6,066 matches
-
toate te-ai gândit." "Și normal, o revistă ca asta a fost visu' meu. Cred că dintr-a opta", mărturisi tânăra femeie, o boare de nostalgie aburindu-i nițeluș ochii tip Rupicapra rupicapra. Cum ar zice un latin. Oricum, în latină sau altfel, tot exemplar ocrotit de lege s-ar fi numit. Adăugă, deslușind un alt palier al aspirațiilor sale, devenind cu fiecare cuvânt mai transpusă și mai sentențioasă: "Revista asta a noastră o să fie un adevărat catalog al trendurilor, al
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
în literaturile Europei de Sud-Est. Asemenea clișee semnalează Anca Rădulescu analizând și traducând totodată din }iganiada. Prezentarea pe care i-o face lui Budai-Deleanu în contextul mișcărilor iluministe nu omite ideile emancipatoare ale acestui poliglot - care a publicat studii în latină, germană și română, dar care mai cunoștea și greaca, franceza, italiana, maghiara, polona, ucrainiana, ceva ebraică și rusă... Budai, care a studiat și trăit zece ani la Viena, devenind apoi slujbaș habsburgic în Lemberg, a scris și un tratat despre
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
clasică, ceea care constituie matricea stilului Dvs. Credeți că evoluția postbelică a prozei franceze v-a influențat? Nu, într-adevăr nu am fost în nici un fel influențat de scrierile contemporane. Desigur Court serpent este un raport de călătorie scris în latină, nu era altă limbă în care un prelat de rang înalt putea comunica cu superiorul sau, cardinalu-arhiepiscop al orașului care acum se numește Trondheim. Cititorul urmărește textul tradus, nu de mine, ci, trei secole mai tarziu, de către un copist sau
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
comportamentală: "the behavioral, cultural, or psychological traits typically associated with one sex", Merriam Webster Online; "the state of being male or female (chiefly in cultural and social contexts)", Concise Oxford Dictionary (1995). În română, gen e un împrumut cult din latină, ale cărui sensuri au fost însă modelate după limbile moderne, în primul rînd după franceză (așa cum o dovedesc îmbinările gen muzical, genuri și specii, pictură de gen etc.). Termenul gen nu a avut de la început o accepție gramaticală: în cele
Genul din gramatici și cel din chestionare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9209_a_10534]
-
Obișnuia să-și facă veacul prin „cutia neagră“, o chambre separeé la o cafenea, mai Încolo, pe strada mea, În același local care Îi aparținuse cândva tatălui lui Willy Fischl, și sincer, mă Îndoiesc că talentul și cunoștințele mele de latină ar fi fost apreciate acolo. Cu toate acestea, cât am fost colegi de școală, eram ca frații. Cu fața lui plină de coșuri, cu sprâncene unite și dinții stricați, Anton nu prea arăta a Valentino. Dar nu cred că exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
din păcate, nu aveam cheie. — Mă rog, cum zici tu. Ochii lui Anton străluceau. Întrebarea e alta: știi ce-i asta? M-am uitat mai atent la acel obiect. — Pare a fi un animal cu patru picioare. Mamifer. Equus În latină. — Poate că erai cel mai bun la școală, Sascha, dar de data asta ai dat-o-n bară. Stai să vezi. Apăsă botnița și burta calului căzu. Un cal croat, să mor! — Troian, am răsuflat. Dar Anton nu mă asculta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
un pahar cu mojito și am sorbit din el. Era foarte revigorant. —Nu-i așa că e genială piscina? remarcă retoric Lauren. Se ghemui În prosop pe canapeaua din fața lui Tinsley, iar eu, Într-un balansoar vopsit Într-un violent albastru Latino. Am observat că spătarul scaunului era Încrustat cu un superb sidef. —Ce faci, Tinsley? am Întrebat-o. Tinsley părea să fie o mare figură, așa că doream să o cunosc mai bine. Nimic, Îmi răspunse ea cristalin. —Îți dorești un serviciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
eu am făcut-o praf și am scris peste tot pe unde se putea scrie. Ține cartea cu amândouă mâinile și o flutură spre Helen: Asta e o carte foarte veche. Este scrisă într-o variantă arhaică de greacă și latină, plus niște tipuri uitate de rune. O sa am nevoie de ceva timp, zice. — Uite-aici, zice Helen, și-și deschide poșeta. Scoate de-acolo o hârtie împăturită și i-o întinde Monei, zicând: Uite-aici textul blestemului. Un om pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Și Helen zbiară: — Mona! Cum se mai zice la „măcelărit“? Mona zice: — Trebuie să stăm un pic de vorbă când ieșiți. În biroul ei, Helen e cufundată într-o carte deschisă. Este un dicționar ebraic. Alături are un ghid de latină clasică. Dedesubt este o carte despre limba aramaică. Lângă asta e un exemplar împăturit al blestemului. Coșul de gunoi de lângă birou e plin de pahare de unică folosință pentru cafea. Bună, zic. Și Helen își ridică ochii. Are o pată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
face un gest de lehamite profesorul, depărtîndu-se, aruncînd iarăși privirea spre cele două bătrîne, sorbind din ochi cărțile așternute pe masă. Mă iertați! se aplecă el spre stăpîna cățelușei soțul dumneavoastră n-a fost profesor universitar? De ce? Dumneavoastră ați predat Latina și Franceza. Nu-mi amintesc să vă fi avut elev. Mă iertați! spune profesorul, retrăgîndu-se. Nu vor să vă dea și dumneavoastră în cărți, dom' profesor? îl întreabă Lazăr cînd profesorul a ajuns în dreptul saltelei pe care el și studenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Nici nu vreau să te mai ascult. La auzul acestui ordin, bărbatul își ridică fruntea: doi ochi vii, scăpărători, o țintuiesc pe femeia din fața lui, care începe să dea înapoi. Dacă-i atît de greu să legi două vorbe în latină, spune femeia cu glasul frînt, vrînd să cîștige timp, să ajungă la ușă învață, măcar, că trebuie să-ți scoți căciula cînd... adaugă ea speriată de-a binelea, dar prea tîrziu: bărbatul i-a prins deja umerii între palme și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-și potolească inima, căci de trei ani știe cam ce fel de oameni o caută, apoi, impunîndu-și să fie tare, a mers să deschidă: Sărut mîinile! Am învățat că la oraș sînt sonerii a surîs bărbatul aflat în prag -, dar latina încă nu s-a prins de mine a continuat el gluma, intrînd. Vedeți ce bine ne împăcăm a arătat spre copilul din brațele sale, mic cît o păpușă, cu ochii mari, speriați, îndesat cu totul în gulerul brumăriu al aceleiași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
partidă sănătoasă. După o perioadă de opt-zece săptămâni, punea la cale și regiza episoadele de masturbare. Imaginația nu-i era cine știe cât de debordantă, dar nu e nevoie să râdem de regimentele de negri, priapici și rânjitori, sau de don juanii latino, care veneau spre ea călărind poneii înspumați pentru polo și care descălecau doar pentru a încăleca din nou... pe Carol. Cum se jucau degetele alea! Și cum se descoperea Carol pe sine; harta propriilor zone erogene era cartografiată milimetru cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
deși toată lumea e convinsă că ea există, Patria nu poate fi decât tovarășa Stănescu. Q.E.D. Pe larg, Quod Erat Demonstrandum (pentru că între timp am fost pe la școală unde am dat de foarte multe ciudățenii, cum ar fi matematica și latina). În momentele ei bune, când fața i se catifela cu un zâmbet aducător de bomboane fictive, tovarășa Stănescu o ținea șnur cum că am fi copiii ei. Era, adică, un fel de barză spirituală care, în lipsă de altceva, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
în public, demonstrându-i că enunțul unei probleme este greșit), absolvise primul facultatea (deși se căsătorise în anul II cu o femeie superbă, care, cu pletele ei ca mierea, ondulate, făcuse cândva să tresară gheața de pe patinoarul Oteteleșanu), cunoștea perfect latina (fiind capabil oricând să reproducă pasaje din Cicero, din Horațiu, din Tacitus sau din Iuvenal), îl iubea mai ales pe Bacovia (pe care, incredibil, îl citea și-n spitalul de ftiziologie, după ce i se diagnosticase cancerul pulmonar), construise și proiectase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și i-aș da două șnapsuri, dacă i-aș pupa mâna și dac-aș ruga-o frumos, hai, tanti, cum ziceai că i-ai pizduit și-ai aruncat cu noroi la colectivizare?, ei, ar recita înjurăturile, ar scanda ca-n latină, cu trăire. „Ce grebla coraslei lor de fătați prin bălării să fi făcut, măi băiete? Ce luna, asfințitu’ și luminarea lor de borobeți? Bărbatul îmi murise și rămăsesem io, femeie singură, am pus mâna pe ce-am găsit când i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
exercițiu de stil și de limbă; aspiram să devin poet și mă preocupa creația literară. Rusa ne‑o predau ofițerii albi, emigranți ai anilor douăzeci, care, În absența profesorilor de specialitate, ne Învățau cu aceeași pricepere matematica, fizica, chimia, franceza, latina. După susținerea examenului de bacalaureat am intrat la Universitatea din Belgrad, pe care am absolvit‑o ca șef de promoție al secției nou Înființate de literatură comparată. Am funcționat ca lector de limbă și literatură sârbo‑croată la Strasbourg, Bordeaux
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Îți ferești privirea, chiar fugi când nu mai ai ce zice.“ Acum se va stârni sfada lor teologică despre Elohim, despre pedeapsă, căință, sensul vieții, renunțare, despre trup și suflet, cu trimiteri scolastice și citate În ebraică, greacă, coptă și latină. „Sufletul este alfa și omega“, zise Petru. „E bine tot ce Încuviințează Dumnezeu.“ „Fapta nu este bună sau rea În sine“, adăugă Simon. „Morala este statornicită de oameni, iar nu de Dumnezeu.“ „Fapta de milostenie este zălogul veșniciei“, zise Petru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
curând era miezul nopții - să poftească frumos acasă, totul avea să fie În regulă. Copilul avusese un coșmar (pronunțând cauchemar În dicțiune franceză, foarte apăsat, de parcă astfel cuvântul În sine avea forță de convingere, ca un diagnostic medical pronunțat În latină), trebuia să i se dea sare amară („uite, luați‑o, puteți să păstrați tot flaconul, dar vă rog, doamnă Brener, doar n‑o să vă Închipuiți că acum, În miez de noapte, o s‑o pornesc cu jandarmii În pădure, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pe domnul Húsvágó să viseze la desuurile Eleonorei. Victoria's Secret, Wonderbra și Cacharel, zise doamna Ster, privindu-l amuzată pe domnul Húsvágó, care nu Înțelegea nimic din ce auzea, dar era impresionat de parcă i s-ar fi vorbit În latină sau În ebraică, limbi sacre, după maghiară, bun Înțeles. Eleonora adormi În câteva minute, iar ei trecură În salon. 6. Terente Marcovici Înțelese fără nici un semn, cât de discret, fie chiar și al unui Înger din cei care roiau În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
consilier/șef sector la Consiliul Legislativ, visiting professor și Decan de onoare al Facultății de științe juridice, Universitatea Valahia Târgoviște. I s-a conferit în 2007, titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Valahia-Târgoviște. Limbi străine: franceza, engleza, italiana și latina; cunoștințe de rusă și greacă. Studii: Liceul teoretic Vasile Alecsandri Galați (1941 1947); Facultatea de Drept București (1948 1952), ca șef de promoție; Doctoratul în Dreptul internațional și în Dreptul civil, la Universitatea București (1968); Academia de Drept Internațional Haga (cursurile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
România ale delegațiilor universităților din București, Craiova, Constanța, Suceava, Brasilia, Mackenzie și Sao Paulo, fiind semnate peste 10 documente de cooperare între universități din cele doua țări. La Universitatea din Craiova a fost deschis, în anul 2001, Institutul de studii latino americane, iar la Universitatea Presbiteriană Mackenzie din Sao Paulo a fost inaugurat, în anul 2002, cu ocazia jubileului universității, Centrul de studii Brazilia România. A avut inițiativa și a sprijinit crearea și deschiderea Lectoratului de limbă și literatură română la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
împotriva profesorilor, de indiferență pentru părinții care o implorau să nu se mai masturbeze, lăsând-o să-și aleagă în fiecare noapte pe cine voia, pe vânzătorul de la cofetăria grecului, pe poștașul student de la arte plastice, pe bătrânul profesor de latină, goli și cărțile de florile ofilite dăruite de cei ce o doriseră, nimicul dintre întrebările puse de ea în jurnalul intim, dospit de răspunsuri albe în fața cărora, sigure pe sine, rămâneau cele două puncte :. Concluzia era pe undeva risipită pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
vitrina unui magazin de jucării un ursuleț Panda de pluș, în mărime naturală. Profesorul de chimie, cel de rusă și cel de biologie, cântând în corul pușcăriei de la capătul bulevardului Karl Marx, alături de violatori, hoți și criminali, sau profa de latină, infirmieră la Leprozeria din Tichilești (Dobrogea), oferind daruri de Crăciun. De cine tremuram noi! Cele mai moluște ființe care aveau nevoie de mască pentru a fi impunătoare! Dacă aș fi scriitor, nu ca tine poet pentru gospodine, aș demitiza pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
citea elocvent și cu mare plăce nu mai apune cere, dar ăia mici, i-am prins o dată, săreau paginile ca să termine cartea mai repede. Nu cîștigau mare lucru pentru că de regulă Îi dibuiam, punîndu-i să le reia. Un concitadin de la latină, din același an cu mine, a Înțeles ușor ce mi lip sea, drept care venea și el cînd nu era plecat din oraș, citin du-mi după program, cu zile prestabilite, ore și durată, dar dispărînd după aceea cu treburi la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]