1,004 matches
-
adreseze subconștientului colectiv pentru a fi sigur de succes: zona erogenă fatală, punctul G absolut. De aceea, trebuie să fie sigur de reușită, să nu se clatine, să nu cadă sub masă, ca președintele Bush-tatăl în Japonia, după ce a mâncat lăcuste fripte. Așa a pierdut alegerile în fața lui Bill Clinton, cel pasionat de saxofon și trabuc. El este alesul, trimisul lui Dumnezeu! George W. Bush-fiul a fost dezarmant după alegeri: “Dumnezeu m-a trimis pentru poporul meu!”. Mai mult nici nu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
religioase distincte, încă insuficient integrate 30. Totuși, majoritatea formulelor se referă la călătoria cerească a faraonului. El își ia zborul sub forma unei păsări - șoim, bâtlan, gâscă sălbatică (Pir., 461-463,890-891,913,1048), a unui scarabeu (366) sau a unei lăcuste (890-891 etc.). Vânturile, norii, zeii trebuie să-i vină în ajutor. Câteodată regele urcă la cer cățărându-se pe o scară (365,390,971 sq., 2083). În timpul ascensiunii sale, regele este deja un zeu, de o esență total diferită de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cu apă. La Salina, intrăm întru-un bufet cu aer condiționat. E plăcut, dar la ieșire diferența de temperatură e copleșitoare. Pe la 3 după masă oprim la Russell, într-o mică plantație de salcâmi. Constatăm însă că locul forfotește de lăcuste. Pe drum numărul lor sporește într-atât încât suntem nevoiți să mergem cu ferestrele închise. Pe șosea dăm peste un covor mișcător ce-și schimbă pășunatul dintr- o parte într-alta a șoselei. Pe drum ajungem două mașini ce staționau
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
din New York. Ne salutăm exuberant, cu bucuria conaționalilor ce se întâlnesc la atâtea mii de kilometri depărtare de orașul zgârie norilor. Pe înserat ajungem la Hays, unde pe vremuri a fost fortul cu același nume. Trotuarele orașului sunt pline de lăcuste. După ce ne instalăm la un mic dar curat hotel, mă reped în sudul orașului unde iau contact cu domnul inginer agronom din stațiune. Fixăm pentru a doua zi planul vizitei. E atât de binevoitor, încât îmi alcătuiește un plan pentru
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
pentru Premiul Național de Proză „Ziarul de Iași“, aflat la cea de-a V-a ediție, s-a dovedit a fi extrem de strânsă. Din cele zece romane selectate inițial, au fost nomimalizate cinci, ca potențiale câștigătoare ale marelui premiu: Ioan Lăcustă - Luminare, Editura Polirom; Bogdan Popescu - Cine adoarme ultimul, Editura Polirom; Dan Perșa - Cu ou și cu oțet (hărțuire textuală), Editura Cartea Românească; Horia Ursu - Asediul Vienei, Editura Cartea Românească și Nicolae Breban - Jiquidi, Editura Art. Juriul, din care fac parte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
o mare fisură: nominalizările și premierile au amestecat tulburător mainstream-ul cu opțiuni juste. Au fost nominalizați Marius Ianuș și Andrei Codrescu & Ruxandra Cesereanu (au câștigat aceștia din urmă), a fost nominalizat (și a și câștigat) romanul Luminare al lui Ioan Lăcustă (și n-a fost nominalizat Orbitorul 3 al lui Cărtărescu), a câștigat Andrei Șerban, a câștigat Sorin Dumitrescu. Au lipsit artele „alternative“ vizuale și dansul contemporan N-a fost tineret să deranjeze, cu mici excepții. Nici n-a fost multă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
care a semnat regia Galei? Laureații » Teatru: Andrei Șerban, pentru spectacolul Unchiul Vania după Cehov, montat la Teatrul Maghiar din Cluj. » Film: Cristian Mungiu pentru 432. » Poezie: Ruxandra Cesereanu și Andrei Codrescu, pentru volumul Submarinul iertat (Editura Brumar). » Proză: Ioan Lăcustă, pentru romanul Luminare (Editura Polirom). » Muzică: Harpistul Ion Ivan Roncea. » Arte plastice: Sorin Dumitrescu. » Jurnalism cultural scris, televizat și virtual: revista „Cultura“, „Jurnalul Cultural“ de la TVR Cultural și site-ul CineMagia.ro. » Premiul „Lux Mundi“: Matei Vișniec, pentru „integrarea dramaturgiei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
ideatic, hehe. M-a cam intrigat readucerea în prim plan și umflarea unor nume ok din punct de vedere literar, dar nu extraordinare, nume care sunt pomenite mai ales din lipsă de altceva. E cazul unor autori precum Aldulescu sau Lăcusta, Stâncă și alții, care au umplut listele de nominalizați pe la tot felul de premii cu texte destul de slabe. Am fost bucuros că s-a întors Marius Ianuș cu un volum de poezie nou, Ștrumfii afară din fabrica. M-au amuzat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
Editura Polirom, Iași, 2003. Brătianu, Georges, I., La politique extérieure de la Roumanie, București, 1937. Brătianu, Georges, L'Organisation de la paix dans l'histoire universelle, Editura Enciclopedică, București, 1997. Brătianu, Georges, "Un fulger prin noaptea vremurilor. Mihai Viteazul", prezentat de Ion Lăcustă, în Magazin Istoric, 1993, nr. 6, pp. 18-25. Brezeanu, Stelian, "G.I. Brătianu și istoria medievală", studiu introductiv, în G. I. Brătianu, O enigmă și un miracol istoric: poporul român, Editura Științifică și Encilopedică, București, 1988, pp. 8-42. Buruiană, Ovidiu ""Georgismul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
craidon curtezan, scos din cutie; erige proclamarea României în regat; feneanți trăiesc direct și indirect din munca poporului; frază cuvinte care aleargă pe stradă; fripon lipsă de caracter, implacabil; galopin intermediar în serviciul străinilor; industrie de palavre; inept incapacitate intelectuală; lăcustă a visteriei; logomachie vorbărie, ascunde lipsa de principii; malonest mijloace necinstite, viclean, incapabil de a pricepe un adevăr; masă neagră de nulități; om politic pahiderm biped, clovn ridicol, semizeu efemer; patriot cavaler de industrie, coate goale, de meserie, persoană reversibilă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
l-a făcut să își piardă esența duhovnicească. “Ioan a fost un proroc al pocăinței. A dus o viață aspră în pustia Iordanului și s-a ostenit cu postul și cu rugăciunea, hrănindu-se doar cu miere sălbatică și cu lăcuste ca un adevărat înger în trup, cum este zugrăvit și în icoane”, ne spune preotul. Fericitul Ioan, nelenevindu-se de mântuirea sa și nici de a altora, lupta prin cuvânt, învățându-i și pe alții să facă la fel. Apoi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
l-a făcut să își piardă esența duhovnicească. “Ioan a fost un proroc al pocăinței. A dus o viață aspră în pustia Iordanului și s-a ostenit cu postul și cu rugăciunea, hrănindu-se doar cu miere sălbatică și cu lăcuste ca un adevărat înger în trup, cum este zugrăvit și în icoane”, ne spune preotul. Fericitul Ioan, nelenevindu-se de mântuirea sa și nici de a altora, lupta prin cuvânt, învățându-i și pe alții să facă la fel. Apoi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Mitra din creștinismul arimin se bucura de acest privilegiu sfînt împreună cu cei șapte dio care împărățeau cerurile și Pămîntul împreună cu Tatăl Ceresc. Iahwe nu împărțea cu nimeni puterea sa puturoasă. La 9,1-10 vedenistul rătăcit prin ceruri vorbește despre niște lăcuste trimise pe capul oamenilor care însă au forme și fețe de oameni iar împăratul ce le conducea era îngerul Adîncului, Abadon(aba: tată, părinte + don: a stăpîni, a ajuta, a străluci) pe evreiește și Apolion pe grecește, adică Zabelo, cum
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ne găsească în plină muncă", în Săteanca, nr. 9, 1950, p. 11. 34 I. Stoicescu, "Oameni noi din rândul minorităților naționale", în Dobrogea nouă, 22 august 1953, p. 3. 35 A se vedea, de exemplu, "Medgidia, sărăcită și năpăstuită de lăcustele moșierești devine un important centru agricol, industrial și de trafic", în Dobrogea nouă, 9 octombrie 1950, p. 3; Hussein A. Iusuf, "Naționalitățile conlocuitoare au participat cu entuziasm la alegerile pentru deputați în Sfaturile Populare", în Dobrogea nouă, 7 decembrie 1950
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în toate împrejurările, mărturisire sinceră și curajul jertfei de sine pentru aproapele. Rugăciunea ne păzește de tendințele contrare Bisericii și ne îndeamnă s-o apărăm în orice împrejurare. Vorbele frumoase sub care se ascunde otrava pornirilor lor sunt ca și lăcustele ce ies din adânc, așa cum le-a văzut Sf. Apostol și Evanghelist Ioan în Apocalipsă. Rugăciunea ne face să înțelegem și să trăim Sfintele Taine, care cu greu sunt înțelese de mintea omenească. Cei care se roagă trăiesc chemările adânci
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
din noaptea de 13-14 noiembrie 1829, care a durat 25 de secunde, provocând pagube majore la București, incendiile, cum e cazul celui care a lovit Galații la 24 septembrie 1830, provocând pagube de 4 milioane de lei vechi, invaziile de lăcuste, în Moldova, în 1829 și 1830, diverse epizootii. După cum vom vedea în capitolul următor, atitudinea sa anti-rusească l-a determinat pe Blutte să aprecieze Regulamentele Organice ca fiind “o impunere străină dictată articol cu articol”, ori este știut că aceste
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
bată - o despărțitură eficace între spațiul public și cel privat; anacronice, fuseseră supte de deschiderea nelimitată a ecranului și înrolate în roiul de fantasme publice ce bântuia făptura fetei transparentizată delirant. O clipă Rică se simțise năpădit de miriade de lăcuste, în calea cărora nimerise și care nu făceau mofturi la mâncare; îi intraseră prin piele pentru că, de pipăit, e drept c-o cam pipăise pe studentă. După răspunsul primit, se-ncăpățânase să nu mai scoată o vorbă, deși avocatul îl
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
eficiență locativă. Ne-am emancipat binișor de natura la care Mongolia modernă se întoarce. Agregarea galopantă e la ordinea zilei, așa că modelul de locuire ar fi mai mult roiul decât caravana. − Prea vag. Roiul de albine, de fluturi, sau de lăcuste? ceru Luc lămuriri. Nu-i totuna. Albinele cel puțin sunt arhitecți desăvârșiți; fluturii - și ei, decoratori fără egal. Cât despre lăcuste, se pare că roiesc din canibalism, după principiul: încearcă să o devorezi pe cea din fața ta înainte de a fi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
modelul de locuire ar fi mai mult roiul decât caravana. − Prea vag. Roiul de albine, de fluturi, sau de lăcuste? ceru Luc lămuriri. Nu-i totuna. Albinele cel puțin sunt arhitecți desăvârșiți; fluturii - și ei, decoratori fără egal. Cât despre lăcuste, se pare că roiesc din canibalism, după principiul: încearcă să o devorezi pe cea din fața ta înainte de a fi devorat de cea din urmă. Așa se face că, sub imboldurile conjugate ale foamei și fricii, roiul avansează mereu. Destul de umanist
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
între indivizi ca substitut al marelui festin canibal, ce amenință însă oricând să-și afirme realismul macabru. A locui înlocuindu-ți semenii presupune o oarecare răbdare și antrenament pe ținte mai soft, cum sunt cele vegetale. Omul pentru om e lăcustă, iar căutarea de spații verzi un paliativ, aș îndrăzni să sugerez. − Evident! Voi chiar n-auziți cum, în pălăvrăgeala noastră substitutivă, răzbate surd apetitul de a ne înfrupta unii din alții? simulă Bart o revelație neliniștitoare. − Ce înduioșător! Confrați de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu apă. La Salina, intrăm Întru-un bufet cu aer condiționat. E plăcut, dar la ieșire diferența de temperatură e copleșitoare. Pe la 3 după masă oprim la Russell, Într-o mică plantație de salcâmi. Constatăm Însă că locul forfotește de lăcuste. Pe drum numărul lor sporește Într-atât Încât suntem nevoiți să mergem cu ferestrele Închise. Pe șosea dăm peste un covor mișcător ce-și schimbă pășunatul dintro parte Într-alta a șoselei. Pe drum ajungem două mașini ce staționau și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
din New York. Ne salutăm exuberant, cu bucuria conaționalilor ce se Întâlnesc la atâtea mii de kilometri depărtare de orașul zgârie norilor. Pe Înserat ajungem la Hays, unde pe vremuri a fost fortul cu același nume. Trotuarele orașului sunt pline de lăcuste. După ce ne instalăm la un mic dar curat hotel, mă reped În sudul orașului unde iau contact cu domnul inginer agronom din stațiune. Fixăm pentru a doua zi planul vizitei. E atât de binevoitor, Încât Îmi alcătuiește un plan pentru
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
am văzut o altă siluetă gonind peste câmp și ținând ceva ce semăna cu o furcă. Am rămas imobilizat pe verandă. Au început să-mi clănțăne dinții. Vântul se înteți din nou. După care se auzi sunetul unei invazii de lăcuste. Am început să tremur. Mi-e frică, am gândit. Când realiză cât de speriat eram, un miros straniu prinse a șerpui prin aer. Dute-năuntru, mi-am spus. Dute-n casă, acum. Dar când mi-am întors privirea spre casă, am știut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
muritor, crește cu fiecare sfert de ceas care trece căci, în acest lăstăriș arzător, urzicător și înțepător, a merge cu picioarele goale, îmbrăcat într-o zeghe din păr de cămilă și a-ți căuta în această pietrărie hrana compusă din lăcuste și miere de albine sălbatice țin de un simț al organizării cu totul remarcabil pentru un ascet. N-aș fi înțeles niciodată latura de yoghin descurcăreț a Înaintemergătorului, despre care nu putem spera decât că avea pielea tăbăcită, insensibilă la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dușman mai mare ca tine” - iar dacă va fi prieten cu padișahul, va fi cel mai bun prieten al hanului. De la Varna, oastea otomană și-a continuat drumul spre Dunăre. Pe pământul Dobrogei, lipsa de apă și o invazie de lăcuste au pus la grea încercare moralul și rezistența fizică a oastei otomane. Ajungând la Isaccea, oastea otomană face o haltă de trei zile, pentru aprovizionare și pentru a strânge cât mai multe bărci, care veneau de la Vidin și de la Sihistra
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]