1,272 matches
-
una d-alea la ușă... Nu-ți place mâncarea pe care ți-o fac eu ? Nu-ți ajunge că te spăl, te îmbrac, numai eu știu cum... Că pensia asta nu ajunge nici de medicamente... Ce să mai spun de leafa ta ? Mare scofală, te duci la piață de două ori și gata... Te-ai luat după ei și te-ai făcut inginer... Mai bine te făceai contabil, învățai și tu o meserie adevărată. Nu vezi că diplomele nu mai fac
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
căci lui Gaittany îi plăcea desfrâul vizual), între G. Călinescu înghițituri, se simți dator să atragă atenția că, lăsând gluma la o parte, Conțescu era un bărbat excelent, care trudise din greu ca să-și ajute toată familia, și multă vreme leafa lui fusese grevată de împrumuturi contractate în scopul de a-și întreține frații mai mici. Asta l-a obligat să muncească mai mult, să ia ore suplimentare. "Eh! oftă Pomponescu, multe ar face omul dacă n-ar fi greutățile vieții
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Hagienuș aveau impresia că acesta consumă intenționat ce mai are spre a-i frustra de orice succesiune. Cea mai furioasă era fata lui, și din cauza soțului, om mult mai rezervat. Pretenția lor era ca Hagienuș să le dea lor toată leafa și să le împartă averea de prin provincie, câtă mai rămăsese, în schimbul întreținerii. De guvernantă, spuneau ei, n-avea nici o trebuință. Construirea cavoului fu un semnal de explicații. Pentru ce, ziceau copiii, să vâre bani într-un cavou pretențios, când
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
le spuse clipind șiret, într-un ton de butadă. Nici nu putea face altfel, fiindcă ideea rămânerii pe drumuri era o mare exagerare. La urma urmei, Hagienuș n-avea decât un colț de locuit într-o casă cedată copiilor, de leafa și de veniturile sale nu se putea atinge nimeni. Șederea cu copiii era, nu-i vorbă, o afacere pentru el, căci cu bani puțini avea o pensiune confortabilă. Dezagrementul îl constituia numai stricarea habitudinilor. Așa fiind, de data aceasta Hagienuș
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
oameni credeau că nu săvârșesc un act de conspirație, din moment ce patria lor nu era aci și nu se amestecau câtuși de puțin în treburile țării care-i găzduia. - Ascultă! zise deodată, serios ca niciodată față deSaferian, arhitectul; îi plătești vreo leafă lui Tudorel, băiatul meu, prin sucursala de pe Dorobanți? Manigomian exprimă o uimire maximă, ajutată de ochii săi cam bulbucați. - Te rog să fii sincer! insistă arhitectul. Manigomian reluă râsul său blajin. - Am fost eu vreodată altfel cu dumneata? Și Saferian
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
liber, avea, slavă Domnului! Raționamentul păru lui Ioanide cam himeric, deși Saferian, om foarte pozitiv, nu vedea lucrurile astfel, de vreme ce veniturile lui crescuseră simțitor în ultimul timp. - Rezultatul îl vezi, constată puțin cam sarcastic Ioanide. Societatea de cafea germană plătește lefuri la studenți români. Saferian oftă din fundul pieptului: - Așa e comerțul! Bietul Ioanide X În aceste zile sosind în România un academician francez care arătase totdeauna simpatie pentru poporul român, Legația franceză dădu o recepție aproape somptuoasă, prin faptul că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe marele "aforistician" și care credea că Cioran va revărsa de la bun început asupra ei o cascadă de panseuri inedite, o uimește, la prima întîlnire, lungul excurs al lui Cioran despre chiriile locuințelor pariziene, despre cearta sa cu proprietarul, despre lefurile profesorilor de liceu. Știam, apoi, în detaliu bucătăria în care Friedgard, în prima seară petrecută cu Cioran (Simone era în Vendee), curăță fasole verde și pune la cuptor un superb filet de boeuf, pentru că în mai multe rânduri, tot acolo
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
arhiereul de la Chișănău, în trei rânduri până acum, a strâns ajutoare în bani și bucate pentru slavii din Orient. Fiecare sat din Basarabia au dat câte 25 chile grâu, afară de bani. Toți oficierii rusești au dat a zecea parte din lefile lui; numai în gubernia Odesei se strâng din această soldă ofițerească 25000 ruble pe lună. În Creta turburările au ajuns la conflicte sângeroase, din Tesalia se vestesc tentative de răsculare. [20 august 1876] VESTE PLĂCUTĂ "Timpul" înregistrează știrea adusă de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au mai urcat, ci încă le-au ușurat și prea bine se îndreptase țara, știind fieșcare darea lui pe an. Greci nu adusese mulți, numai câți erau de trebuință curții sale, și numai de aciia cari voiau să slujească cu leafa lor; iar cărui nu-i plăcea astfel se ducea la țara lui. Într-adevăr au fost om foarte înțelept și învățat și, iubind ca și alții să se îndestuleze cu învățătura, au făcut minunate școale, aducând dascăli învățați, făcând orânduieli
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se ducea la țara lui. Într-adevăr au fost om foarte înțelept și învățat și, iubind ca și alții să se îndestuleze cu învățătura, au făcut minunate școale, aducând dascăli învățați, făcând orânduieli acestora și ucenicilor, ca să-și știe fiecare leafa și orânduiala lui. Au dat ispravnicilor mare poroncă "ca să fie cu dreptate săracilor, neîngăduind pe nime să-i calce și să-i năpăstuiască, căci de va auzi cât de puțin că au păzit hatârul cuiva și va veni vreun sărac
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nimărui nimică; încă mulțămea Domnului că au făcut una ca aceasta, căci mulți rămăsese săraci, ales din cei ce erau însurați. Întreg era acest Domn la toate, plin la minte, învățat, știa toate trebile cum le va purta, cui făcea leafă nu le făcea mari, dară în toate lunele le plătea; nu putea să zică, cineva căci nu și-au luat-o. Nu era om împrăștietor; toate sămile le căuta înaintea Măriei Sale; și cuvântul ce grăia era grăit și era lăudat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
suferea Domnul nicidecum. Acest Domn au cumpărat și un loc mare lângă Mitropolie și au pus de l-au îngrădit și au făcut case mari și frumoase, orânduindu - le trei școale pentru învățătura copiilor, orânduind și trei dascali cu bună leafă, de învăța elinește și kinogrecească și moldovinească, rămîindu - i mare pomenire. Au mai făcut și alte pomeni multe. Văzând că s-au înmulțit norodul în Iași, și apa le este puțină și peste mână, au socotit să aducă, să aibă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dări, ci că acea putere se razimă pe buna stare a populațiilor. Pentru întîia dată i se spune birnicului pentru ce plătește dare, întîia dată slujbașii țărei sunt priviți ca atari (iar nu ca privilegiați) și trebuia să muncească pentru leafă, să nu ieie mită, să nu facă hatâr, prin urmare aicea vedem apărând serviciul statului în locul vechiului serviciu al evului mediu, care avea un caracter cu totul personal. El urăște luxul și dă rușinătoare pildă la boieri și pământeni prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și din angajamentele peste măsură oneroase al căror izvor sunt tocmai acele greutăți. {EminescuOpIX 279} În privirea școalei rurale s-au hotărât a se aloca sume pentru premiarea școlarilor sârguincioși, pentru clădirea de locale în comunele fără mijloace, pentru mărirea lefilor învățătorilor plătiți numai de comune și în fine pentru premiarea acelor învățători cari ar fi înscris și promovat mai mulți elevi. Cele două din urmă "încurajări " ni se par cam unilaterale. Învățătorii plătiți numai de comune stau de regulă mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
face vro observație în această privință, căci biletele de bancă chiar în Rusia au un preț scăzut. Poate că și-n această privire s-ar putea stabili o normă oarecare, căci e păcat de Dumnezeu ca bieții oameni să vadă lefurile lor devenind cu totul nominale prin speculele meschine ale evreilor din orașul nostru. Purtarea bună și corectă a armiei imperiale trebuie răsplătită din parte-ne de nu prin simpatii ostentative, dar cel puțin prin ecuitate și prin înlăturarea aspră a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
țigani fiind de 348. Pentru eliberarea lor, el pretinde ca despăgubire din partea statului, de fapt a contribuabilului român, suma de 1.100 galbeni, câte 3 galbeni și ceva pe cap, iar în lei 13.541,45 „cursul hacului” (hac = salariu, leafă). Documentul menționează preocupările robilor la rubrica Meseria ce are, ei fiind scripcari, cobzari, doboșari, ciobotari; pentru cei mai mulți apare mențiunea nu are, însemnând că erau folosiți ca lucrători în agricultură. În baza Legii Rurale din august 1864, partea de nord a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Casa Rurală încă de acum a unui agronom plătit de noi cu retribuțiunea ce se va fixa de Casa Rurală; iar în caz de neplată de către noi, ea se va plăti de către Casa Rurală în contul nostru și încasarea acestei lefi va fi urmărită de Casa Rurală în același mod ca și anuitatea”, adică prin încasatorii statului. Agronomul numit de către Casa Rurală a fost Eugen Podoabă, despre el locuitorii păstrând aprecieri și amintiri extrem de pozitive. Mai târziu, agronomul Podoabă va accede
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
15, pe moșia Torcești; -cantonul nr. 16, pe moșia Torcești și Blăjeri. După cum se poate constata în contextul dat, noțiunea de canton semnifică un segment de șosea atribuit unei persoane angajate în postul de cantonist, pentru lucrări de întreținere cu leafă. Vedem că pe teritoriul comunei noastre figurează șase asemenea cantoane. Că avem de-a face cu porțiuni de șosea și nu construcțiile ce vor purta același nume ne dăm seama și din alte hârtii, în care găsim specificate materialele necesare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din comunele sătești, simțind trebuința imperioasă a înființării de scoale, vor a contribui cu plăcere la înființarea și întreținerea lor”, dar prefectul cere îndrumări asupra modului cum trebuie să procedeze din punct de vedere bugetar și „a-mi desluși dacă leafa profesorului se va plăti din fondurile statului [...] și dacă casa și celelalte vor fi la dispozițiunea școalei vor putea comunele avea îndată profesori plătiți de statu ?”. În acest timp se înregistrează cereri de demisie de la unele școli deja în funcțiune
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tot ars de flamă, pentru că altfel nu are curaj. Dar romul are uneori și efect pozitiv, fiind salutar pentru tratarea durerii de măsele prin „magnetism”. La Brăescu funcționarii beau multiple „vermuturi de Torino” și se plâng că nu le ajunge leafa. Apoi pleacă la dame. Tot la Brăescu, un personaj îi cumpără nevestei adorate un patefon. Apoi bea cu amicii 72 de pelinuri în șase inși, o duzină de om! Ajuns acasă cam la ziuă, își găsește consoarta în pat cu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
prolifica Academie Bârlădeană, mai ales în timpul războiului din 1918... Dincolo de familiile Codrenilor, Epurenilor, Pălădeștilor, a Racovițenilor - Bârladul a avut un profesor Ion Popescu, animator al conștiinței românești nu numai la ziarul Semănătorul de la 1870 - 1876; un Stroe Belloescu care din leafa sa a ridicat două biserici în satele Grivița și Palerma, o școală și statuia lui Cuza Vodă, tot în satul Grivița, o Casă Națională, cu vestita Bibliotecă Publică - sediu și ale cenaclurilor - și pinacoteca în orașul Bârlad; un Solomon Haliță
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care încăpeau patru bănci mici, ocupate de 2 4 elevi, din cei 38 înscriși, iar învățător, cu titlu provizoriu, era Georgiu Sotir născut la Fruntișeni, în 1855, avea absolvită în 1874 Școala Normală din Bârlad, înființată în 1870. Avea o leafă de 76 lei și 95 de bani, plus gradația de 23 lei și 08 bani, adică în total 100 lei și 0,3 bani pe lună. În anul 1914 s‐a construit în Priponești un nou local de școală, cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
gardul viu se strică grebla) ar fi trofeul zilei, răsplătit cu mila statului. Cum iarba rămâne iar căzăturile nu, la 1 milion de lei, 1000 de frunze - repede ascunse (deh! frunzele și zăpada nu se pot număra sau cântări, dar leafa merge). Puși pe evaluare capitalistă, întrebăm: oare cât costă în mod real fiecare frunză dăruită de Domnul întru fericirea muritorilor care, din lene, n-ar avea după ce să bea apă ? 221 Și, concluzia: Frunzele astea scorojite de brumă costă mai
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de duminică, 22 iulie) care aplică un principiu just: să facem ce putem noi, oricât de bine și apoi... să nu așteptăm mila altora ! M-am revoltat să văd cum parlamentarii își acordă tot felul de drepturi și măriri de lefuri (ce-or fi făcut ăștia, să merite?), m-am revoltat să aflu de afacerile oneroase ale unor politicieni și funcționari, care fură din banul public, deci din impozitele pe care le plătim... Culmea că cei mulți nu mai au și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
să mai fie amabil. Cu funcționarii din Consiliul Județean e mai grav. |știa au telefoane de tot felul și trebuie să cheltuiască impulsurile ! Mai o gagicuță sau un amant, mai vreo 2 hârtii în fapt de seară și timpul trece, leafa merge ! N-o fi cea mai mare, dar e cea mai sigură ! Sau la deconcentrate... Jalea cea mai mare: acolo unde se eliberează AUTORIZAȚII. Oamenii ăștia nu prea au ce face și atunci aleargă după fiecare punct sau virgulă dintr-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]