1,578 matches
-
e gli stretti nella politică russa ed Europea dal trattato di Qüciük Kainargi alla convenzione di Montreux, Milano, 1948, p. 15. 6 Cf., scrisoarea adresată de Robert Liston, trimisul extraordinar al Mării Britanii la Stockholm, lui Francis James Jackson, secretarul Legației britanice la Berlin, care coordona acțiunile anglo-prusiene împotriva Rusiei, la 1 februarie 1791, PRO, Foreign Office, 353, 64. 7 Cf., scrisoarea lui Robert Liston către Francis James Jackson, din 8 februarie 1791, în loc. cît., fond cît. încheierea unui tratat de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
negociator, aflat de mult timp în serviciul diplomatic al Suediei la Istanbul, anume Ignatius Mouradgea d'Ohsson 25, care a fost numit, din nou, după o perioadă de întrerupere a activității sale în cadrul Misiunii, prim secretar, interpret și consilier al Legației Suediei la Istanbul. Pe când se află la Viena, Mouradgea d'Ohsson a fost contactat de Abubekr Ratib efendi, reprezentantul diplomatic al Porții Otomane în Capitala Imperiala, care i-a încredințat proiectul sultanului Selim al III-lea "de travailler sérieusement à
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
europene. În această calitate, s-a remarcat, îndeosebi că negociator din partea otomană a tratatului de comerț încheiat cu Spania, în anul 178428. Astfel că d'Ohsson a început, inițial cu caracter personal, dată fiind poziția sa oficială de membru al Legației Suediei la Istanbul, si cu aprobarea tacită, iar uneori chiar explicită, a autorităților centrale suedeze, o laborioasa activitate de elaborare a diverse planuri de reformare a Imperiului Otoman, reformare care, în anumite limite, corespundea și intereselor politice ale Suediei în
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
atras adversitatea reprezentanților diplomatici la Istanbul ai puterilor coalizate care au declanșat, inca la sfârșitul anului 1793, o veritabilă campanie de denigrare și de neutralizare a lui, din punct de vedere diplomatic, si de boicotare, tot pe plan diplomatic, a Legației Suediei la Istanbul 40. Firește, Mouradgea d'Ohsson s-a apărat de acuzațiile ce i se aduceau 41 și a continuat să apere punctul de vedere al Suediei în problema subsidiilor 42. Misiune destul de dificilă, deoarece Suedia, de teama unor
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pe pământul României”67. La 31 mai 1935, la Moscova s-a semnat un Protocol sovieto - român în care se prevedea restituirea arhivelor românești inclusiv a osemintelor lui Dimitrie Cantemir 68 . La 21 iulie 1935, Titulescu a trimis o telegramă Legației României la Berlin prin care informa, că în eventualitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală 67 Nicolae Titulescu, Acei ce nutresc asemenea idei joacă la loterie soarta țării, în “Adevărul literar și artistic”, București, anul XI, nr.605, 19 februarie
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
pe pământul României”67. La 31 mai 1935, la Moscova s-a semnat un Protocol sovieto - român în care se prevedea restituirea arhivelor românești inclusiv a osemintelor lui Dimitrie Cantemir 68 . La 21 iulie 1935, Titulescu a trimis o telegramă Legației României la Berlin prin care informa, că în eventualitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală 67 Nicolae Titulescu, Acei ce nutresc asemenea idei joacă la loterie soarta țării, în “Adevărul literar și artistic”, București, anul XI, nr.605, 19 februarie
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
agricole, este respins cu îndârjire de București. Comerțul exterior al României începe stabilirea de legături cu Vestul. Sunt întreprinse și încheiate negocieri cu guvernele occidentale privind sumele ce vor fi plătite ca despăgubire de statul român pentru naționalizările din 1948. Legațiile britanică și franceză din București devin ambasade. (Informații selectate din lucrările : K. Treptow [ed.], A History of Romania, The Center for Romanian Studies, Iași, 1997 ; Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002 ; Dennis Deletant
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care după 1990 cunosc o intensificare a relațiilor cu Vestul. „România și Statele Unite ale Americii au stabilit relații diplomatice la 14 iunie 1880, la nivel de agenție diplomatică, pentru ca două luni mai târziu acestea să fie ridicate la nivel de legație. Relațiile diplomatice au fost întrerupte la 12 decembrie 1941 și au fost reluate la 7 februarie 1946, la nivel de legație. La 1 iunie 1964, relațiile dintre cele două țări au fost ridicate la nivel de ambasadă.”<footnote Situl Ministerului
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
iunie 1880, la nivel de agenție diplomatică, pentru ca două luni mai târziu acestea să fie ridicate la nivel de legație. Relațiile diplomatice au fost întrerupte la 12 decembrie 1941 și au fost reluate la 7 februarie 1946, la nivel de legație. La 1 iunie 1964, relațiile dintre cele două țări au fost ridicate la nivel de ambasadă.”<footnote Situl Ministerului Afacerior Externe, Statele Unite ale Americii (http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5726); footnote> Imediat după Revoluția din 1989
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
român, să controleze afacerile pe care le aveau în România și să continue interesele pe care Administrația Americană le avea aici. La fel ca și în cazul Bulgariei, americanii nu erau de acord cu guvernul de la București, motiv pentru care legația americană a fost obiectul unei campanii de presiune și defăimare din partea guvernului român, care a zădărnicit activități ale diplomaților prin încercarea de a le lega de grupurile anticomuniste din interiorul țării. Cu toate că Tratatul de Pace cu România prevedea restaurarea drepturilor
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
care după 1990 cunosc o intensificare a relațiilor cu Vestul. „România și Statele Unite ale Americii au stabilit relații diplomatice la 14 iunie 1880, la nivel de agenție diplomatică, pentru ca două luni mai târziu acestea să fie ridicate la nivel de legație. Relațiile diplomatice au fost întrerupte la 12 decembrie 1941 și au fost reluate la 7 februarie 1946, la nivel de legație. La 1 iunie 1964, relațiile dintre cele două țări au fost ridicate la nivel de ambasadă." Imediat după Revoluția
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
iunie 1880, la nivel de agenție diplomatică, pentru ca două luni mai târziu acestea să fie ridicate la nivel de legație. Relațiile diplomatice au fost întrerupte la 12 decembrie 1941 și au fost reluate la 7 februarie 1946, la nivel de legație. La 1 iunie 1964, relațiile dintre cele două țări au fost ridicate la nivel de ambasadă." Imediat după Revoluția din 1989, România, își firmă dorința de a se constitui ca un stat democratic. Statele Unite ale Americii încurajează aceste demersuri, favorizând
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
guvernul Antonescu ar fi avut o orientare pro-occidentală. De remarcat, însă, faptul că nu era exclusă, în viitor prezentarea situației din nordul Transilvaniei și altor puteri, chiar ostile Axei. Mihail Sturdza, ministrul de Externe trimitea, la sfârșitul lui octombrie 1940, Legației române din Londra o telegramă: după ce i se prezenta ministrului român atrocitățile patronate de unguri în regiunea ocupata i se făcea precizarea : "Cele de mai sus vă sunt comunicate pentru moment, spre știința domniei voastre personala. " Așadar, se aștepta momentul
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
din Transilvania de Nordtransmise de Marele Stat Major la 13 septembrie 1940, Ion Antonescu a ordonat informarea urgentă a Italiei și Germaniei: " Se va comunica, prin Ministerul de Externe, d-lui Valer Pop. (...) Foarte urgent. Astăzi. Se va comunica și legațiilor germană și italiană, astăzi, prin Ministerul de Externe. " Așadar, generalul a avut o reacție fermă și promptă. Prima urmare a acestui demers a fost intervenția ministrului Germaniei la Budapesta pe lângă Csaky, ministrul de Externe al Ungariei cu cererea de a
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
efectiv activitatea la jumătatea lui octombrie 1940. Cum era, însa, de așteptat, raportul întocmit a încercat să nu-i învinovățească prea mult pe maghiari , forma finală a documentului fiind influențată direct de Ciano. Într-un mesaj trimis la București de Legația româna din Roma, se spunea : ” Adevărul este că raportul a fost depus și că este defavorabil Ungariei, ceea ce nu a convenit contelui Ciano. ” El a dat ordin delegatului italian Roggeri să-l atenueze . De la început, guvernul Antonescu nu s-a
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
ocupația horthystă . Cu aceeași însărcinare a fost trimis și Vaier Pop ia Berlin. După întrevederea cu contele Ciano, M. Manoiiescu a trimis în aceeași zi (13 octombrie, telegrama cifrată telefonată nr. 6434 atât ia Ministerul Afacerilor Străine cât și ia Legația româna din Berlin. A urmat întrevederea cu Mussoiini (18 octombrie ) căruia i-a prezentat o "hartă a ororilor ungurești ” pe care o aicătuit-o împreuna cu ofițerii Legației române, însoțindu-și astfel expunerea cu un material expresiv asupra obligațiilor morale de
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
telegrama cifrată telefonată nr. 6434 atât ia Ministerul Afacerilor Străine cât și ia Legația româna din Berlin. A urmat întrevederea cu Mussoiini (18 octombrie ) căruia i-a prezentat o "hartă a ororilor ungurești ” pe care o aicătuit-o împreuna cu ofițerii Legației române, însoțindu-și astfel expunerea cu un material expresiv asupra obligațiilor morale de protecție a românilor pe care ie antrenau pentru ei Dictatul de ia Viena . În raportul către generalul Antonescu (text 27 p.), M. Manoiiescu prezintă astfel rezultatele principale
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
în aceeași lucrare, Mihail Sturdza a consacrat un capitol special atitudinii Mișcării Legionare față de Dictatul de la Viena, pe care-l considera stupid și în privința căruia, având în vedere rolul Germaniei la semnare, pretindea că ar fi comunicat unuia dintre colaboratori Legației Reichului la București:” Cu aceasta (cu decizia de la Viena), ați pierdut, probabil, războiul.” La 14-16 noiembrie 1940, acompaniindu-1 pe generalul I. Antonescu la Roma, în vizita la Benito Mussolini, Mihail Sturdza s-a întâlnit cu omologul său italian , contele Galeazzo
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
în centrul Europei, cu misiuni subversive asupra vecinilor și acțiuni de propagandă în restul continentului. În cadrul Comisiei de lichidare funcționa, practic, Serviciul de Spionaj Militar și Politic, condus de generalul Bela Lehoccky, fost șef al Comisiei și numit consul pe lângă Legația ungară din Viena, care avea în atenție atașații militari străini, curierii diplomatici, emigranții și comuniștii unguri aflați în Austria și în țările limitrofe. Serviciul a fost organizat pe următoarele grupe: 1. Grupa emigranților comuniști, condusă de Josef Landler, Bela Vago
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de dreapta, bazat pe grupurile liberale și burgheze. Acțiunea de supraveghere a grupurilor politice ungare aflate în Austria a fost coordonată de dr. Nikolaus B. von Medve, fost prefect al comitatului Hunyadi (1904-1905), secretar al ministrului Theodor Barthyanyi, consilier de legație la Viena (1918), unde a urmărit activitatea liderilor politici emigrați din Ungaria. Acțiunea sa a fost descoperită, astfel încât a trebuit să fie rechemat, însă și-a continuat munca din Ministerul de Externe de la Budapesta. Omul său de încredere din Viena
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
orice acțiune” în folosul țării natale. Între acestea s-au numărat: - Făinaru, implicat în mișcarea comunistă română, fost agent a spionajului german în România (1916-1918). În pofida unor semnale că și-a continuat activitatea informativă în favoarea Germaniei și după încheierea războiului, Legația României din Berlin i-a eliberat un pașaport pe 2 ani „pentru serviciile ce le aduce”. - Jean Moseanu, dezertor din Regimentul 46 Infanterie și urmărit de Curtea Marțială a Corpului 2 Armată, a fost patronul Varieteului „Trocadero” din Capitală în timpul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de Arad. O altă acțiune de spionaj de sorginte ungară a fost identificată și anihilată în perioada 1926-1927 de structurile specializate autohtone. La sfârșitul lunii iunie 1926, un comerciant de lemne din Seghedin, pe nume Freisberg, s-a prezentat la Legația României din Budapesta unde a încunoștințat despre existența unei rețele de spionaj maghiar pe teritoriul României. Pe 14 iunie 1926, în timp ce călătorea cu trenul pe ruta Arad-Seghedin, Freisberg a avut drept coleg de compartiment un individ pe nume Walkay. Acesta
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de dincolo de Nistru. În același timp, organele naționale de contrainformații au monitorizat cu atenție organizarea Intelligence Service din România și au atras la colaborare o parte din membri. Rezidența britanică îl avea la conducere pe Archibald Gibson, atașat comercial al Legației britanice (str. Washington nr. 5) și a fost organizată pe trei servicii: 1. Serviciul de informații referitor la România, condus personal de Gibson (sediu în str. Pietății nr. 5); 2. Serviciul de informații referitor la U.R.S.S. și contrainformații privind
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Filaj-Supraveghere; - Echipa 3 Cercetări-Percheziții. 2. Grupa II-a - mișcări subversive și diferite asociații de stânga: - Echipa 1 Informații; - Echipa 2 Supraveghere pe teren; - Echipa 3 Control și Supraveghere fabrici; - Echipa 4 Cercetări-Percheziții. 3. Grupa III-a - grupuri etnice, acțiunea străinilor, legații: - Echipa 1 Informații: țări amice; țări nesigure; țări inamice; - Echipa 2 Filaj; - Echipa 3 Cercetări. 4. Grupa IV-a - paza și protecția demnitarilor, informații de la autorități și instituții publice. Astfel, noua structură, cu o încadrare de 328 de funcționari, a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
anunțate în Capitală în cursul lunii septembrie 1936, iar materialul a fost trimis și la Prefectura Poliției Capitalei în vederea unor eventuale hotărâri. Tot în 1936, agenții Corpului Detectivilor, au constatat că Serghie Radcenco, viceconsul și șeful serviciului de contrainformații al Legației U.R.S.S., „culege” date cu privire la activitatea și propaganda desfășurată de cel de-al III-lea Reich în România. Cel în cauză a cerut agenților săi să obțină informații cu privire la unii lideri ai germanilor din România, printre care Fritz Fabritius, Hans-Otto
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]