3,620 matches
-
care le îmbrăcam și am înlocuit-o cu un cordon negru de la o draperie, care avea mici ciucuri la capăt. Sigur, nu toată ziua ne jucam de-a sfinții. Mai des mergeam în parcul Drumul Taberei și ne dădeam în leagăne sau ne plimbam cu barca, decât mergeam în părculețul de lângă bloc unde aveam mânăstirea noastră secretă adăpostită de niște copăcei mici și de glicine care se întindeau între ei ca un acoperiș. Dar jocurile astea au lăsat urme adânci în
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
revărsat în smaradul de strune zglobii, desface corola îmbobocită a gândurilor albe, în fulgerele cupelor rubinii de-nflăcărare. Răbdarea lui brodată din echinoxul veșniciei, din clarul Chemării dintâi a lui Andrei, înseninează izbânda eroului prevestită în nesfârșitul șir de Balade, leagăn al pruncilor zămisliți spre Poteca de sus. Demnitatea lui este împletită-n rășină de sihaștrii, pironită-n streașină de cer, lângă plămada multpreadoritului Mire, Purces din Aminul Iubirii, viu sâmbur înmugurit în patima dreptății. Nădejdea lui este potirul îmbărbătat cu
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
COPILULUI CIBERNETIC Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1281 din 04 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Viața-i gâtul unei lebede cântând doar sub ghilotina visului Printre zăbrelele norilor luna rămâne fotografia primului sărut Optimiștii nu mai încap în leagăn chiar de la prima oră Totuși scepticii își cioplesc în continuare cele mai fotogenice cruci Și-n virtutea tuturor abisurilor condiției umane stelele se-aruncă din cer una câte una Un singur mormânt își mai face conștiincios cotidiana gimnastică de înviorare
EREZIA COPILULUI CIBERNETIC de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349165_a_350494]
-
și pământuri roditoare. La Iași, Basarabia este deja reintegrată pe o hartă (care poate fi observată doar de la înălțime!) din Piața Națiunii chiar în centrul lui. În sculptura din marmură albă, un dar frumos al principesei Olga Sturdza făcut Iașului - leagănul unirilor, la 1927 (demolat la 1947 și refăcut în 1999), Basarabia este simbolizată prin copilul care încearcă să se țină de poalele mamei. Să ne ajute Dumnezeu să ne împlinim visul de secole! -------------------------------------------------------------------------- Dragi prieteni, Situatia în acest colț de
REUNIREA NU MA E DOAR O DORINŢĂ, REUNIREA A DEVENIT O STRICTĂ NECESITATE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348493_a_349822]
-
ei au renunțat la carnetul de partid. Ceilalți doi erau orbi din naștere. Puii de om se nasc cu ochii gata deschiși! Vorbirea articulată este un dar Divin. Dar limba maternă se învață în timpul suptului de la mângâierile și cântecele de leagăn grăite de mămică. De unde știe mămica ce să facă? Cine a învățat țărăncuța, țărăncuță cu bujori în obrăjori să-și crească scumpa odraslă? Oare știe doamna Profesor Doctor în Medicină mai bine decât țărăncuța să facă copii? Mi-e teamă
BĂTĂLIA DINTRE MINTE ŞI TRUP de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348558_a_349887]
-
LUI LUCACIU" Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 309 din 05 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Andreia Botiș și "Doina lui Lucaciu" • Vasile MORAR Nu cred să fie mamă în lumea aceasta care să nu murmure lângă covata, lângă leagănul, lângă pătuțul pruncului înainte de-a adormi un cântecel cât un murmur de izvor cu care să tragă peste pleoapele mugurelului de om pojghița dulce a somnului. Mă întorc în copilărie și-o aud pe mama. Ca o șoaptă de
ANDREIA BOTIŞ ŞI DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348627_a_349956]
-
pleoapele mugurelului de om pojghița dulce a somnului. Mă întorc în copilărie și-o aud pe mama. Ca o șoaptă de frunză îi era glasul. Ca un murmur de iarbă mângâiată de vânt. Dar mama nu abătea spre cântecelele de leagăn știute. Nu. Ea, săraca, nu avea vreme de finețuri melodice. Îmi căuta să mă adoarmă "Doina lui Lucaciu" cum n-am mai auzit-o cântată până la Toamna Someșană la Ulmeni, de către consăteanca mea, Andreia Botiș. Toate în acele clipe absolut
ANDREIA BOTIŞ ŞI DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348627_a_349956]
-
sub palme și-asudă. și zboară roiuri de fluturi, într-o metamorfoză; de friguri, carnea ți-o scuturi: floare albă și roză. ninge pe muguri gingași, un scutec cald și verdunc și-n urmele tale de pași se dă în leagăn un prunc. Referință Bibliografică: într-o metamorfoză / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 734, Anul III, 03 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ÎNTR-O METAMORFOZĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348769_a_350098]
-
vă scriu De frații mei și parcă sunt mai viu, Cuvintele în mine dau năvală, Ce sfântă și statornică răscoală! .............................................. De unde vin m-am întrebat și eu Cu ochii rugători la Dumnezeu, Să-mi dea atâta timp cât îl pot duce De la leagăn, până lângă cruce... Referință Bibliografică: De unde vin... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1292, Anul IV, 15 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DE UNDE VIN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349254_a_350583]
-
floare, ai corpul liană bătută de vânt și sălbatecii ochi de cicoare, umbletul ți-e urmă de vis ce calcă pe perne de fluturi, când râzi și vorbești, doruri și vise tu scuturi, în fața ta înfloresc grădini de stele-luceferi, ești leagăn păgân de neîmblânzite păcate , pângărită de ochi nevăzuți și de vânturi spurcate, ești vis, ești minune despicând ramuri de dor, meduză ce stai pe țărm bântuită de algele coapte, ești marmora scoasă din ape făcută din carne și lapte, zăpezi
TU, FEMEIE, PENELOPĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349261_a_350590]
-
în „Cină cea de taină", a fost trimis să povesteasc despre Isus și Dumnezeu „barbarilor" ce au ținut piept Imperiului Roman aproximativ 400 de ani, Mâniei Romei, România noastră de azi! În toată istoria timpurie a creștinătății, doar ținutul Tracic, leagănul civilizației Europene, a îmbrățișat creștinismul fără să fi văzut semne și minuni, fără crime sau războaie. Sfântul Andrej a primit har de la Dumezeu și a vorbit pe înțelesul tuturor, om către om, fără ziare, cărți, telefoane, televiziune, internet și a
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (3) ŢARA, SFÂNTUL ANDREI ŞI APOSTOLATUL LUI EMINESCU de IOSIF POPA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349349_a_350678]
-
în „Cină cea de taină", a fost trimis să povesteasc despre Isus și Dumnezeu „barbarilor" ce au ținut piept Imperiului Român aproximativ 400 de ani, Maniei Romei, România noastră de azi! În toată istoria timpurie a creștinătății, doar ținutul Tracic, leagănul civilizației Europene, a îmbrățișat creștinismul fără să fi văzut semne și minuni, fără crime sau războaie. Sfanțul Andrej a primit hâr de la Dumezeu și a vorbit pe înțelesul tuturor, om către om, fără ziare, cărți, telefoane, televiziune, internet și a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349351_a_350680]
-
în „Cină cea de taină", a fost trimis să povesteasc despre Isus și Dumnezeu „barbarilor" ce au ținut piept Imperiului Român aproximativ 400 de ani, Maniei Romei, România noastră de azi! În toată istoria timpurie a creștinătății, doar ținutul Tracic, leagănul civilizației Europene, a îmbrățișat creștinismul fără să fi văzut semne și minuni, fără crime sau războaie. Sfanțul Andrej a primit hâr de la Dumezeu și a vorbit pe înțelesul tuturor, om către om, fără ziare, cărți, telefoane, televiziune, internet și a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349351_a_350680]
-
cu bătrâni 23 măceș înflorit - primul poem de haiku al acestui an 24 pași mici prin colb- la picioarele troiței cană cu fragi 25 lanul de orez - un fluture ostenit pe sacul plin 26 spicul de orez - pentru o clipă leagăn pentru fluture Referință Bibliografica: Haiku / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1113, Anul IV, 17 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349883_a_351212]
-
om spre ași dezvolta anumite aptitudini. Antrenarea se poate face sub supravegherea unui antrenor sau sub autocontrol. Dresarea necesită un dresor om care ține sub strict control animalul dresat. Spre surprinderea mea, într-o excursie la Olimpia din Peloponezul grecesc, leagănul primelor Olimpiade ținute în imediata vecinătate a grandioasei statui a lui Zeus stăpânitorul fulgerelor, una din cele 7 minuni ale lumii antice, am aflat că atleții pregătiți pentru Olimpiadă erau dresați nicidecum antrenați. Stadionul propriu zis, păstrat și astăzi aproape
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
ascuns printre stânci/ Se află bătrânul refugiu./ Acolo se întâlnesc acei ce iubesc/ Pereții de stâncă și cerul.// Refren: Nu-i nimeni să-i înțeleagă/Nu-i nimeni la fel ca ei, le fel ca noi/ Doar dorul în dulce leagăn/Să-i urce spre creste mereu.// 2. Mi-e inima-n furci, de vrei poți să urci/ Să simți primul pas în perete/ Speranța apoi să facem în doi/Și-apoi tot mai sus printre creste.” Ansamblul „Crenguța de aur
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
topesc Și plânge neamul românesc, În doinele ce încă mai jelesc ! Coloana este totuși infinită Și stă Brâncuși alăturea de ea, La masa tăcerilor asculta Vorbele ce’s spuse, în nopți fără de stea. Și’n stihuri au pulsat emoții, De la leagăn, până la mormânt, La țărm de mare însuși Eminescu, Ascultă marea’n șoapte suspinând. E’atâta dor aici, iubire, dar și jale, Pământul sfânt să îl păstrăm ! Credință sfeșnic de nădejde să ne fie Români, uniți în jurul gliei să ne adunăm
AICI E ... ROMANIA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344447_a_345776]
-
rai înțelegător s-a arătat, întru care este dumnezeiescul pom, din care mâncând vom fi vii, și nu vom muri ca Adam. Hristos Se naște ca să ridice chipul cel căzut mai înainte" (stihiri la Vecernia Înainte prăznuirii Nașterii). Chiar lângă leagănul Pruncului se află două animale, către care trimite o profeție a lui Isaia: „Boul își cunoaște stăpânul și asinul ieslea domnului său, dar Israel nu Mă cunoaște; poporul Meu nu Mă pricepe" (Is. 1, 3). Contemplată de sus în jos
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
Doina ! Credința noastră e sfânt creștină. Religia pamantullui nostru e însă doina. În pace de seară, când, de undeva, din negura și tăcere, prinde viață o doina, doina din Țară Oltului sau doina din Țară Moților, e un cântec de leagăn ieșit din pământul negru, din aurul și din cărbunii lui, ca să adoarmă FIREA și durerea EI. E un cântec pe care-l spune pământul de veacuri, laolaltă cu viața de pe el. Și când se canta'n munți : "Du-te dor
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
sîntem. Vreau să-i facem o surpriză; să nu mai plângă, să nu mai fie tristă și supărată pe mine. Băiatule, nu plânge, vine tata la tine. Cât de curând vom construi castele din nisip și te voi da în leagăn. Și,mai târziu,va veni și mama.Vom fi iar fericiți.Nuuu!Oh, nu! Nu pleca,dragul meu!Stai,așteaptă! Așteaptă-l pe tata. Vin imediat!Așteaptă-mă,puiul meu drag!'' Se ridică în picioare.Să nu-i dea voie
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]
-
de fructe puse la uscat, cucuruz. În camera a dinainte se află: car (pat) cu haine, cu țoale, țolinci, perini, lipidee (cearșafuri), pe pereți sunt laturi țesute în război, blide cu ștergare, la geamuri draperii țesute în război, două lejine (leagăne) pentru copii dintre care unul e legat de grindă, parsechi (dulap) cu blide, războiul de țesut, furcă de tors cu fus, canapeu (ladă cu spătar, în care se ținea zestrea fetelor și pe care se putea sta). În camera dinapoi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
de zână. Dincoace, țărmul mării, însemnat de cetăți și fortificații creștine cu nume de basm: Dochiaru, Xenofont, Xeropotamu, Gregoriu, Dionisiu, Sfântul Panteleimon, Pantocrator, Vatopedi, Stavronikita, Iviron, Karakalu, Prodromu ... Iar marea, sub noi, maică iubitoare și amenințătoare, virgină, lascivă și crudă, leagăn, altar și sicriu, cu albastrul incredibil, ucigător și vital deopotrivă. Maternă și perversă, amăgitoare, eliberatoare și, totodată, sufocantă prin majestate, alinătoare prin grație. Dincolo și dincoace, munții cruciați, împăduriți cavaleri înzăuați în stânci musculoase, piatra colțoasă, aspru și bogat mușcătoare
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
de lipsa educației materne. Pedagogi profesioniști, oricât de bine ar fi pregătiți, sunt doar „muncitori cu gura” își îndeplinesc de nevoie profesiunea ca să ia la finele lunii paralele. Mama mai cântă copilașului „nanii, nanii puișorul mamei” și alte cântecele de leagăn. Educatoarele mai va! Un copil neobișnuit cu melodiile materne va fi dur ca un Spartan și războinic ca un Atenian. Ori nu avem astăzi nevoie de militari sau militanți politici. Prefer o fetiță care fredonează o doină decât „o mare
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
iubite capătă străluciri stranii în mințile poeților, le aprind fantezia, gândea poetul... Nu e acesta un șiretlic al naturii pentru ca specia să nu piară? Se-auzeau roțile trenului cu zgomotul lor sacadat în liniștea cușetei cântând parcă un cântec de leagăn care puse stăpânire pe somnul lui. Trenul trecea prin gări pustii, printre munți și printre văi spre Moldova lui natală: frumoasă Țara Moldovei... Ajunsese la Botoșani pe seară când soarele încă mai strălucea pe boltă. Merse repede la mătușa lui
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
consacrate cu privire la relațiile dintre oameni și scopul comun al omenirii, acum le-a sosit momentul. Prin mesajul ei de pace și de armonie deplină cu Cosmosul, cu oamenii și cu Dumnezeu, aceasta Cupola ar putea face ca Europa să redevină leagănul civilizațiilor lumii, ceea ce nu ar putea face nici o acțiune politică sau militară. Europa și întrega lume liberă va pași pe un alt drum dacă va trece la acțiunea de construcție a acestei Cupole transcedentale. Este vorba de bolta omului întreg
O NOUA CUPOLA PENTRU OMENIRE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348078_a_349407]