2,167 matches
-
Ungureanu, Contextul, 7-46; Brădățeanu, Istoria, II, 234-258; Lucian Blaga interpretat de ..., îngr. și introd. Emil Vasilescu, București, 1981; Sasu, În căutarea, 117-122; Cioculescu, Itinerar, III, 223-226, 371-378, V, 501-513; Doinaș, Lectura, 7-90; Ornea, Tradiționalism, 605-627; Ungureanu, Imediata, I, 41-43; Zaciu, Lancea, 326-385; Sângeorzan, Conversații, 7-10; Petrescu, Configurații, 210-214; Ion Pop, Lucian Blaga. Universul liric, București, 1981; Liviu Rusu, De la Eminescu la Lucian Blaga, București, 1981, 163-228; Eugen Todoran, Lucian Blaga. Mitul poetic, I-II, Timișoara, 1981-1983; Mircea Vaida, Pe urmele lui
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
despre care a scris foarte bine Timothy Garton Ash În The New York Review of Books: există un nou antieuropenism În Statele Unite, pe care nu vreau să-l ignor sau să-l minimalizez. Mircea Mihăieș: Ca temă a atacurilor, vârful de lance Îl constituie Franța. Vladimir Tismăneanu: Se lansează atacuri și la adresa Germaniei, dar mult mai slab. Ceea ce voiam să accentuez este că, deși intrată În NATO și UE, beneficiind de sprijin financiar, instituțional, logisticetc., nu s-a schimbat ceea ce Michas numea
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și nouă, lor și nouă, căci ne luptam prin popoare intermediare, după cum și foștilor colonizatori care alteraseră starea adamică a acelor țări, că de altfel, paradisul acela primitiv nu era decât un mit, că oamenii se luptaseră întotdeauna, odinioară cu lăncile, astăzi cu lansatoarele de proiectile antitanc, și că singurul lucru care deosebea moartea ocupanților blindatului incendiat, de masacrul de pe vremea strămoșilor lor era complexitatea cu care această moarte, o moarte atât de individuală (vedeam, sub un strat de blindaj smuls
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
et libertatis amatoris, cuprinzând, între altele, o pădure de pini, castelul, o casă pentru oaspeți, o capelă, un dom, un spațiu destinat exercițiilor de călărie, locuri amenajate pentru diverse jocuri sportive (de pildă, o colină servind exercițiilor de aruncat cu lancea), un pisc olimpic, al muzelor, reflectă o civilizație, un aspect revelator pentru mentalitatea secolului, un transfer de preocupări spre Europa Est-Centrală. Cum a fost posibil să ajungă un număr de câteva mii de tomuri în limba franceză până la Homona, când
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
manevrează securea este o imagine terifiantă a pedepsei, a aplicării nemiloase a sentinței. Poate revela, în vis, frica de a fi aspru pedepsit. Ghilotina pornește de la aceleași semnificații, adăugând noțiunea de revoltă, de răsturnare a puterii, de cădere a conducătorilor. Lance Lancea se sprijină pe același simbolism ca și săgeata, numai că ea nu este o prelungire a brațului și nu necesită un alt obiect (arcul). Totuși, la fel ca săgeata, reprezintă preocuparea pentru atingerea unui scop, ambiția și realizarea. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
securea este o imagine terifiantă a pedepsei, a aplicării nemiloase a sentinței. Poate revela, în vis, frica de a fi aspru pedepsit. Ghilotina pornește de la aceleași semnificații, adăugând noțiunea de revoltă, de răsturnare a puterii, de cădere a conducătorilor. Lance Lancea se sprijină pe același simbolism ca și săgeata, numai că ea nu este o prelungire a brațului și nu necesită un alt obiect (arcul). Totuși, la fel ca săgeata, reprezintă preocuparea pentru atingerea unui scop, ambiția și realizarea. Mai, bâtă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a dezvoltat puternic pe teritoriul științelor tehnice , primind contribuția masivă a matematicii. Această etapă I a consolidat potențialul aplicativ, cu atât mai mult cu cât apariția și dezvoltarea tehnicii electronice de calcul a permis nașterea unei simbioze devenite vârf de lance ale revoluției tehnico științifice. Confruntate cu o problematică din ce în ce mai largă, pe de o parte, și beneficiind de dezvoltarea rapidă a tehnicii de calcul și de impactul crescând cu dezvoltarea altor științe, pe de altă parte, este foarte probabil ca teoria
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
unei acțiuni reprobabile. ⎯ Indiferență sau nepăsare față de consecințele unui acțiuni: „a lăsa să scape”, „a da drumul”, „a neglija”, „a lăsa deoparte”, „a nu se sinchisi”. ⎯ Sens care implică ideea de voință: „a concedia”, „a da drumul cuiva”; „a lansa” (lancea, de pildă). ⎯ Aplicat la termeni precum „greșeală”, „acuzație”, „condamnare”, verbul aphiemi Îmbracă de la sine un sens apropiat de cel de „a ierta”: „a dezlega”, „a disculpa”, „a achita pe cineva”. În Noul Testament, verbul nu are doar sensul de „a ierta
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
I, 362-368; Vlad, Lectura, 228-235; Tudor Anton, Ipostaze, 39-44; Ștefănescu, Preludiu, 125-132; Ungureanu, Proză, 239-242; Raicu, Practica scrisului, 191-201; Poantă, Radiografii, I, 34-40; Vaida, Mitologii, 163-166; Alboiu, Un poet, 36-39; Popescu, Cărți, 88-92; Băileșteanu, Refracții, 76-86; Șerban, Ispita, 120-127; Zaciu, Lancea, 9-24; Doinaș, Lectura, 154-159; Cristea, Faptul, 42-49; Lit. rom. cont., I, 207-210; Sângeorzan, Conversații, 158-162; Paleologu, Ipoteze, 267-273; Tomuș, Mișcarea, 79-82, 180-182; Martin, Paranteze, 53-55; N. Steinhardt, Geo Bogza - un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului, București
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
Felea, Aspecte, I, 41-47; Dimisianu, Opinii, 122-126; Iorgulescu, Scriitori, 35-37; Simion, Scriitori, I, 331-340, IV, 151-171; Poantă, Radiografii, I, 231-235; Nițescu, Poeți, 173-180; Alboiu, Un poet, 121-123; Băileșteanu, Abside, 26-48; Grigurcu, Poeți, 372-379; Cristea, Faptul, 116-122; Raicu, Contemporani, 122-126; Zaciu, Lancea, 94-100; Grigurcu, Critici, 579-581; Felea, Prezența, 220-223; Pop, Lecturi, 85-90; Raicu, Fragmente, 247-254; Cristea, Modestie, 58-61, 194-201; Iorgulescu, Prezent, 225-227; Cistelecan, Poezie, 143-154; Dimisianu, Subiecte, 164-171; Regman, De la imperfect, 146-161; Micu, Limbaje, 253-269; Cândroveanu, Lit. rom., 239-241; Cornel Ungureanu, Ana
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
tradiției, București, 1973, 219-222; Andriescu, Disocieri, 134-142; Felea, Secțiuni, 164-172; Bălan, Artă, 173-181; Piru, Poezia, II, 25-35; Barbu, O ist., 100-104; Titel, Pasiunea, 62-64; Martin, Acolade, 156-172; Zaciu, Alte lecturi, 25-32; Poantă, Radiografii, I, 169-174; Stănescu, Jurnal, I, 192-197; Zaciu, Lancea, 74-78; Felea, Aspecte, II, 108-112; Sângeorzan, Conversații, 42-55; Cândroveanu, Poeți, 73-77; Zaciu, Cu cărțile, 69-77; Martin, Paranteze, 71-83, 132-137; Ciobanu, Opera, 152-155; Munteanu, Jurnal, III, 74-78, 194-210, VII, 195-198; Marcea, Atitudini, 148-151; Băileșteanu, Aorist, 152-157; Micu, Limbaje, 209-222; Cosma, Romanul
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
Opere, IX, 189-194; Octav Șuluțiu, „Într-o duminecă de august”, G, 1941, 7; Ștefan Popescu, Critice, I, București, 1947, 133-141; Gino Lupi, Novecento letterario romeno, Milano, 1965-1966, 477; Piru, Panorama, 371; Dana Dumitriu, Eugen Bălan, „Exerciții”, RL, 1970, 28; Zaciu, Lancea, 122-128; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 92-98; Ion Simuț, Trei reeditări, RL, 1992, 2; Irina Petraș, „Într-o duminecă de august”, TR, 1992, 13; Dicț. scriit. rom., I, 217-219. V.D.
BALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285573_a_286902]
-
colaborare cu Grigore Ionescu și Traian Costa). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, V, 360-364; Călinescu, Ulysse, 399-402; Mihail Sebastian, Note despre o carte de călătorie, RFR, 1938, 7; Radu Patrulius, George Matei Cantacuzino, „Arhitectura”, 1975, 4, 5; Anghelescu, Creație, 117-244; Zaciu, Lancea, 129-145; Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii, București, 1982, 79-80; Petre Pandrea, Atitudini și controverse, îngr. și pref. Gh. Epure, București, 1982, 547-548; Felea, Prezența, 140-145; Maftei, Personalități, V, 67-70; Ierunca, Subiect, 31-36; Z. Ornea, Scrieri postume ale lui
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
Ciopraga, Lit. rom., 485-500; Dimitrie Vatamaniuc, Ion Agârbiceanu, București, 1970; Maria Rezlescu, Ion Agârbiceanu. Bibliografie, Iași, 1972; Cornel Regman, Agârbiceanu și demonii, București, 1973; ed. 2, București, 2001; D. Vatamaniuc, Ion Agârbiceanu. Biobliografie, București, 1974; Sasu, În căutarea, 42-54; Zaciu, Lancea, 291-295, 326-328; Mircea Zaciu, Ceasuri de seară cu Ion Agârbiceanu, Cluj-Napoca, 1982; Mircea Popa, Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu, București, 1982; Papahagi, Critica, 154-165; Teodor Vârgolici, Scriitorii clasici și armata română, București, 1986, 331-338; Dan Mănucă, Un roman târziu
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
plată (scândurică) deasupra genunchilor îndoiți, subiectul se va înclina de partea șoldului luxat; b) semnul Peter Bade constă în faptul că plicile tegumentare de pe fața anterioară a coapsei luxate sunt situate mai sus decât cele de pe coapsa sănătoasă; c) semnul Lance se referă la direcția fantei vulvare, care este înclinată de partea șoldului luxat. După Voinea și Zaharia (1985), formele anatomice ale malformațiilor congenitale ale șoldului sunt: insuficiență acetabulară cu orientarea normală a colului femural; insuficiență acetabulară cu coxa valga; subluxație
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
zărisem. Apucă de o șipcă de lemn și o trase în dreapta. Capacul alunecă zgomotos și se prăbuși pe podeaua plină, în mare parte, de rumeguș de lemn. De la aprovizionarea Leverifului. Vezi tu? Leverif va fi un stat. Un vârf de lance în coasta Guvernului. Un avanpost în proclamarea vechiului imperiu! Înțelegeam. Nu chiar tot, dar în mare parte. Se uită împrejur să vadă dacă nu căsca nimeni gura și urechile la treburile noastre. Nu era nimeni. Fiecare își vedea de treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
dintre ei. — Face economie, nemernicul! Ganymedes continuă cu o voce surdă: — Păzim chiliile de sub noi, în care dorm gladiatorii. Fornăie înfundat. — Să nu fugă cumva vreunul. N-ar avea cum, scrâșnește Rufus din dinți. — Nu ne putem sprijini nici măcar în lance, se jeluie în con tinuare veteranul, căci pe cei ce se reazămă îi ia de obicei somnul și - dacă te prinde - tortura te mănâncă. Glasul i se voalează: — Atunci chiar că ți se pare moartea un vis frumos. — N-are
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Nu e deloc o idee rea! Se plesnește cu palma peste frunte: — Cum de nu mi-a trecut prin minte? Cuprins de o agitație febrilă, se pune la rândul său să scrije lească cu unghia pe jos. În felul acesta, lăncile aruncate de pe ziduri nu-i rănesc din lateral pe cei care merg sub scuturi... Nici măcar atunci când cad ca o grindină asupra țestoasei, aprobă germanul. Evreul încuviințează: — ...ci alunecă la vale, fără să facă vreun rău... Întâlnește privirea triumfătoare a germanului
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
samnit? Romanul consimte. — Ba da, însă a ajuns să i se spună secutor. Clipește din ochi, cu subînțeles: — Moda, bat-o vina! Un nou ordin acoperă pentru o clipă vacarmul dimprejur: — Bă, tu, ăla cu panaș roșu, schimbă sabia cu lancea! Pusio constată că cel vizat poartă drept unic armament de fensiv doar un coif cu vizieră și apărătoare de ceafă. Se uită mirat spre Vittelius, însă acesta clipește întruna încruntat. Un gând incomod a început insidios să-i dea târcoale
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
voce tare, nu cumva să vă alegeți locul de luptă pe lângă cei urcați pe care. Riscați să vă împiedicați unii pe alții și să vă puneți inutil viața în primejdie. Și feriți-vă de trupele de călăreți care-și aruncă lănci unii altora! Amenință cu degetul: — Dar aveți grijă să nu sufere prestația pe care o dați în fața împă ratului! E onoarea noastră în joc. Observă într-un colț un grup de tineri gladiatori înarmați cu bastoane, bice și scuturi mici
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și se înglobează reciproc, într-o învălmășeală totală. Observă pe altar, alături de grupul format din cei trei, alte două figurine. Tot lari și penați? Nu prea seamănă. Războinici mai degrabă. Dar au stele în jurul capetelor. Dioscurii deci. Stau așezați, cu lancea în mână și un câine între ei. Vigilența întruchipată. Oftează și îi învăluie pe cei prezenți cu o privire compătimitoare. Care e deosebirea între stăpânii lumii și triburile barbare în curul gol care venerează idoli ciopliți? Nici una. Se fu rișează
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Pentru-a crucii biruință se mișcară rîuri-rîuri Ori din codri răscolite, ori stârnite din pustiuri; {EminescuOpI 147} Sguduind din pace-adîncă ale lumii începuturi, Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi, Se mișcau îngrozitoare ca păduri de lănci și săbii, Tremura înspăimîntată marea de-ale lor corăbii!... La Nicopole văzut-ai câte tabere s-au strâns Ca să stee înainte-mi ca și zidul neînvins. Când văzui a lor mulțime, câtă frunză, câtă iarbă, Cu o ură ne-mpăcată mi-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
cea verde mii de capete pletoase, Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasă; Călăreții împlu câmpul și roiesc după un semn Și în caii lor sălbateci bat cu scările de lemn, Pe copite iau în fugă fața negrului pământ, Lănci scânteie lungi în soare, arcuri se întind în vânt, Și ca nouri de aramă și ca ropotul de grindeni, Orizonu-ntunecîndu-l, vin săgeți de pretutindeni, Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie... Urlă câmpul și de tropot și de strigăt
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
aerul rece al dimineții murmurându-și necontenit rugăciunile. Când ceața se risipi, piața era aproape înțesată cu astfel de pelerini și călugări, iar pe treptele de piatră se înșiruiau tineri străjeri cu uniforme roșii și coifuri de argint ținându-și lăncile pieziș. La ora opt bătu primul clopot. Ca la un semn, clopotele bisericile din Roma, răsunară unul după altul. Era începutul sărbătorii de Înviere. În scurtă vreme, trăsurile somptuoase ale nobililor invitați la slujbă începură să se înghesuie până la intrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ataca acum capa oferită de Hernandez. Hernandez alergă Într-o parte, atrăgându-l pe taur cu capa spre celălalt picador. Îl fixă spre celălalt călăreț cu o zvâcnitură a capei și se trase Într-o parte. Văzând calul, taurul atacă. Lancea picadorului Îi alunecă de-a lungul spinării și, când calul era ridicat În aer din cauza loviturii, picadorul era pe jumătate coborât din șa, cu piciorul drept ridicat pentru a-l feri și căzând În stânga pentru a ține calul Între el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]