1,357 matches
-
își încordează în sforțări infernale toți “mușchii” creierului pentru a da naștere unor opere fade și de insignifiantă valoare și care sunt prosusul unor “căutări și frământări lăuntrice mistuitoare”. Caricaturizarea artei, ne avertizează Călinescu, este de asemenea o formă de kitsch: un avantaj ”strategic” extrem de important a fost tendința kitschului de a se preta ironiei. [...] avangarda rebelă a făcut uz de o multitudine de elemente împrumutate direct din kitsch pentru a-și atinge scopurile ironic dezintegratoare<footnote Matei Călinescu, op. cit., p.
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
a da naștere unor opere fade și de insignifiantă valoare și care sunt prosusul unor “căutări și frământări lăuntrice mistuitoare”. Caricaturizarea artei, ne avertizează Călinescu, este de asemenea o formă de kitsch: un avantaj ”strategic” extrem de important a fost tendința kitschului de a se preta ironiei. [...] avangarda rebelă a făcut uz de o multitudine de elemente împrumutate direct din kitsch pentru a-și atinge scopurile ironic dezintegratoare<footnote Matei Călinescu, op. cit., p. 224 footnote>. Rareori și doar izolat se mai pot
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
mistuitoare”. Caricaturizarea artei, ne avertizează Călinescu, este de asemenea o formă de kitsch: un avantaj ”strategic” extrem de important a fost tendința kitschului de a se preta ironiei. [...] avangarda rebelă a făcut uz de o multitudine de elemente împrumutate direct din kitsch pentru a-și atinge scopurile ironic dezintegratoare<footnote Matei Călinescu, op. cit., p. 224 footnote>. Rareori și doar izolat se mai pot întâlni elemente artistice autentice, amalgamul produselor artistice de prost gust și de calitate îndoielnică domină “piața culturală” și sufocă
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
și lipsite de orice profunzime, sporind astfel numărul “filosofilor” și al “scriitorilor”. Caracteristica principală a ceea ce este denumit “artă” în ultimile decenii este fără îndoială superficialitatea, iar pasivitatea, combinată cu superficialitatea sînt... premise importante pentru modul de gândire care generează kitsch-ul<footnote Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității, Polirom, 2005, p. 248 footnote>. Artistul postmodern nu se mai străduie, datorită inaptitudinilor sale creatoare, să transmită un oarecare mesaj celui care privește lucrarea sa, ci se mulțumește doar cu expunerea produsului
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
cu abilitate acest fenomen: La ce se gândește artistul-kitsch atunci când se așează la lucru? Evident, în primul rând se gândește să impresioneze și să facă plăcere consumatorului mediu, care îi va cumpăra produsele. Estetic vorbind, putem spune deci că artistul kitsch folosește - conștient sau nu - un ”principiu al mediocrității”, care îi oferă cea mai bună garanție că lucrările sale vor fi primite favorabil.<footnote Idem., p. 242 footnote> Așa zișii ”artiști” din postmodernitate ignoră faptul că unele manifestări artistice au apărut
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
mai fi nevoie de nici un minim de originalitate, de cele mai multe ori plagiind și eclectizând diverse alte produse “artistice” care nu de puține ori se dovedesc la rândul lor ca fiind falsuri. Așa se explică eclectismul funciar al stilului care este kitschul<footnote Matei Călinescu, op. cit., p. 242 footnote>. Putem concluziona cu ușurință că datorită “goanei după aur” - goanei după bani și după putere -, suntem martorii unei decăderi spirituale terifiante ce are ca efect direct asupra culturii o devalorizare îngrijorătoare. Duchamp a
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
a unui pisoar ca fiind o lucrare de artă, dar probabil că mesajul era clar și transmitea generațiilor următoare că arta începând cu acel moment este doar un “element” insignifiant pe care se poate oricine ușura. ... Duchamp a recurs la kitsch... pentru a respinge câteva crase concepții estetice greșite și convenții epuizate...<footnote Idem., p. 247 footnote>. Și probabil că Duchamp nu s-a înșelat din moment ce non-valori se îngrămădesc unele peste altele cerând întâietate și dorindu-se a fi considerate elemente
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
hiperrealiștilor par a fi realmente fotografii, arta rămâne ireparabil păgubită de tehnica de execuție clasică pe care se punea accent altădată, lucrările lor fiind executate cu utilaje sofisticate precum aerograful și retroproiectorul și de cele mai multe ori sunt doar degradante produse kitsch. Abstracționismul a declanșat degradarea tehnicii de execuție deoarece artistul nu mai este constrâns de redarea calitativă, ci poate expune publicului, ca fiind ”operă genială”, orice mâzgâleală aberantă și mizerabilă (și la propriu și la figurat). Totul ține de conceptul prezentat
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
a infatuării este aceea că prostul este întodeauna sigur pe el, pe când deșteptul se îndoiește mereu de ce știe. Această succintă analiză ne dezvăluie una din fețele ”teribile” ale postmodernismului: aceea că dimensiunea estetică principală a acestei perioade este, fără îndoială, kitsch-ul. Acest fapt, probabil datorat exacerbării ego-ului individual, de necredință și de respingerea divinității, face aproape imposibilă o recunoaștere, chiar și axiologică, a valorilor culturale atât precedente cît și actuale. 3. ARTA HOLOTROPICĂ Susținem faptul că artistul este capabil să
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
turismului, profitînd de faimosul dezastru al Familiei Tipice. Uite așa, reflectează Wakefield, republica merge Înainte. Dacă ai trăit mult, așa cum a trăit Diavolul, sau puțin, dar ești bine instruit, ca Wakefield, și ție ți se poate face greață de asemenea kitsch. Dacă ai văzut, să zicem, adevărata Inchiziție și ai avut parte de globi oculari proaspeți, plini de frică adevărată ca garnitură la porția ta de creier tartar, sau dacă ai studiat descrieri baroce ale suferințelor martirilor din muzeele Europei, acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
porția ta de creier tartar, sau dacă ai studiat descrieri baroce ale suferințelor martirilor din muzeele Europei, acest gen de spectacol te va stînjeni de bună seamă. Marfa originală, sau dacă vrei „autentică“, nu coboară niciodată la nivelul auto-parodiei sau kitschului. Dar acesta este un moment deosebit al Istoriei. Acestea sînt timpuri În care penisul Președintelui este star de televiziune seară de seară, o celebritate cu drepturi depline. E greu să șochezi prin artă cînd fiecare ins, inclusiv șeful politic al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
a ajuns să-și cîștige pîinea călătorind, nu a prea mai băgat de seamă ce făcea Mariana. Doar că de fiecare dată cînd se Întorcea acasă, apartamentul lor i se părea tot mai mic și mai mic, din ce În ce mai plin de kitschuri. În cele din urmă, un bebeluș adevărat veni să se adauge cohortei de păpuși și bibelouri din care era compusă casa lor. Bebelușul era dolofan și plăcut la atingere și era, ca toți pruncii, nevinovat. Wakefield se temea de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pune la cale - prin intermediul Societății „Ileana” - vizita la București și conferințele de răsunet ale afinului său, „Sâr” Péladan (o prezentare detaliată a vizitei, în Theodor Enescu, op. cit., pp. 48-58), cu un ecou disproporționat în raport cu valoarea destul de modestă a personajului (amestec kitsch de ezoterism și erotism morbid): „Într-adevăr, primirea era excesiv de călduroasă și este uimitor cum atîția oameni politici de vază s-au întrecut în a fi în preajma «Sâr»-ului, la banchete și recepții, a da dejunuri în cinstea lui (ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de la noi, intrigilor de budoare, vanităților umflate ale cîtorva parveniți” (Principiul naționalităților). Literatura propriu-zisă e reprezentată de poemul „Vacanță în provincie“; primul text publicat de către Samuel Rosenstock sub pseudonimul Tristan Tzara este „comentat” de un desen stilizat, prezentînd o femeie kitsch. Singura secvență în metrică tradițională a acestui poem (compus altminteri din versuri albe, fracturate) indică o răsturnare radicală a valorilor înalte, imagine a negativității absolute: „Să ne coborîm în rîpa/ Care-i Dumnezeu cînd cască/ Să ne oglindim în lacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Eminescu, București, 1970 Călinescu, Matei, Conceptul modern de poezie (de la romantism la avangardă), Editura Eminescu, București, 1972, ed. a II-a, Ed. Paralela 45, Pitești, 2002, postfață de Ion Bogdan Lefter Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, Editura Univers, București, 1995 Călinescu, Matei, Eugéne Ionesco: teme identitare și existențiale, Editura Junimea, Colecția „Românii din Paris”, Iași, 2006 Chimet, Iordan, Eroi, fantome, șoricei, Editura Eminescu, București, 1970 Cioculescu, Șerban, „Poezia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
organiza abortion-partys. După operație, fetusul era strivit, malaxat, amestecat cu aluat și Împărțit Între participanți. David Înțelese rapid că sataniștii cei mai avansați nu credeau deloc În Satan. Erau, ca și el, materialiști convinși, și renunțau rapid la ceremonialul cam kitsch cu pentagrame, lumânări, tunici lungi și negre; acest ritual avea mai ales scopul de a-i ajuta pe Începători să-și depășească inhibițiile morale. În 1983, fu admis la prima crimă rituală, victima fiind un bebeluș portorican. În timp ce David Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
pentru ca farfurioara nu este destul de aurita <maria>: știu eu? <v37>: untul și gemul - cultură, care va să zică, contează mai puțin <maria>:nu e chiar așa. Nu generaliză <v37>: e greu sa nu generalizez. <v37>: ungem felia cu untura - kitsch, subcultura, manele <v37>: între timp avem grijă că felia să fie cît mai groasă <v37>: și farfurioara să fie din aur... <maria>: asta nu este specific doar românilor <v37>: oh, știu că nu vorbim totuși de români aici. Te încălzește
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
de-acum! Cei care trebuie să ne apere Își văd de interesele lor, nevăzînd ce se petrece În jur! Cine a vrut sat mondial aproape că a izbutit! Noi de ce să nu ne apărăm drepturile? Cultura! Dacă mai e cultură! Kitsch-ul a cuprins totul! Bruma care a rămas e, culmea, omorîtă de elite! Așa-zise elite! Care se cred deasupra lucrurilor! Ce deștepți sîntem noi! Își zic unii. Niște aleși. Dar nici cu gloata nu se poate face mare lucru
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
bine ca personajele dumneavoastră, Ken și Betty, să rătăcească în deșert pe undeva nu chiar foarte departe de Las Vegas. Orice s ar spune despre acest oraș, sau mai precis despre această formă de nebunie umană (că este de un kitsch și de un prost gust îngrozitor, că emană din el mirosul pestilențial al banului etc.), orice s-ar spune despre el, deci, nu anulează adevărul : Las Vegas rămîne un spectacol halucinant. Un spectacol al nebuniei umane dusă la extrem. însuși
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
social ! Casa Poporului găzduia de altfel și reuniunea iubitorilor de începuturi de roman, într-una din vastele sale săli de conferințe purtînd încă în mod evident amprenta estetică a epocii comuniste. absolut toți cei 834 de invitați apreciară spiritul profund kitsch al decorațiilor precum și supradimensionarea inutilă a ansamblului. Iar crăpăturile inevitabile, apărute în tavan și în pereți din pricina materialelor proaste, utilizate în momentul construcției, fură considerate o sublimă revanșă a vieții asupra ideologiei. Vizita ghidată a întregului edificiu, a zecilor de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
se poate obține o imagine acurată a lumii, lipsită de prejudecăți sau preconcepții, obiectivă 1. În noul climat de euforie și optimism amplificat de noile descoperiri ale geografilor sau medicilor europeni, modernitatea a gestat anumite patologii, dintre care merită numite kitsch-ul estetic și utopia politică 2. Cascadele empatiei romanticetc "Cascadele empatiei romantice" Modernitatea n-a angajat în mod univoc disprețul Iluminismului față de tradiție. Din punct de vedere tematic, se știe că, pour épater le bourgeois, romanticii literaturii au înțeles să
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
amintind de astă dată de cântecul de lume, de lamentațiile din lirica neoanacreontică a lui Ienăchiță Văcărescu și de cântecele țigănești ale lui Miron Radu Paraschivescu (căci una dintre trăsăturile distictive ale literaturii postmoderne constă în tendința de reciclare a kitsch-ului). Mai apoi, este introdus în scenă „decorul” specific universului adolescenților din anii ’80 (cu codurile sale culturale și vestimentare). Superba elevă de la „Economic 2” citește pe sub bancă volumul lui Edmondo de Amicis, Cuore, meditează la strategiile cele mai potrivite
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
din ambalaj, toată viața/și să-ți cumpăr discurile cu Lătăreața”. Partea a șasea reia, în contrast cu precedenta, firul întrerupt al narațiunii, elementul de noutate fiind constituit acum de intercalarea unei secvențe dialogate în care - cu tandră ironie - este ridiculizată atitudinea kitsch (în spiritul aceleiași tendințe postmoderne amintite mai devreme). Strategiile de acostare „a damei” ne trimit cu gândul nu numai la Caragiale, ci și la Bunavestire a lui Breban (unde Grobei constituie un soi de prototip al individului kitsch) sau la
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ridiculizată atitudinea kitsch (în spiritul aceleiași tendințe postmoderne amintite mai devreme). Strategiile de acostare „a damei” ne trimit cu gândul nu numai la Caragiale, ci și la Bunavestire a lui Breban (unde Grobei constituie un soi de prototip al individului kitsch) sau la scenetele umoristice ale lui Ion Băieșu, din ciclul Tanța și Costel: ”«domnișoară Constanța, cred că am să trec mâine din nou pe la dumneavoastră, fiindcă azi nu am banii la mine. Vreți să-mi puneți de-o parte chitara
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ai văzut pe toate și n-ai aflat ce e frumusețea, înseamnă că n-ai ochi, iar dacă le-ai văzut, dar n-ai simțit puterea frumuseții, înseamnă că n-ai inimă. Într-o lume grăbită, cu simțul critic diminuat, kitsch-ul e un produs de tip fast food spiritual. "Civilizația ochiului", practicată astăzi, fa-vorizează incultura; tinerii se uită la orice; imaginile comerciale favorizează superficialitatea, proces încurajat de mass-media. Vorbirea este incultă și trivială, comportamentul periferic, frizând intervenția primitivă, se manifestă
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]