1,615 matches
-
de la dezmugurit și până la căderea fiziologică a frunzelor. 2.2. Vigoarea de creștere 2.2.1. Procentul de lăstari fertili. Determinările se fac după înflorit luându-se în calcul toți lăstarii de la 10 butuci, după care se stabilește procentul de lăstari fertili. Scara de interpretare este prezentată în tabelul 2.43. 2.2.2. Coeficientul de fertilitate absolut - c.f.a. Determinările se fac după înflorit, analizându-se toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
calcul toți lăstarii de la 10 butuci, după care se stabilește procentul de lăstari fertili. Scara de interpretare este prezentată în tabelul 2.43. 2.2.2. Coeficientul de fertilitate absolut - c.f.a. Determinările se fac după înflorit, analizându-se toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul lăstarilor cu rod. 2.2.3. Coeficientul de fertilitate relativ Observațiile se fac după înflorit, la toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de interpretare este prezentată în tabelul 2.43. 2.2.2. Coeficientul de fertilitate absolut - c.f.a. Determinările se fac după înflorit, analizându-se toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul lăstarilor cu rod. 2.2.3. Coeficientul de fertilitate relativ Observațiile se fac după înflorit, la toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul total de lăstari pe butuc. 2.2.4. Indicile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Determinările se fac după înflorit, analizându-se toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul lăstarilor cu rod. 2.2.3. Coeficientul de fertilitate relativ Observațiile se fac după înflorit, la toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul total de lăstari pe butuc. 2.2.4. Indicile de productivitate absolut - i.p.a. Este determinat la maturarea deplină a strugurilor, când se poate stabili greutatea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de struguri pe butuc și numărul lăstarilor cu rod. 2.2.3. Coeficientul de fertilitate relativ Observațiile se fac după înflorit, la toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul total de lăstari pe butuc. 2.2.4. Indicile de productivitate absolut - i.p.a. Este determinat la maturarea deplină a strugurilor, când se poate stabili greutatea medie a unui strugure. Reprezintă produsul dintre coeficientul de fertilitate absolut și greutatea medie a strugurelui, stabilită
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ampelografice ale partenerilor. Nepotrivirile se refereau mai ales la modul de înregistrare a descriptorilor, a nivelului expresiei caracterului și a soiurilor de referință, precum și a unor definiții sau a momentului când se efectuează determinările. De exemplu, pentru caracterul morfologic al lăstarului tânăr: intensitatea pigmentației antocianice (cod OIV 003 ; UPOV 5 și IBPGR 6.1.2.), pentru UPOV vârful coardei este constituit din vârf plus primele două frunze nedesfăcute, iar pentru OIV vârful până la prima frunză nedesfăcută. Astfel, UPOV înregistrează distribuția și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
003 ; UPOV 5 și IBPGR 6.1.2.), pentru UPOV vârful coardei este constituit din vârf plus primele două frunze nedesfăcute, iar pentru OIV vârful până la prima frunză nedesfăcută. Astfel, UPOV înregistrează distribuția și intensitatea colorației cu antociani în vârful lăstarului (țesutul frunzei și perișorii) în timp ce OIV notează intensitatea colorației cu antociani doar a perișorilor din vârful lăstarului, observație acceptată și de UPOV. Referitor la momentul când se fac determinările și acesta diferă între cele două organisme. UPOV consideră momentul optim
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
primele două frunze nedesfăcute, iar pentru OIV vârful până la prima frunză nedesfăcută. Astfel, UPOV înregistrează distribuția și intensitatea colorației cu antociani în vârful lăstarului (țesutul frunzei și perișorii) în timp ce OIV notează intensitatea colorației cu antociani doar a perișorilor din vârful lăstarului, observație acceptată și de UPOV. Referitor la momentul când se fac determinările și acesta diferă între cele două organisme. UPOV consideră momentul optim între apariția inflorecenței până la înflorit, iar OIV în timpul înfloritului. Definiția adoptată de UPOV cu indicația că pentru
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
momentul când se fac determinările și acesta diferă între cele două organisme. UPOV consideră momentul optim între apariția inflorecenței până la înflorit, iar OIV în timpul înfloritului. Definiția adoptată de UPOV cu indicația că pentru a putea observa partea corespunzătoarea a vârfului lăstarului, frunzele trebuie să se desfacă, a fost adoptată de OIV, realizându-se astfel armonizarea acestui descriptor ampelografic. Rezultatele obținute și concluziile au fost prezentate în ultima versiune a celei de a doua ediții a "Listei descriptorilor OIV pentru soiurile și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
matematice, preconizând asfel folosirea "metodei șirului de variație"; M.A: Rodrigues (1955) care propune metoda filometrică și carpometria pentru descrierea soiurilor de viță de vie, bazându-se pe faptul că valorile diferitelor elemente ale frunzei variază în raport cu poziția lor pe lăstar; P. Galet (1954 - 1964) apelează la codificarea valorilor măsurătorilor obținute, aprofundând metoda ampelometrică, considerând că identificarea unui soi poate fi realizată prin compararea rezultatelor obținute cu datele de referință ale soiului respectiv. În România, primele încercări cu privire la ampelometrie aparțin lui
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
viță de vie mai răspândite în cultură la acea vreme, asupra cărora a făcut peste 4500 de măsurători și calcule. Acesta a folosit următoarea metodologie de lucru: la un număr de 50 - 100 frunze adulte pentru fiecare soi, situate pe lăstarul principal între nodurile 10 - 15, care s-au ierborizat, s-au determinat următoarele mărimi ampelometrice lungimea limbului, determinată prin trasarea a două linii paralele și perpendiculare pe nervura mediană, una trecând pe la extremitatea ultimului dinte al lobului lateral inferior, notată
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
DIFERENȚIEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE 2.6.2.1. Determinarea valorilor ampelometrice ale frunzei Pentru obținerea mărimilor ampelometrice sunt necesare frunze adulte, sănătoase care nu prezintă nici un simptom de boală sau atac de dăunători, situate între nodurile 7-12 ale lăstarului. Se consideră că în această zonă variabilitatea caracterelor ampelografice este foarte mică (P. Galet, 1967; Erika Dettweiler, 1987). Numărul frunzelor care vor fi măsurate variază de la 10 la 30, dar pentru o certitudine cât mai mare a rezultatelor este indicat
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
care se dorește păstrarea intactă a structurii tridimensionale al proteinelor pentru identificarea acestora. Indiferent de modul de separare folosit (tuburi verticale sau plăci) pentru realizarea analizei izoenzimelor peroxidazice metodologia de lucru este următoarea: colectarea materialului vegetal, frunze tinere, recoltate de pe lăstarii principali la începutul lunii iulie; mojararea și omogenizarea acestora cu Tris-glicină pH 8,3 în raport de ½, în funcție de turgescența probei; centrifugarea la 3000 rotații/minut, timp de 20 minute la temperatura de 4°C; obținerea supernatantelor, decantarea și păstrarea până la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
avansată, aflată în plină desfașurare pe plan internațional dar și național. 3.2. ANALIZA GENETICĂ Caracterizarea și identificarea soiurilor de viță de vie în mod tradițional, se bazează pe ampelografie, care implică de fapt, descrierea și compararea caracterelor morfologice ale lăstarilor, frunzelor, strugurilor și boabelor. Vița de vie prezintă o variabilitate fenotipică foarte pronunțată, puternic influențată de factorii de mediu dar și una genetică legată de biologia și originea fiecărui soi în parte. Existența mutațiilor, selecția și înmulțirea vegetativă a soiurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
acest dicționar este intitulat „al comunismului” în măsura în care autorii doresc să sublinieze dubla unitate a fenomenului: cea a oamenilor și a grupurilor care s-au reclamat de la „Idee”, de la secta evreiască a esenienilor, cu un secol înainte de nașterea lui Isus Hristos, până la lăstarii cei mai recenți, recenzați în timpul ultimelor alegeri prezidențiale din Franța-troțkistul Olivier Besancenot, altermondialistul Josî Bovî și secretara generală a Partidului Comunist Francez*, Marie-George Buffet. Cea a leninismului, formă dominantă a „Ideii” în secolul XX, a impus comuniștilor din lumea întreagă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
este rezultatul modului de creștere a tulpinii principale, a formei de ansamblu a coroanei și a caracteristicilor ramificării, și anume: dispunerea etajată sau alternă a ramurilor principale, unghiul de inserție al acestora, densitatea ramificării, formele și direcțiile de creștere ale lăstarilor, ș.a. În multiplele modalități de asociere a arborilor între ei dar și cu arbuștii, forma coro namentului constituie un mijloc important de creare a anumitor efecte vizuale, care pot conferi compoziției un statut special. Expresivitatea peisagistică a diferitelor forme de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
a decorului realizat de înflorire. SCOARȚA La unii arbori scoarța contribuie, de asemenea, la sporirea valorii ornamentale a amenajării. Mestecenii, platanii, unele specii de plop, fagii, stejarii ș.a. se evidențiază pregnant în peisaj și atunci când frunzele, florile sau fructele lipsesc. Lăstarii unor specii se fac remarcați în timpul sezonului rece prin coloritul particular (de exemplu pot avea nuanțe de roșu: Cornus alba var. sibirica, Salix alba var. chermesina; nuanțe de galben: Cornus stolonifera var. flaviramea, Salix alba var. vitellina; nuanțe de verde
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ansamblului suprafeței vegetale a arborilor și arbuștilor, dată de mărimea și aspectul frunzelor, modul lor de inserare, grosimea ramurilor, aspectul general al trunchiului ș.a. Se consideră ca fiind specii cu textură fină cele care au frunzele mici, simple sau compuse, lăstari subțiri, scoarța netedă sau cu un ritidom subțire (de exemplu la Betula pendula, Tamarix sp., Albizzia julibrissin, Chamaecyparis pisifera, Larix decidua, Pinus griffithii ș.a.). Tatiana Sandu - Arhitectura peisajului. Curs pentru licență. 81 Tabelul nr. 8 Specii lemnoase decorative prin forma
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
etaj superior) se caracterizează prin înălțime mare, înfrățire slabă, frunze mari, aspre, grosiere, cu sistem radicular puternic (de exemplu Dactylis glomerata, Bromus inermis etc.). Gramineele cu port mijlociu (de etaj mijlociu) formează tufe mari, deoarece după cosit se intensifică formarea lăstarilor scurți (“frați”) (de exemplu speciile Festuca pratensis, Alopecurus pratensis, Lolium perene, Cynosurus cristatus etc.) Gramineele cu port pitic (de etaj inferior) au o înălțime redusă, după cosit sau pășunat lăstăresc puternic, îndesindu-se foarte mult, majoritatea rădăcinilor fiind superficiale (de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
său, de la capacitatea sa de a condiționa formarea de tumori în planta gazdă (fig. 33.2). Figura 33.2. Teratom (formațiune tumorală) indus la o plantă ornamentală de infecția cu bacteria Agrobacterium sp.; din acest teratom caulinar se diferențiază un lăstar cvasinormal, prezentând rădăcini, tulpină și frunze (din Lewin, 2000). ChON Un sector din citoplasma bacteroidului Agrobacterium tumefaciens, bogat în incluzii cu metabutirat, aflat în citoplasma celulei gazdă în imediata vecinătate a nucleului acesteia. Asemenea cancere de colet au fost întâlnite
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
o plantă de tutun normală, netransformată. O sută de semințe obținute de la hibrid au fost germinate în cultură sterilă. Dintre acestea, 99 au dat naștere la plante aparent normale și doar una, desemnată CX1 a prezentat dezvoltare tumorală în regiunile lăstarilor apărute din țesuturi care au fost în contact cu mediul de cultură. Totuși porțiunile superioare ale acestei plante au prezentat un fenotip normal și nu au prezentat expresia T-ADN. Pattern-ul de ereditate al copiei T-ADN silențiat la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
reexpresia a apărut în urma tratamentului cu 5-azacitidină desemnate CX2AR1 și CX2AR2 și dintr-o linie în care T-ADN a rămas silențiat. Liniile în care expresia T-ADN fusese reinițiată au fost menținute independent ca teratoame (formațiuni tumorale formatoare de lăstari) sau culturi dezorganizate pe mediu lipsit de fitohormoni. Diferitele fenotipuri ale acestor linii au fost determinate cel mai probabil de diferențele în nivelul de expresie a oncogenelor din T-ADN implicate în biosinteza auxinei (Amasino și colab., 1984). Țesuturile CX2
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care asigură sinteza unor derivați ai argininei numiți opine. După tipul de plasmid Ti și tipul de opină produs, Agrobacterium se încadrează în patru grupe: 1) cu plasmide nopalină care asigură sinteza în tumori a nopalinei, acestea diferențiindu-se în lăstari cu structuri anormale, numite teratoame analoage unor tumori ale mamiferelor; teratoamele păstrează capacitatea de a se diferenția în structuri embrionare timpurii; 2) cu plasmide octopină care induc tumori nediferențiate și nu formează ramuri cu teratoame; 3) cu plasmide agropină care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
bacterii, sensibilitate la fagi și pentru sinteza altor compuși, dintre care unii sunt toxici pentru alte bacterii din sol. Genele utilizate de celula bacteriană codifică pentru transferul ADN în plantă, pentru inducerea stării de transformare a celulei gazdă, pentru inducerea lăstarilor și a rădăcinilor. Specificitatea genelor opinice depinde de tipul de plasmid. Genele necesare sintezei opinei sunt lincate cu genele ai căror produși intervin în catabolismul aceleiași opine, ceea ce face ca fiecare sușă de Agrobacterium să cauzeze sinteza în celulele tumorale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
său de integrare, regiunea de integrare conținând numeroase unități transcripționale, fiecare având câte o genă exprimată dintrun promotor individual. Fiecare dintre aceste gene prezintă o funcție specifică care se referă la starea celulei gazdă, menținerea proprietăților sale tumorigenice, controlul formării lăstarilor și rădăcinilor și supresia diferențierii în alte țesuturi. În afara regiunii T sunt dispuse genele implicate în inițierea oncogenezei dintre care unele sunt legate de transferul ADN-T. Tot în afara regiunii T se află gene ai căror produși asigură catabolismul opinei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]