1,913 matches
-
18 - 210 C și umiditate de 50 - 80 %. Larvele năpârlesc de două ori pe an. Toamna, când temperature solului scade sub 90 C, larvele intră în diapauză hiemală. Pe parcursul celor cinci ani de evoluție, iernarea are loc sub formă de larve de vârsta a Il-a, a IV și a VI-a, precum și în stadiul de adult în sol, la adâncimi de 20 - 30 cm. În primăvara celui de al IV-lea an, larvele își încheie activitatea, iar în toamna coboară
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
evoluție, iernarea are loc sub formă de larve de vârsta a Il-a, a IV și a VI-a, precum și în stadiul de adult în sol, la adâncimi de 20 - 30 cm. În primăvara celui de al IV-lea an, larvele își încheie activitatea, iar în toamna coboară la 40 - 50 cm adâncime, unde își celulă din pământ, în interiorul căreia se transform în pupă. Stadiul de pupă este de 25 - 30 zile și apoi apar adulții care părăsesc camerele pupale și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
găsesc în sol toate stadiile de dezvoltare, cu preponderențe variabile, în funcție de condițiile climatice. În primăvară, începând cu luna mai, în camp, apar primii adulți și ciclul se reia. Ciclul evolutiv al speciilor de Agriotes spp. este prezentat în fig. 24. Larvele de elateride sunt parazitate de diferiți nematozi (Heterorhabditis bacteriophaga, Neoplectana bibionis și Neoplectana carpocapsae). Prădătorii prezintă principalul factor de reglare al populațiilor de Agriotes, cu diferite genuri și specii de carabide (Carabus, Harpalus, Calosoma etc., precum și diptere asilide (Machius) - Grecia
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
diptere asilide (Machius) - Grecia, Tartra Alexandrina, 1966). Dintre insectele parasite, Lăcătușu Matilda și colab., situează pe primul loc himenopterele proctotrupide: Parocodrus apteroginus Hal. și Phaenoserphus fuscipes Hal. Plante atacate și mod de dăunare. Produc pagube atât adulții, dar mai ales larvele. Este un dăunător polifag, ce atacă plante din familii diferite, producând pagube la culturile de cereal, plante tehnice, plante medicinal și legume. Pot ataca și puieții din pepiniere și școlile de viță. Adulții se hrănesc cu elementele florale ale inflorescențelor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cu toamne ploioase, ierni blânde, fără amplitudini mari de temperatură, primăveri și very umede și răcoroase, când pot cauza pierderi de 30 - 40 % (Perju T. și Mare I., Teodorescu Georgeta și colab.). Pragul economic de dăunare este de 3 - 4 larve de vârsta a II-a/m2 sau 2 - 3 larve de vârsta a III-a/m2. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică un complex de măsuri preventive și de combatere. Măsurile preventive au rol important în limitarea atacului de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
primăveri și very umede și răcoroase, când pot cauza pierderi de 30 - 40 % (Perju T. și Mare I., Teodorescu Georgeta și colab.). Pragul economic de dăunare este de 3 - 4 larve de vârsta a II-a/m2 sau 2 - 3 larve de vârsta a III-a/m2. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică un complex de măsuri preventive și de combatere. Măsurile preventive au rol important în limitarea atacului de viermi sârmă, sunt economice, nepoluante și ușor de aplicat și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
trifoiul, ce eliberează terenul devreme, bogat în azot, ce pot fi pregătite corespunzător pentru culturile timpurii de legume din primăvară; o drenarea terenurilor cu exces de umiditate; o administrarea îngrășămintelor azotoase care favorizează dezvoltarea plantelor și sunt nocive pentru dezvoltarea larvelor; o semănatul sau plantatul răsadurilor cât mai timpuriu pe terenurile slab infestate și cât mai târziu pe cele puternic infestate; o prașile repetate la începutul perioadei de vegetație pentru spargerea crustei de la suprafața solului și pentru distrugerea plantelor gazdă din
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mai târziu pe cele puternic infestate; o prașile repetate la începutul perioadei de vegetație pentru spargerea crustei de la suprafața solului și pentru distrugerea plantelor gazdă din flora spontană; o arătura de vară după desființarea culturilor pentru scoaterea la suprafață a larvelor ce au intrat în diapauză estivală; o folosirea unei cantități mai mari de semințe la semănat în cazul solurilor puternic infestate. Măsurile curative rămân și în prezent principal metodă de limitare a atacurilor și constă în: o tratarea semințelor de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de puncte, de unde și denumirea de “decemlineata”. Aripile posterioare sunt portocalii. Abdomenul prezintă 3 - 4 rânduri de pete negre, longitudinale (fig. 25 a). Oul este oval-alungit, de culoare galbenă portocalie, de 1,2 - 1,5 mm lungime (fig. 25 d). Larva neonată are 1,2 - 1,4 mm lungime, este de culoare roșie- închis, cu mici tuberculi negre pe părțile laterale ale mezo și metatoracelui, precum și pe primele segmente abdominale. Larva matură are corpul alungit, convex dorsal, de culoare galbenă, cu
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de 1,2 - 1,5 mm lungime (fig. 25 d). Larva neonată are 1,2 - 1,4 mm lungime, este de culoare roșie- închis, cu mici tuberculi negre pe părțile laterale ale mezo și metatoracelui, precum și pe primele segmente abdominale. Larva matură are corpul alungit, convex dorsal, de culoare galbenă, cu nuanțe portocalii. Capul este negru, iar toracele și părțile laterale ale abdomenului sunt prevăzute cu pete negre. Picioarele sunt brune-închis. Lungimea larvei mature este de 8 - 10 mm (fig. 25
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mezo și metatoracelui, precum și pe primele segmente abdominale. Larva matură are corpul alungit, convex dorsal, de culoare galbenă, cu nuanțe portocalii. Capul este negru, iar toracele și părțile laterale ale abdomenului sunt prevăzute cu pete negre. Picioarele sunt brune-închis. Lungimea larvei mature este de 8 - 10 mm (fig. 25 b). Pupa are 10 - 12 mm lungime, are corpul bombat, de culoare portocalie-roșcat, cu excepția părții posterioare a abdomenului (fig. 25 c). Biologie și ecologie. Iernează în sol ca adult, la adâncimi cuprinse
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
culturile de cartof sau chiar pe sol, în jurul plantelor de cartof etc. O femelă poate să depună până la 2000 ouă, iar după unii autori, până la 3000 (3096 ouă după Wegorex, 1957). Incubația durează între 4- 15 zile, în funcție de factorii climatici. Larvele apar în majoritatea regiunilor din țara noastră în a doua jumătate a lunii mai și evoluția lor durează 14 - 30 zile. În cursul dezvoltării larvele năpârlesc de 3 ori, trecând prin 4 vârste. La completa dezvoltare, larvele părăsesc plantele și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
3000 (3096 ouă după Wegorex, 1957). Incubația durează între 4- 15 zile, în funcție de factorii climatici. Larvele apar în majoritatea regiunilor din țara noastră în a doua jumătate a lunii mai și evoluția lor durează 14 - 30 zile. În cursul dezvoltării larvele năpârlesc de 3 ori, trecând prin 4 vârste. La completa dezvoltare, larvele părăsesc plantele și se retrag eșalonat în sol pentru împupare. În sol larvele își confecționează câte un cocon din particule de pământ, în care se transformă în pupe
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în funcție de factorii climatici. Larvele apar în majoritatea regiunilor din țara noastră în a doua jumătate a lunii mai și evoluția lor durează 14 - 30 zile. În cursul dezvoltării larvele năpârlesc de 3 ori, trecând prin 4 vârste. La completa dezvoltare, larvele părăsesc plantele și se retrag eșalonat în sol pentru împupare. În sol larvele își confecționează câte un cocon din particule de pământ, în care se transformă în pupe, stadiu care durează 8 - 13 zile. Întreg ciclul de dezvoltare de la ou
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
doua jumătate a lunii mai și evoluția lor durează 14 - 30 zile. În cursul dezvoltării larvele năpârlesc de 3 ori, trecând prin 4 vârste. La completa dezvoltare, larvele părăsesc plantele și se retrag eșalonat în sol pentru împupare. În sol larvele își confecționează câte un cocon din particule de pământ, în care se transformă în pupe, stadiu care durează 8 - 13 zile. Întreg ciclul de dezvoltare de la ou la adult durează 22 - 30 zile. Noii adulți încep să apară din a
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
care durează 8 - 13 zile. Întreg ciclul de dezvoltare de la ou la adult durează 22 - 30 zile. Noii adulți încep să apară din a doua decadă a lunii iunie. În această perioadă se pot găsi diferite stadii ale dăunătorului (ou, larve, pupe) din generația hibernantă având loc o suprapunere a generațiilor; această situație se datorează mai ales pontei prelungite în primăvară. Adulții care apar se hrănesc o scurtă perioadă de dezvoltare cu frunzele de cartof, se împerechează iar femelele depun ouăle
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pupe) din generația hibernantă având loc o suprapunere a generațiilor; această situație se datorează mai ales pontei prelungite în primăvară. Adulții care apar se hrănesc o scurtă perioadă de dezvoltare cu frunzele de cartof, se împerechează iar femelele depun ouăle. Larvele care apar se hrănesc cu frunzele de cartof sau cu alte solanacee, iar durată stadiului larvar este de 12 - 21 zile. Larvele ajung la maturitate la sfârșitul lunii iulie, se retrag în sol și se transformă în pupe, iar primii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
apar se hrănesc o scurtă perioadă de dezvoltare cu frunzele de cartof, se împerechează iar femelele depun ouăle. Larvele care apar se hrănesc cu frunzele de cartof sau cu alte solanacee, iar durată stadiului larvar este de 12 - 21 zile. Larvele ajung la maturitate la sfârșitul lunii iulie, se retrag în sol și se transformă în pupe, iar primii adulți din această generație(G II) încep să apară din prima decadă a lunii august. Acești adulți se pot întâlni până toamna
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de cartof, plante cu pământ, bulbi, rizomi etc. Gândacul din Colorado prezintă paraziți și prădători, care contribuie în unii ani la reducerea populației acestui dăunător. Astfel, ca prădători cu importanță mare se citează Perillus bioculatus L., care consumă până la 400 larve și adulți, precum și Zicroma coerulea, Arma crustos, Picromerus bidens (ordinul Heteroptera), Calosoma sycophanta (ordinul Coleoptera). Dintre prădătorii care se hrănesc cu ouă, o importanță deosebită o au speciile Pterostichus niger L., Pterostichus cupreus L., Calosoma auropunctata L., Chrysopa vulgaaris Schn
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
niger L., Pterostichus cupreus L., Calosoma auropunctata L., Chrysopa vulgaaris Schn., Chrysopa perla L., Lygus pratensis L., Nobis ferus L. etc. Dintre paraziți, Cîndea E. semnalează la gândacul din Colorado pe Meigenia mutabilis Fall., Megaselia rufipes Meig. (ordinul Diptera), la larve, iar dintre agenții patogeni cu rol în limitarea populației dăunătorului pe Bacterium leptinotarsae White, Pseudomonas septica Berg., Bacillus cereus Fr., Bacillus mycoides Flugge și mai ales ciuperca Beauveria brassiana Vuill. (la larve, pupe și adulți). Plante atacate și mod de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mutabilis Fall., Megaselia rufipes Meig. (ordinul Diptera), la larve, iar dintre agenții patogeni cu rol în limitarea populației dăunătorului pe Bacterium leptinotarsae White, Pseudomonas septica Berg., Bacillus cereus Fr., Bacillus mycoides Flugge și mai ales ciuperca Beauveria brassiana Vuill. (la larve, pupe și adulți). Plante atacate și mod de dăunare Gândacul din Colorado este un dăunător specific plantelor din familia Solanaceae, atacând specii spontane și cultivate :ciumăfaia, zârna, măselarița, mătrăguna, tomatele, pătlăgelele vinete etc., producând pagubele cele mai mari la cartof
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
frunzele sub formă de perforații neregulate. În unii ani, adulții care apar în vară, când nu mai găsesc plante verzi pentru hrană, atacă tuberculii de cartof, mai ales cei care se găsesc la suprafața solului sau fructele de pătlăgele vinete. Larvele din primele vârste perforează frunzele sub formă de orificii mici, iar pe măsură ce înaintează în vârstă rod frunzele în întregime, uneori și lăstarii. La atacuri puternice din plante rămân numai resturi de tulpini. Pagubele produse de gândacul din Colorado pot atinge
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
100 % la cartof, până la 80 % la pătlăgele vinete și de 20 % la tomate. Dacă nu se aplică măsuri de protecție fitosanitară, culturile de cartof și pătlăgele vinete pot fi compromise (fig. 26 e). Limitele critice de densitate a adulților și larvelor pe plantă sunt prezentate în tabelul nr. 2.2. Măsuri de prevenire de combatere. Se aplică un complex de măsuri agrotehnice, chimice și biologice. A) Măsuri agrotehnice constau în: o prașile efectuate în timpul perioadei de vegetație pentru distrugerea plantelor gazdă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de prevenire de combatere. Se aplică un complex de măsuri agrotehnice, chimice și biologice. A) Măsuri agrotehnice constau în: o prașile efectuate în timpul perioadei de vegetație pentru distrugerea plantelor gazdă din flora spontană și a stadiilor dăunătorului aflate în sol (larve, pupe, adulți); o arătura adâncă de toamnă pentru distrugerea unui număr cât mai mare de adulți hibernanți; o rotația culturilor. B) Măsuri chimice. Se aplică tratamente chimice, ținând seama de următoarele criterii: o tratamentele se vor aplica la avertizare și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
dezvoltarea masei vegetative a plantelor, pentru a se asigura acoperirea uniformă a tufelor de cartof; o interzicerea folosirii pesticidelor cu remanență de lungă durată, în perioada de fructificare și recoltare (pentru tomate, pătlăgele vinete); o tratamentele se fac la apariția larvelor de vârsta I-a sau a II-a, pentru ambele generații. S-a stabilit că larvele de vârsta a II-a sunt de 8 - 25 ori mai sensibile la pesticide în comparație cu larvele de vârsta a III-a și de 30
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]