820 matches
-
acțiunii în cadrul proceselor de negociere contextuală intern-extern)19. Figura 6. Realitate socială și identitate Identitate Negociere contextuală Identificare Latențe (N1) Potențialități (N2) Actualizări (N3) Într-o perspectivă mai largă, putem spune că fiecărui plan îi corespunde un timp specific: dimensiunii latențelor îi corespunde timpul kairotic sau illud tempus 20, dimensiunii potențialității îi corespunde timpul psihic, iar dimensiunii actualizărilor îi corespunde timpul social sau hic tempus 21. Având ca reper aceste idei și luând în considere palierele 22 evidențiate de Bădescu (2005
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
colective, miturilor, simbolurilor, tradițiilor, religioasă ș.a. aparținând planului latent al identității socioculturale vor ajunge pe nivelul actualizărilor, în urma negocierii intern-extern în contexte concrete 23, sub forma atitudinilor, discursurilor sau comportamentelor. Așadar, axa pe care realizăm construcția conceptului are la poli latența și actualizarea (planul intereselor lumești). De aici decurge și definiția pe care o propunem: identitatea socioculturală este rezultatul unui proces continuu de identificare, similară cu a celorlalți, cu elemente aparținând dimensiunii latente (valori, memorii colective, simboluri ș.a.), actualizate prin și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de descriere a metodologiei specifice și una de analize propriu-zise. 6.2.1. Ce sunt valorile? Mediul "structural" și "structurabil" pe care-l găsește oricine la naștere cuprinde, pe lângă sfera tehnologicului, a economicului, a structurilor sociale și instituționale, și sfera latențelor, a cadrelor spirituale, în care dimensiunea axiologică are un rol extrem de important. Valorile apar așadar ca elemente ale universului simbolic, latent, al realității și ca suport sau produs al nivelului actualizărilor. Studiul valorii s-a dezvoltat până la condiția de disciplină
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că ortodoxia, cultura populară (folclorul, arta), tradițiile, limba, opera eponimă și personalitatea reprezentativă sunt definitorii pentru caracterizarea identității pe dimensiunea etnoculturală, spirituală. Aceste elemente sunt, în teoria noologică, cadre de trăire, cadre spirituale care prin actualizare deschid accesul la universul latențelor. Ele au devenit coordonate pe care le-am preluat în operaționalizare 37 și le-am urmărit în interviuri. 6.4.1. Identificări în plan etnospiritual Pentru început așa cum reiese din ghidul de interviu 38 am cerut persoanelor chestionate 39 să
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
făcut istorie în studiul socialului și culturii românești doar câteva, pe care le-am considerat deosebite sau înnoitoare în raport cu universul paradigmelor discutate anterior. Am reținut de aici că noologia adaugă la dimensiunile identității dezvăluite deja un nou palier, cel al latenței, al spiritualității. De aici și noutatea sa, și anume postularea permanenței identității, pe palierul latențelor, a unor cadre spirituale activate prin trăire la nivelul realității intersubiective. Ținând cont de toate teoriile identității colective parcurse, am urmărit să găsim răspunsuri la
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
deosebite sau înnoitoare în raport cu universul paradigmelor discutate anterior. Am reținut de aici că noologia adaugă la dimensiunile identității dezvăluite deja un nou palier, cel al latenței, al spiritualității. De aici și noutatea sa, și anume postularea permanenței identității, pe palierul latențelor, a unor cadre spirituale activate prin trăire la nivelul realității intersubiective. Ținând cont de toate teoriile identității colective parcurse, am urmărit să găsim răspunsuri la întrebările: "Ce este identitatea la nivel colectiv?", " Cum putem să stabilim un profil identitar la
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ilie. (1988), Timp și cultură. Trei teme de antropologie istorică, Bucureăti, Editura Științifică și Enciclopedică. Bădescu, Ilie. (1994), Istoria sociologiei. Perioada marilor sisteme, Galați, Porto-Franco. Bădescu, Ilie (coord.) (1996), Istoria sociologiei. Teorii contemporane, București, Editura Eminescu. Bădescu, Ilie (1997), Teoria latențelor colective. Contribuții la studiul popoarelor, București, ISOGEP-Euxin. Bădescu, Ilie (2002), Noologia, București, Editura Mica Valahie. Bădescu, Ilie (2003 [1984]), Sincronism european și cultură critică românească, Cluj, Dacia. Bădescu, Ilie (2004a), Idei politice românești. Doctrine și teorii, București, Editura Mica Valahie
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ciclul complet de sterilizare la sterilizatorul cu aer cald cuprinde următoarele faze: a) faza de încălzire a aparatului, care reprezintă intervalul de timp dintre momentul pornirii aparatului și cel al începerii creșterii temperaturii, durata fiind în funcție de aparat; ... b) faza de latență (omogenizare), care reprezintă intervalul de timp în care are loc propagarea și creșterea temperaturii pentru atingerea temperaturii de sterilizare în cutiile metalice/pachetele din coșuri, durata fiind în funcție de aparat, de natura și de cantitatea materialului de sterilizat; ... c) faza de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185341_a_186670]
-
considerat egal cu conținutul de umiditate din încăperea climatizata) (kg/kg) b) sisteme de climatizare de tip "aer-apa" cu aparate terminale ventiloconvectoare ... Există două situații de calcul, în funcție de configurația sistemului de climatizare: - cazul în care ventiloconvectoarele din încăperi preiau sarcinile latențe; în această situație metodă de calcul este similară metodologiei descrisă mai sus pentru determinarea temperaturii de bază, considerând toate ventiloconvectoarele prin intermediul unui ventiloconvector echivalent și utilizând sarcini medii la nivelul întregii clădiri - cazul în care ventiloconvectoarele asigura doar partea sensibilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
absolut obligatorii pentru orice sistem social-uman): • Adaptarea: în relația sa cu mediul, sistemul trebuie să obțină facilitățile care îi sunt necesare propriei sale funcționări. • Atingerea scopurilor: mobilizarea energiilor interne în vederea realizării scopurilor propuse. • Integrarea părților componente într-un tot armonios. • Latența se referă, pe de o parte, la asigurarea conformării comportamentului actorilor cu modelele sociale elaborate, iar pe de altă parte, la reglementarea tensiunilor interne care provin din relațiile dintre actori. Bronislav Malinowski (1944) consideră că orice organizare socială trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cerință funcțională să fie latentă: a) Lipsa posibilităților de satisfacere a respectivei cerințe funcționale. Dacă în posibilul acțional al sistemului nu există vreo posibilitate de a acționa în sensul satisfacerii cerinței funcționale în cauză, aceasta va tinde să treacă în latență. Presiunea continuă spre acțiune ar fi în acest caz disfuncțională, sistemul orientându-și energiile în alte direcții. Apariția posibilităților efective de satisfacere a cerinței funcționale va regenera trecerea acesteia din latent în manifest. Este cazul multor procese de apariție a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acesteia din latent în manifest. Este cazul multor procese de apariție a noi necesități. b) Când cerințe funcționale mai importante pentru sistem nu sunt satisfăcute, energia sistemului se va orienta prioritar spre satisfacerea acestora, celelalte fiind ținute în stare de latență. Pe măsură ce cerințele funcționale mai importante sunt satisfăcute, celelalte cerințe funcționale devin manifeste, în ordinea importanței lor. Abraham Maslow (1968) oferă un exemplu clasic al unui asemenea caz. În teoria motivației, el consideră, după cum am văzut mai înainte, cinci clase de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Funcția externă este cea de producție. Celelalte, după cum se poate observa, sunt funcții interne. Aceeași semnificație o are și tentativa lui Parsons de a formula patru tipuri generale de cerințe funcționale, valabile pentru orice sistem (adaptarea, realizarea scopurilor, integrarea și latența) și a delimita în raport cu acestea patru tipuri de subsisteme care compun atât societatea, cât și orice sistem social particular (Parsons, 1964). Există și alte abordări ale sistemelor funcționale ce pornesc de la finalitățile specifice ale acestora care, combinate cu o serie
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
generate de teama unor intenții de schimbare nedeclarate, inacceptabile pentru unii membri ai sistemului. Un caz particular al sindromului luptei este sindromul conflictului. Intervenția sociologului poate avea drept rezultat neintenționat „zgândărirea” conflictelor interne din sistemul respectiv, ținute până atunci în latență, fapt care permitea o stare de echilibru. Din acest motiv, sistemele caracterizate printr-un nivel ridicat de conflictualitate latentă prezintă o mare rezistență față de utilizarea sociologiei. Toate părțile se tem că această intervenție va face conflictele manifeste, stricând echilibrul fragil
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modernizării capitaliste a societății românești, cu bogatele sale polemici din perioada antebelică, a redevenit actual o dată cu Încheierea rupturii produse de comunism. El a fost filtrat și adaptat noilor condiții ale tranziției postcomuniste, sub forma unor metateorii și teorii generale: metateoria latențelor sufletești, metateoria Noologiei (I. Bădescu); prolegomene epistemologice ale unei teorii explicative a tranziției (C. Zamfir), teoria tranziției ca premisă a postmodernității (L. Vlăsceanu); teoria ,,spațiului social al tranziției” (D. Sandu); analiza cauzală lărgită (C. Zamfir); teoria raționalității umane limitate, individuală
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și istorice, nu te poți separa ca într-o operație chimică de mediul, de cultura, de tipul de civilizație în care te ai format. Poți cu asistență umană, dar mai ales non-umană să îți rectifici compoziția interioară, să-ți trezești latențele intelectuale și, eventual, contemplative, să te transformi, dar numai pornind de la datele din care ești constituit. Altfel nu ai mai fi tu însuți, ci o construcție improvizată, fragilă. E realist să te percepi ca pe un modern tulburat, precum H.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o manifestare de tip apofatic a transcendenței, nu-l putem considera oare un suport destul de potrivit sau măcar un îndemn pentru a ne reaminti o rafinată temă spirituală, despre care vorbesc tradițiile în convergență? Nu ne incită el să descoperim latențele de paradox pe care le cuprinde propria noastră existență? Dacă le-am interpreta pe acestea în sens spiritual, existența curentă ar putea căpăta ceva dintr-un simbol practicat, care participă întrucîtva, de foarte departe, la pulsația antinomică a Polului divin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sanguină, testele intracutane pozitive, prezența anticorpilor specifici în sânge și identificarea hifelor pe frotiurile din spută. Evoluție și complicații În era preantibiotică, în absența tratamentului, în evoluția naturală a bronșiectaziilor erau cunoscute următoarele modalități evolutive:- stabilitate lezională exprimată printr-o latență clinică;- evoluție cronică ondulantă îndelungată, caracterizată prin pusee de bronhoree purulentă alternând cu intervale de „uscarea respirației” exprimată clinic prin remisiune completă sau numai parțială. Această remisiune parțială are ca principală caracteristică clinică bronhoreea reziduală, stabilă, mucoidă sau purulentă. Agravarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
cilindri hematici, leucociturie modestă (inferioară hematuriei) - IRA la peste 30% din cazuri. Diagnostic Argumentele pentru diagnosticul prezumtiv sunt: - epidemiologic: apariție frecventă în colectivități - clinice: - absența unei nefropatii în antecedente - prezența unei infecții streptococice și apariția GNA după o perioadă de latență de 10-14 zile - bacteriologic: streptococ beta-hemolitic grup A în focarele infecțioase (exsudat faringian, portaj nazal, tegumentar) - serologic: titrul ASLO crescut, complement seric scăzut. Diagnosticul este confirmat de prezența sindromului nefritic acut. Alte explorări nu aduc elemente specifice pentru diagnostic. PBR
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
miozinic. Această particularitate are patru consecințe importante: - creșterea importantă față de mușchiul scheletic a forței musculare; - mecanismul de „blocare” (latch) pentru menținerea contracției musculare prelungite: adică reducerea gradului de stimulare fără scăderea forței de contracție în momentul atingerii maximului de contracție; - latența mare de la începutul contracției și întârzierea relaxării mușchiului neted; -scăderea importantă a cantității de energie necesară procesului contractil. 3.3.2. Relaxarea mușchiului neted are câteva particularități față de cea a mușchiului scheletic: (1) Scăderea concentrației ionilor de calciu intracitoplasmatici se
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
VLAN Ethernet, EoMPLS, VPWS, VPLS, end-to-end (denumite generic conexiuni nivel 2); - furnizorul are obligația să asigure separarea traficului asigurat pentru acest proiect de restul traficului transportat prin rețelele sale (VLAN dedicat). III. Caracteristici generale de performanță: - disponibilitatea accesului = 99,90%; - latența pachetelor/ 1.000 pachete - procent de pachete pierdute - bandă garantată: 100%. 2. Specificații router Carcasa 5. Specificații terminal fix WiMAX Specificații tehnice generale ● Arhitectura rețelei: ● ASN-GW: AN1 WiMAX ASN-GW (Starent) ● AAA: AAA Service Controller (Bridgewater) Norme și standarde aplicabile: NOTĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233656_a_234985]
-
recomandarea circumciziei ca o metodă de prevenire a unor boli sexual transmise. Pe de altă parte, utilizarea prezervativului nu asigură anularea riscului de achiziție. Odată inițiată, infecția HPV poate evolua către: vindecare (clearence-ul ADN HPV), persistență (peste 2 ani), recurență, latență sau integrare. Obișnuit, prima infecție HPV este tranzitorie, ADN HPV devenind nedectabil după 12-24 luni. Probabil că replicarea virusului în stratul bazal nu asigură o amplificare suficientă a încărcării virale. ADN HPV se replică odată cu diviziunea celulelor bazale care transmit
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
transmit infecția celulelor fiice în curs de diferențiere în keratinocite. Infecția nu rămâne cantonată în celulele bazale germinale încât să constituie un rezervor permanent de virus. Foarte rar infecția devine persistentă sau latentă (mai ales la imunosupresați, în coinfecția HIV). Latența implică menținerea ADN HPV în număr redus de copii, în foarte puține celule, astfel încât testele moleculare actuale nu detectează ADN HPV în probele recoltate convențional. Persistența înseamnă detectarea repetată a ADN HPV o lungă perioadă de timp. Genotipurile oncogene tind
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
recomandarea circumciziei ca o metodă de prevenire a unor boli sexual transmise. Pe de altă parte, utilizarea prezervativului nu asigură anularea riscului de achiziție. Odată inițiată, infecția HPV poate evolua către: vindecare (clearence-ul ADN HPV), persistență (peste 2 ani), recurență, latență sau integrare. Obișnuit, prima infecție HPV este tranzitorie, ADN HPV devenind nedectabil după 12-24 luni. Probabil că replicarea virusului în stratul bazal nu asigură o amplificare suficientă a încărcării virale. ADN HPV se replică odată cu diviziunea celulelor bazale care transmit
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
transmit infecția celulelor fiice în curs de diferențiere în keratinocite. Infecția nu rămâne cantonată în celulele bazale germinale încât să constituie un rezervor permanent de virus. Foarte rar infecția devine persistentă sau latentă (mai ales la imunosupresați, în coinfecția HIV). Latența implică menținerea ADN HPV în număr redus de copii, în foarte puține celule, astfel încât testele moleculare actuale nu detectează ADN HPV în probele recoltate convențional. Persistența înseamnă detectarea repetată a ADN HPV o lungă perioadă de timp. Genotipurile oncogene tind
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]