179,812 matches
-
lăsăm noi. Ce lasă NATO e limpede: ne lasă impresia că suntem în deplină siguranță, că s-a terminat cu comunismul și că ne-am aburcat pe șinele ce duc direct în brațele prosperității și fericirii. în plus, NATO ne lasă să ne facem de cap cu criptocomuniștii cuibăriți pe la diverse răspântii politico-financiare. Ce dăm noi, iar e limpede: dăm din coate ca să păstrăm lucrurile exact cum sunt. Când Adrian Năstase, protectorul lui Priboi, e ca și numit în fruntea echipei
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
decorații pe care le aniversează înduioșător în fiecare an al vieții sale, preocupările administrative pentru moșia de la Fundulea în a cărei posesie intră prin căsătoria cu Marica Sion, mai bătrână cu 5 ani decât propria lui mamă... Nu te pot lăsa indiferent semnificațiile ascunse ale unor întâmplări, subtil evidențiate de Ion Iovan. Unul dintre cele 3 voturi împotriva acordării lui Ion Luca a premiului Academiei Române pentru opera teatrală în 1891 va fi al lui G. Sion, tatăl Maricăi, viitoarea soție a
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
de Mateiu pe când Ion Luca se chinuia în van la Berlin cu Titircă Sotirescu..., debutul la Viața Românească (dus chiar de capriciosul tată) chiar de 1 aprilie 1912... Dincolo de toate aceste amănunte mai mult sau mai puțin cunoscute, Ion Iovan lasă impresia că își simte foarte bine personajul (deh, mana de scriitor) și creionează totul cu o lejeritate de invidiat. Scrisă bine, cu nerv și umor, exactă, cu un subiect spectaculos și cu un personaj misterios, fără a se întinde pe
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
la vedere ("Transparența este prima bază a eticii", declară d-sa), îl îndeamnă a se "disculpa" pentru o "rătăcire" mult mai puțin sesizantă decît a foarte multora și totodată a supune unui examen extrem de pertinent fenomenul de care s-a lăsat atras într-un anume grad și de care se dezice cu tărie. Ambele aspecte ale discursului în cauză înfățișează un deosebit interes. Ce găsim în "fierbintea vară a lui 1944", în Franța aflată sub ocupația trupelor hitleriste, cea atît de
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
a-și fi îndeplinit în felul acesta datoria". Dar cei "buni"? Prin forța împrejurărilor istorice, sîngeroasa Uniune Sovietică s-a aliniat democrațiilor apusene, act ce arunca asupră-i o nemeritată lumină salutară. Junele român stabilit în capitala Franței s-a lăsat amăgit pînă la un punct de cîteva elemente de "normalizare", de factură, desigur, pur cosmetică, a sistemului sovietic, cît și de "generozitatea" unora din punctele sale doctrinare. Din prima categorie menționează deschiderea bisericilor pravoslavnice, permisă de astuția lui Stalin care
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
pe care se cuvine s-o transmitem mai departe? Nu credem că e bine să trecem cu vederea mărturiile "neconvenabile" de genul celor livrate de Traian Chelariu, care ne obligă a privi realitățile în față, care ne împiedică a ne lăsa manipulați de aparențele "reparatorii" ale unui nou discurs convențional, cu iz apologetic, ce pare a cîștiga teren. Neîndoios, filtrul critic se cade a funcționa în toate circumstanțele. Nu ne-am putea opri la expresiile umoral-triviale ale unor conflicte de moment
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
cu pagină în acel cerc (condus de Mihail Chirnoagă - n.n.), a ajuns autor lansat și, din anticomunist feroce, cum se considera și, mai ales, ținea să se manifeste, a devenit articlier de frunte al propagandei antiburgheze". După cum nu ne poate lăsa indiferenți o consemnare lucidă a slăbiciunilor de caracter, fără îndoială autentice, cu grele repercusiuni asupra conștiinței literare și a operei, detectate la Mihail Sadoveanu: "Că pe M. Sadoveanu nu l-au preocupat în prima linie problemele artei sale, ci avantajele
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
o atmosferă magică, un anumit ritm. Poezia lui Sergiu Adam, în unitatea ei, este ca un ritual diafan. Ea spune cu adevărat ceva, vorbește (subtextual) despre acea identificare a poetului cu poemul, niciodată desuetă (Spun înțelepții:/ Timpul vindecă totul,/ Absență lasă în urmă,/ Tăcere, uitare./ Și totuși, iată, încă mă obsedează/ Diminețile polare din internat). Nu este vorba numai de autobiografic ci și de acea simplitate la care ajung puțini poeți. Prin urmare, identificarea pomenită nu se întâmplă numai cu ceea ce
Melodia întâmplărilor by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14537_a_15862]
-
de intensitatea revelației induse de bonomul peremist: toată filozofia e să știi să optezi! Prin ușă îi mai aud, dublată de pașii apăsați, vocea îmbogățită cu o nuanță meditativă: "Drept îi că noi o făcurăm, dar ei ne băgară!" îmi las geanta lângă perete, deschid televizorul și imaginile îl confirmă întru totul: Iliescu și Năstase agită niște sticle uriașe de șampanie pe care, pe fond tricolor, scrie: "ROMÂNIA - NATO". Sau poate nu văd eu bine și în loc de "ROMÂNIA" o fi "PSD
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
Iliescu și Năstase agită niște sticle uriașe de șampanie pe care, pe fond tricolor, scrie: "ROMÂNIA - NATO". Sau poate nu văd eu bine și în loc de "ROMÂNIA" o fi "PSD", sau chiar "PRM"? Oricum, e clar: ei ne băgară! Să-i lăsăm să viseze și să vedem, după ce au băgat-o, cum o vor scoate! Nu-mi fac mari iluzii privind implicarea fermă a NATO în problemele cu adevărat sensibile ale României. Doar naivii își imaginează că investitorii vor tăbărî asupra României
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
să atace Irakul!) e și ea rezultatul unui aranjament. Nici unul dintre oficialii implicați nu s-a sfiit să pună accentul pe i: e vorba de o lărgire politică a NATO, adică o lărgire bazată pe compromis: mai dați voi, mai lăsăm noi. Ce lasă NATO e limpede: ne lasă impresia că suntem în deplină siguranță, că s-a terminat cu comunismul și că ne-am aburcat pe șinele ce duc direct în brațele prosperității și fericirii. în plus, NATO ne lasă
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
e și ea rezultatul unui aranjament. Nici unul dintre oficialii implicați nu s-a sfiit să pună accentul pe i: e vorba de o lărgire politică a NATO, adică o lărgire bazată pe compromis: mai dați voi, mai lăsăm noi. Ce lasă NATO e limpede: ne lasă impresia că suntem în deplină siguranță, că s-a terminat cu comunismul și că ne-am aburcat pe șinele ce duc direct în brațele prosperității și fericirii. în plus, NATO ne lasă să ne facem
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
aranjament. Nici unul dintre oficialii implicați nu s-a sfiit să pună accentul pe i: e vorba de o lărgire politică a NATO, adică o lărgire bazată pe compromis: mai dați voi, mai lăsăm noi. Ce lasă NATO e limpede: ne lasă impresia că suntem în deplină siguranță, că s-a terminat cu comunismul și că ne-am aburcat pe șinele ce duc direct în brațele prosperității și fericirii. în plus, NATO ne lasă să ne facem de cap cu criptocomuniștii cuibăriți
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
lăsăm noi. Ce lasă NATO e limpede: ne lasă impresia că suntem în deplină siguranță, că s-a terminat cu comunismul și că ne-am aburcat pe șinele ce duc direct în brațele prosperității și fericirii. în plus, NATO ne lasă să ne facem de cap cu criptocomuniștii cuibăriți pe la diverse răspântii politico-financiare. Ce dăm noi, iar e limpede: dăm din coate ca să păstrăm lucrurile exact cum sunt. Când Adrian Năstase, protectorul lui Priboi, e ca și numit în fruntea echipei
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
-i așa?), lupul papă buna, papă și Scufița." Atâta să fi înțeles autorul? Jenant. Și-apoi, ce atâta furie? Unde nu e, nu e. Puțină luciditate. Ceva mai interesant în această carte e interviul din final (mania de a nu lăsa nimic neexplicat, teama de a nu fi neînțeles). Nu vreau să spun că, citindu-l, te apucă râsul. Melodrama textelor e, de fapt, a autorului, care se declară ratat dar lovește dur în "câinii din preajma Casei Vernescu." Dumnealui percepe literatura
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
documentar. Dar și stilul construcției, determinat de faptul că editorul nu este doar aproape de lucruri, ci în miezul lor, direct, sincer, pasionat de fapte, de oameni, de năzuințe și realizări sau nu, atent la adevăr și nuanțe, fără a se lăsa terorizat de ele. Fără să ascundă nimic, pe dată ce referințele se fac direct la documentul ce nu are cum să fie contrazis, Nicolae Mecu transcrie mersul anilor, fără ca desfășurarea lor să se resimtă de pe urma vreunei îndreptări. Fără să complice
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
adversă și incovînd răni istorice sau recente: unii holocaustul, ceilalți izgonirea palestinienilor din gospodăriile lor. Invitație subtilă, prin valențele ilustrativ-simbolice ale scenelor apelînd la subliminal, mai rar la discursul direct ideologic -, la respect pentru viață, dragoste, și copii, Custodele apei, lasă să transpară cu fiecare pagină fascinația exercitată de locurile din Orientul Mijlociu așa cum sînt ele, în sine și ca depozitar al unor venerate vestigii. Mai mult decît citarea numelor unor personalități politice sau evocarea unor evenimente din istoria mondială din ultima
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
morgă și drept personaje - autopsierii, în plin exercițiu al muncii lor, extrăgând organe, comentând, reducând ființa umană la condiția de cadavru și cadavrul la suma organelor din interiorul lui. Nu la autopsie poate fi găsit sufletul și nimic nu ne lasă să presupunem că oamenii care o execută au vreo idee în legătură cu existența lui. Ei intră și ies din subsolul cu sertare, spațiu evocând claustrofobia (scenografia, Cosmin Ardeleanu), iar faptul că meseria lor se desfășoară chiar la punctul terminus îi scutește
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
e determinată de observarea modului cum moartea se instalează cu mult înainte de consemnarea oficială a decesului. Lui Ștefan Caraman, autorul textului, îi pasă de acești semeni ai săi care fac bancuri fizice și spun cuvinte urâte și piesa sa ne lasă să bănuim că există în ei o umanitate pierdută, pierdută pentru că nimănui nu i-a păsat de ei. Și e de admirat munca actorilor de la Odeon: ei și-au asumat riscul de a merge în răspăr cu ceea ce așteaptă spectatorul
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
fel. Ca să ne dăm seama de corectitudinea acestor semnale, ar trebui, probabil, să știm care este frontiera temporală dincoace de care atît literatura, cît și lectura s-ar fi schimbat. Partizanii ideii de schimbare (majoritatea tineri, dar nu exclusiv) ne lasă să subînțelegem că schimbarea este direct legată de evenimentele din decembrie 1989. Pe de o parte, dispărînd cenzura, multe din "reflexele" literaturii anterioare și-ar fi pierdut actualitatea; pe de altă parte, redeschiderea către occident a literaturii noastre ar încuraja
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
în cazul criminalului reamintește de alte cazuri celebre ale poliției române, precum cel al polițistului Sașa Disici, ucis la Timișoara sau, mai recent, tragi-comicul atentat cu grenadă de la liceul bucureștean Jean Monnet. Se bate apa în piuă o vreme, se lasă cu ceva demisii în conducerea Ministerului de Interne, după care noii instalați în funcție anunță un termen pentru rezolvarea cazului, la sfîrșitul căruia prezintă opiniei publice un țap ispășitor, de preferință mort (sinucis în momentul în care a fost încolțit
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
Editura Vinea, 2002, o aură ambiguă nimbând termenul de lumea cealaltă. Este vorba de aceea a exilului, de care poetul a avut parte mai bine de două decenii, dar vizează egal lumea de vis-à-vis, care poate fi, cu schimbul, cea lăsată în urmă sau peronul unde își depune emigrantul valizele. De la bun început trebuie spus că bardul este un hâtru, în termeni culți un spirit hipercritic, un mare nemulțumit, odată ce mediul (moara) la care dejugă nu-i oferă paradisul sperat, iar
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
scris sub aștrii lucidității, de felul ei amăruie, deci, compensativ, cu pantagruelic jubilativă poftă de a da în vileag potopitoarea ipocrizie a unei societăți ajunsă la opulență prin mijloace care nu-l privesc pe străin. Dar nici în Occident, fantasmele lăsate în urmă nu sunt inactive, cel plecat simte urma celor ce și aici îl au în vizor. Și iată-l pe fugar căruia i se pun în față luxoase publicații de acasă, tipărite pentru exclusivul lui uz, ispitit de agenți
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
controlat de Aragon și de comuniști; când înfruntările cu André Breton reînvie, cu o răbufnire agresivă în 1947, tot pe teme politice; ori când se comentează turneul de conferințe în Europa Centrală și în România, moment în care "Tzara se lasă cîștigat de euforia oficială" a construcției unei noi societăți. Amintita confruntare cu realitatea politică maghiară din 1956 îi va deschide ochii: dovadă interviul acordat presei după întoarcerea de la Budapesta ori semnarea răspunsului deloc complezent dat scriitorilor sovietici, alături de Sartre și
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
puterea unui stereotip, fiul pictorului a încercat în două momente, mai întîi la Timișoara și recent la Galeria Sabina & Jean Negulescu, să demonstreze că personalitatea lui Ion Dumitriu este mult mai cuprinzătoare și cu o extensie mult mai mare decît lasă să se înțeleagă imaginea lui consacrată. Recenta expoziție girată de Maria Magdalena Crișan, ca de altfel și aceea organizată la Galeria Brâncoveanu 28, cuprinde primele lucrări ale artistului (desene, acuarelă, guașă), datînd din perioada studenției. Deși acestea au rămas, în
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]