4,795 matches
-
frumos ei au trăit Până ce-o fată-a întâlnit Atunci cei doi s-au despărțit Deși-n tăcere-a suferit... Mânat de patima averii Străin de sincera iubire Închină azi cupa durerii Inima-i zace-n împietrire ... Citește mai mult Lada cu zestreAdeseori pe drumul viețiiConduși suntem de o dorințăCu gândul doar la bogățiiUităm de suflet și credință.Așa păți și el - feciorul,Băiat frumos la chip și blândîn suflet îi păstra amorulși o dorea a lui curând.Privea spre ea
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
locașului de cult și pentru acest lucru era binevenită orice donație de la enoriașii săi. După ce termină cu bărbieritul, intră în camera "curată de la stradă" cum îi spuneau bătrânii, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
NEMURITORUL Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1606 din 25 mai 2015 Toate Articolele Autorului NEMURITORUL Agățat de-un fir de rază Din a lunei destrămare La a stelelor chemare Doar poetul mai visează. Tot ce are-n lada sorții: Zestrea lui din vremuri bune, Testament își lasă-n nume Ca un clown la circul morții. I-a fost dat ca să nu aibă, I-a fost luat ca să mai dea: Cosmusul ascuns în iarbă, Sufletul desprins din stea... Saltimbanc
NEMURITORUL de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361029_a_362358]
-
să adresez colegelor cîteva acrostihuri, am participat la numeroase „Procese Literare”, concursuri, am scris diferite articole cu caracter tehnic la ziarul armatei, dar activitatea mea s-a desfășurat pe toate coclaurile țării, timpul fiindu-mi limitat, asta neînsemnând că „în lada de campanie” să nu-și găsească întotdeauna locul cărțile pe care le-am iubit nespus de mult. Aici, în Israel, am trimis câteva însemnări la ziarul local din Nazareth Illit, apoi încurajat, la ziarele noastre de limbă română și spre
INTERVIU CU MINE ÎNSUMI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361094_a_362423]
-
scenă s-ar afla, lucru de luat în seamă și de alți dirijori de folclor. M.V.Ghioroiu: - Cum în totdeauna un succes în fața publicului este răsplătit cu aplauze, pâinea artistului care trăiește pentru artă, după o perioadă glorioasă, adunând în lada de zestre premii și diplome, Ministerul Afacerilor Interne a hotărât, și bine a făcut, să dea ce e al Cezarului, numindu-vă Directorul Ansamblului Artistic "CIOCÂRLIA", într-un moment când se simțea nevoia unui suflu nou, o revigorare, ridicarea spre
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
scenă s-ar afla, lucru de luat în seamă și de alți dirijori de folclor. M.V.Ghioroiu: - Cum în totdeauna un succes în fața publicului este răsplătit cu aplauze, pâinea artistului care trăiește pentru artă, după o perioadă glorioasă, adunând în lada de zestre premii și diplome, Ministerul Afacerilor Interne a hotărât, și bine a făcut, să dea ce e al Cezarului, numindu-vă Directorul Ansamblului Artistic "CIOCÂRLIA", într-un moment când se simțea nevoia unui suflu nou, o revigorare, ridicarea spre
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
poama e culeasă Și florile s-au scuturat. Iar teascul strugurii îi stoarce Și curge-mbătătorul must. O fată gânditoare toarce, Privind spre drumul cel îngust”. Coadă mare la cuptorul de uscat prune al Bucuricăi. Țăranii stau la rând cu lăzile pline cu prune de Tuleu sau din cele „ursești”, pentru a le usca pe gratii, la foc domol. Sub nucul țatei Bucurica, unde este construit cuptorul, toamna e lume multă. Ce bune sunt prunele uscate! Toată iarna sorbi din compotul
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
moloz și leșie, unde urcai pe trepte din lemn care, oricât ai fi vrut, scârțâiau din cauza cuielor din lemn de salcâm; sus, în stânga, câteva camere de locuit, dacă nu mă înșel patru la număr, camere bune, curate, aranjate tradițional cu lăzi de zestre, paturi cu tăblii de fier, pardosite cu pardoseală din brad de 3 cm., acoperită cu preșuri din zdrențe țesute în războaie, mese și scaune, uneori cu trei picioare confecționate de țiganii rudari, plocade, cuverturi lucrate cu vergica în
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
mecanic și două încăperi unde erau instalate mașinile de sifoane și limonadă. Sticlele de limonadă cu bile se spălau cu alice din plumb, în multe ape. Era foarte pretențios Iosif la curățenie. În mod special, verifica singur curățenia sticlelor și lăzilor. Umplerea se făcea automat, dozarea cu sirop și introducerea sifonului (apă cu bioxid) care împingea bila de dinăuntrul sticlei presând-o spre gât, la ieșire. Era, oricum, destul de interesant. O iscodeam pe bunica prin întrebări copilărești, dar nu se plictisea
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
și lumea exterioară, între țăran și obiecte există un mod specific de cunoaștere, un fel de participare nu numai fizică, ci și afectivă, o intimitate de nezdruncinat. În casa țărănească, printre bunurile cele mai de preț se numără, de exemplu, lada de zestre. Pentru omul satului arhaic foarte importante sunt sărbătorile, acel timp sacru ce impune o anumită stare fizică și morală, o curățare exterioară, dar și una interioară. Obiceiurile, tradițiile, datinile populare ilustrează realitatea spirituală a oamenilor, evidențiind particularitățile unui
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
incontestabile puse în sluja servirii și apărării patriei. Ba, mai mult, îm1984, la o percheziție făcută de securitate în casa socrilor săi din Rucăr, în urma prăbușirii casei acestora datorată greutății zăpezilor căzute în acel an, au fost confiscate urmașilor săi lada de companie - în care au fost scoase la iveală toată „agoniseala și comoara documentară” pe care reușise să le asigure cât de cât pentru a le transmite generațiilor viitoare,: peste 500 documente inedite de o excepțională valoare privind luptele din
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
brodată în filigran. în urma ei, mama Stanca, gârbovită de ani, în portul bătrânesc - cu ștergar alb, fotă, ie și peste ea, pieptar cusut cu ornamente populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul” popii Nicolae Ionescu, astăzi este în
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul” popii Nicolae Ionescu, astăzi este în paragină, ladă de gunoaie. Dar, deodată, tristețea a fost alungată de vestea cea bună. Un mare suflet, cu rădăcini adânci în glia basarabă a Domneștiului, av. Catia Rădulescu, va face din clădirea fostului muzeu o bijuterie a așezării, o construcție ce va
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
să-și câștige existența și că în fața acestui om cinstit se cade a-ți ridica pălăria. Îmi vine în minte o întâmplare ce merită a fi luată în seamă. Era în vara anului 1974. Îl rog să-mi aducă o ladă cu sucuri și trei sifoane mari de doi litri. A pus lada goală în roabă, iar eu cele trei sifoane duble. Nu vedea bine și după ce pipăie sticla sifonului mă roagă să nu mă supăr, refuzând să ia în roabă
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
a-ți ridica pălăria. Îmi vine în minte o întâmplare ce merită a fi luată în seamă. Era în vara anului 1974. Îl rog să-mi aducă o ladă cu sucuri și trei sifoane mari de doi litri. A pus lada goală în roabă, iar eu cele trei sifoane duble. Nu vedea bine și după ce pipăie sticla sifonului mă roagă să nu mă supăr, refuzând să ia în roabă sifoanele fără plasă, „poate să facă explozie, dom' Nelu, că nu au
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
duble. Nu vedea bine și după ce pipăie sticla sifonului mă roagă să nu mă supăr, refuzând să ia în roabă sifoanele fără plasă, „poate să facă explozie, dom' Nelu, că nu au sită”. Așa era, l-am înțeles. Îmi aduce lada plină cu sucuri și îi dau 15 lei. I-a băgat în buzunar și, însoțit de cântecul său, a plecat spre sat. Seara, la poarta mea era Nae. Credeam că a pierdut ceva. Nu pierduse, ci venise să îmi dea
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
să-și câștige existența și că în fața acestui om cinstit se cade a-ți ridica pălăria. Îmi vine în minte o întâmplare ce merită a fi luată în seamă. Era în vara anului 1974. Îl rog să-mi aducă o ladă cu sucuri și trei sifoane mari de doi litri. A pus lada goală în roabă, iar eu cele trei sifoane duble. Nu vedea bine și după ce pipăie sticla sifonului mă roagă să nu mă supăr, refuzând să ia în roabă
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
a-ți ridica pălăria. Îmi vine în minte o întâmplare ce merită a fi luată în seamă. Era în vara anului 1974. Îl rog să-mi aducă o ladă cu sucuri și trei sifoane mari de doi litri. A pus lada goală în roabă, iar eu cele trei sifoane duble. Nu vedea bine și după ce pipăie sticla sifonului mă roagă să nu mă supăr, refuzând să ia în roabă sifoanele fără plasă, „poate să facă explozie, dom' Nelu, că nu au
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
duble. Nu vedea bine și după ce pipăie sticla sifonului mă roagă să nu mă supăr, refuzând să ia în roabă sifoanele fără plasă, „poate să facă explozie, dom' Nelu, că nu au sită”. Așa era, l-am înțeles. Îmi aduce lada plină cu sucuri și îi dau 15 lei. I-a băgat în buzunar și, însoțit de cântecul său, a plecat spre sat. Seara, la poarta mea era Nae. Credeam că a pierdut ceva. Nu pierduse, ci venise să îmi dea
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
o șapcă de militar pe cap, îmbrăcat într-o tunică de ofițer, cu epoleți de pe care atârnau fire galbene, împletite, iar în piept erau agățate fel de fel de medalii. Cât timp tatăl meu i-a umplut sifoanele, vreo patru lăzi, pentru cârciuma lui Mussolini, mă dau pe lângă „general”, îl întreb de vorbă, răspunzându-mi cu o voce prietenoasă, groasă dar și dură, folosind în ciuda vârstei cuvinte copilărești. Îl întreb pe tata cine este, arătându-se surprins că nu știu „e
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
se încălzea la o sursă de căldură, se netezea și apoi se relua procesul de învățare a scrisului. Cu timpul panachida s-a înlocuit cu tăblița și condeiul de ardezie( ... ) “. Viața spiritual împletită cu tradițiile locului sau coagulat într-o “ladă de zestre “ a spiritualității românești “tezaur care păstrează uimitoare vestigii ale spiritualității dacice, din neolitic, până la începutul mileniului al III-lea. “ Oamenii locului sărbătoresc Crăciunul, merg cu Sorcova, Steaua, Plugușorul, dau copiii de grindă, se celebrează botezul Domnului Iisus la
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
neam s-a integrat în devenirea culturală “. În condițiile integrării țării noastre în Europa și a fenomenului de globalizare, unele elemente din istoria noastră, din tradițiile neamului și operele acestuia, se estompează sau dispar, astfel că aceste monografii rămân ca „ ladă de zestre“ prin care urmașii ne vor cunoaște și mapamondul ne va înțelege Al. Florin Țene Membru corespondent al Academiei Americană Română Președintele Ligii Scriitorilor Români Referință Bibliografică: File din istoria comunei Șușani / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
președinte de onaoare al Academiei Oamenilor de Știință din România- Filiala Iași. Poetul Al.Florin Țene, în cuvântul său, a subliniat faptul că “această mare enciclopedie a spiritualități românești, în condițiile europenizării României și a fenomenului de globalizare, a devenit “lada de zestre” a spiritualității românești. Acești creatori din diferite domenii, fără să apară pe sticla televiziunilor sau pe prima pagină a ziarelor, în tăcere și cu acribie, prin creațiile și activitățile lor, pun “cărămidă peste cărămidă”, la edificarea “edificiului “ culturii
SUB EGIDA LIGI SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364269_a_365598]
-
1884 la Ipotești moare și fratele său, Niculae, care s-a sinucis „prin împușcare”. La acest sanatoriu Eminescu pare a se simți mai bine. Dieta severă și tratamentul clinic, aplicat de doctori, restabilesc starea bolnavului. Acum Eminescu se interesează de lada de manuscrise și de viitorul lui. După ce iese din sanatoriu, Chibici face o excursie cu el prin Italia, care nu i-a fost de bun augur. El voia să vină acasă la „mămăliga strămoșească”. Cum prezența sărbătorilor de Crăciun se
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
Gorjului”, „Doina Covorluiului”, „Doina Vrancei”, precum și cu Orchestra Radiodifuziunii Române. A câștigat marele Premiu la Festivalul Internațional de Folclor - Grosseto, Italia 2010, Premiul Special pentru autenticitate - Vatican, 2003, Trofeul „Comoara Vrancei”, 2006, Premiul I, „Toamna Buzoiană” - Nehoiu, 2006, Premiul I, „Lada de zestre” - Râmnicu Vâlcea, 2007, Premiul II - „Cântecul Românilor de pretutindeni” - Severin, 2007 și altele... A susținut turnee în Italia, Grecia, Ungaria, Bulgaria, Basarabia... Țara românească vecină cu România, Basarabia este și pentru Anamaria Botezatu, ca și pentru atâția alți
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]