiteliale maligne ale glandei lacrimale produc eroziuni osoase importante, în special în stadiile avansate; -tumorile limfoide nu modifică configurația orbitei osoase și a globului ocular și pot fi de aspect alungit; -tumorile nervului optic, de exemplu meningeomul și astrocitomul juvenil, sunt localizate la meninge, în porțiunea posterioară a nervului optic. TDT poate detecta modificările produse de tumori și chisturi la nivelul structurilor adjacente: sinusurile paranazale și cavitățile intercraniene. Rezonanța magnetică nucleară (R.M.N.) Rezonanța magnetică nucleară (RMN) nu necesită utilizarea radiațiilor
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
și multiplu focalizată a acestei cărți, majoritatea personajelor sunt remarcabil calibrate. Femei îmbătrânite sau deja dispărute, dar care au fost fetițe, adolescente, tinere cu poftă de viață și de toate bucuriile ei. Bărbați care-și amintesc, la maturitate, de bâjbâielile juvenile (și tineri din anii ’60-’70, care încă nu prea au ce să-și amin tească, în afara unei prime „experiențe“ erotice, complet ratată). Soți văzuți de consoarte : Mironescu prin ochii Sofiei, Niki prin cei ai Ivonei, „lighioana bătrână“ invocată la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de căutarea unei substanțe anume: Dumnezeu, statul, instituția, ci despre ceva mult mai indefinit, adică a unei adeziuni într-un fel animale la viață, cu toată ambivalența ei, amestecând fericirea și nefericirea. Acest lucru este miza vitalității uimitoare a triburilor juvenile, intensitatea acțiunilor lor, violența pasiunilor lor, aspectul derutant și imprevizibil al învestirilor proprii lor. Estetica este cuvântul-cheie care ne permite să înțelegem jocul afectelor care rezumă toate acestea. Estetica împreună cu eticile pluraliste, bineînțeles, pe care le vedem la lucru în
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Și contra doxei, această opinie savantă (creștină, occidentală, modernă) a surmontării, ne descurcăm. Această "descurcare" este prezentă în fiecare zi: ne acordăm cu ceilalți membri ai tribului. Și este frapant să observăm extraordinara toleranță care prevalează în multiplicitatea relațiilor sociale, juvenile în special. Acceptăm, de asemenea, corpul. Nu ca muritor ("soma, sema", după proverbul creștin: acest corp, acest mormânt), ci ca pe ceva limitat, desigur, din care putem face totuși o unealtă de juisare. Spunem da naturii. Aceasta nemaifiind un "obiect
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Toate acestea ca vector al revrăjirii lumii. Toate astea pot părea, a priori, destul de abstracte. Și totuși, este cum nu se poate mai concret. Având în minte această "reluare-distorsionare", putem înțelege revenirea tuturor acestor arhaisme care punctează viața cotidiană. Triburile juvenile, importanța nomadismului, exacerbarea religiozităților, predominanța animalității în spectacolele de toate tipurile, dezvoltarea festivă, cultul corpului. Toate acestea se regăsesc în magazinele specializate, se transmit prin publicitate și, puțin câte puțin, contaminează toate sectoarele vieții sociale. Desigur, spiritele cârcotașe nu vor
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
naturi. A da sens la ceea ce nu are sens (finalitate). Iată deci, într-adevăr, ceea ce este în joc, ca o constantă antropologică, în această metaforă a Bisericii invizibile. Iată, de asemenea, ceea ce ne permite să explicăm puterea spirituală a triburilor juvenile contemporane. Constantă antropologică, adică un mod de a fi, de a gândi, de a se organiza care, sub diverse nume, reafirmă același lucru: forța spiritului împotriva literei. O mutație a moravurilor, a ideilor, a sentimentelor, o schimbare de "piele" socială
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
nu face decât să traducă un alt mod de a se "socializa". În ceea ce ne privește, alunecarea legii tatălui (Dumnezeu, stat, societate) spre o lege a fraților. Schimbare topologică importantă: orizontalitate vs. verticalitate. Ceea ce este observabil mai ales în dezinteresul juvenil față de diverse instituții "surplombante". Partide politice, sindicate și alte asociații cu fundamente raționale orientate spre realizarea unui program proiectiv. Această "lege a fraților" este făcută din coduri și rituri de utilizare internă și tinde să relativizeze sau chiar să împiedice
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
în loc să le condamnăm, ar fi bine să le privim cu atenție. Căci asta traduce o "căutare" ce busculează certitudinile noastre instituite. Romantismul Anilor de ucenicie ai lui Wilhelm Meister, așa cum îl descrie Goethe, regăsește o uimitoare actualitate în rătăcitoarele triburi juvenile contemporane. Dincolo de o simplă educație rațională, experiența le "informează" în profunzime. În ființa lor în întregul ei. Ele urmează, astfel, länger Weg der Bildung, această lungă cale a vieții de formare. Și când Hegel arăta că este ceea ce permite "a
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
observ că ne încumetăm tot mai abitir, înhămați la ghidul turistic, să hălăduim prin muzee europene, prin catedrale, provincii și cartiere pitorești, de-a lungul Senei și Vltavei, pe Tejo, Main și Arno (Tania și pe Tamisa), colecționând cu excitație juvenilă informații năstrușnice, imagini hipnotice, senzații nebănuite, alături de cogitațiuni savante, fie și la botul calului. Și - Doamne! - ce bine mi-a prins pe patul de spital derularea obsesivă, anesteziantă și vindecătoare cât cuprinde a stop-cadrelor herborizate cu grijă benedictină la cutiu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mentă, mărar, rozmarin, un rând de regina nopții, câteva mușcate care să-ți spele privirile cu aromele și culorile lor... Niciodată nu am luat în glumă astfel de îndemnuri (chiar dacă ele sună de obicei stupid, aproape grotesc în urechile sarcasmului juvenil, copleșit de insurgența radicalismului gerontofob, impetuos asumat), convins fiind că văzutele atârnă de cele nevăzute, că inefabilul, diafanul, suavitatea și imponderabilul determină volumele, substanța și greutatea, că, vorba Chinezului, „forma vasului de pinde de golul din el“ și că, deci
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
colț de stradă, ii părea un haiduc modern a cărui pădure e orașul. Lică se încadra destul ele bine într-o astfel de concepție. Prietenele devotate, răspândite pretutindeni, reprezentau 159 bine organizarea simplă a uaor gazde de hoți; silueta zveltă, juvenilă, simpatică și suspectă a lui Lică nu dezmințea aceleași asemănări. Vagabondul inofensiv, cu mîinilc veșnic în buzunar, le-ar fi putut ține acolo strânse pe un revolver sau pe teaca unui cuțit. Arme care n-au nevoie să slujească cât
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Gîn-durile aspre și noi ale politicei și amorului o îmbătrîneau. Uită că are 33 de ani și Lică 39, deși tocmai în ziua aceea vârsta era mai bine gravată pe fața lui accentuată de asprimea expresiei și lipsită de umbra juvenilă a musteții. Ada simți un fel de desperare anticipată de femeie matură și voluptuoasă. Urcă pe scara a doua a palatului. Un fecior era acolo pe săli: - De vine domnul să mă anunți îndată! zise. Mai vioi, înțelese repede și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
făcut decât să-și etaleze lipsa de educație. Într-o zi, am coborât dintr-un tramvai aglomerat, nu pe scara vagonului, împreună cu ceilalți călători, ci pe fereastra deschisă (era vară). A durat vreun an acea criză, comparabilă cu o acnee juvenilă, de care-mi amintesc cu jenă. Probabil, "vitejia" pe care mi-o dădeau complexele și care mi se pare cam caraghioasă acum, prin ambițiile ei exagerate, era mai puternică decât teama de ridicol. Sau, poate că teama de ridicol a
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
cu timpul. Nu era chiar așa de mare ca Leej, Prezicătoarea, dar mai bine făcută. În ochii ei ardea aceeași stringență ca și în ochi lui Leej, și amândouă erau frumoase. Aici se oprea asemănarea. Patricia radia dârzenie. Poate dârzenie juvenilă - pe care cealaltă nu o avea. Poate că avea această impresie pentru că știa ce era Leej și" cunoștea cariera Patriciei. Dar Gosseyn era de părere că nu era suficient. Leej se lăsa în voia soartei, neavând de ce să fie ambițioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
cu timpul. Nu era chiar așa de mare ca Leej, Prezicătoarea, dar mai bine făcută. În ochii ei ardea aceeași stringență ca și în ochi lui Leej, și amândouă erau frumoase. Aici se oprea asemănarea. Patricia radia dârzenie. Poate dârzenie juvenilă - pe care cealaltă nu o avea. Poate că avea această impresie pentru că știa ce era Leej și" cunoștea cariera Patriciei. Dar Gosseyn era de părere că nu era suficient. Leej se lăsa în voia soartei, neavând de ce să fie ambițioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
2) grație unor cercetări minuțioase și de restaurare, s-a constat că pereții mormântului erau decorați cu o pictură complicată ce conținea motive geometrice și vegetale, dar mai ales cu reprezentarea unor figuri umane. Astfel, o pictură redă o figură juvenilă, purtând aureolă, identificată ipotetic cu Sfântul Ștefan (diacon martir, secolul I); o alta, purtând tot aureolă, poate fi, de asemenea, un sfânt. Alte figuri sunt identificate cu reprezentări tradiționale ale defuncților. Monedele (în special ultima, de la împăratul Valens, datată între
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și mie, întrerupse Deam Lealy, bărbatul cu fața greoaie. Pînă acum un minut l-am crezut pe Hedrock un tip rezervat și cu vorba blîndă. Dar acum deodată se vede strîns cu ușa și scoate văpăi. ― Nu încape îndoială, spuse juvenilul Ancil Nare, că noi am descoperit ceva remarcabil. Ne vom strădui să obținem explicații complete. Situația era deconcertantă. Toate acțiunile lui erau acum amplificate dincolo de intențiile lui inițiale, deformate de bănuiala că el nu ar fi ceea ce părea. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]