2,543 matches
-
noutate) a celei de-a doua Camere. Cu alte cuvinte, nu este posibil ca o prevedere să fie introdusă, în etapa adoptării în Camera decizională, exclusiv de către aceasta, dacă, strict în privința sa, această Cameră nu are competența de legiferare decizională definitivă atribuită expres de art. 75 alin. (1) din Constituție, deoarece ar însemna ca acea normă legală să fie rezultatul adoptării de către o singură Cameră parlamentară, ceea ce contravine principiului bicameralismului. Așadar, rezultă că instituția întoarcerii legii acționează
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
n) din Constituție, ci pentru că accesoriul sub aspectul procedurii de adoptare urmează principalul - accesorium sequitur principale. ... 104. Orice procedură parlamentară trebuie să fie caracterizată prin coerență și unitate pentru a se adopta legi clare, precise și previzibile, opera de legiferare neputând fi fragmentată într-un mod nefiresc. Astfel, o fragmentare procedurală excesivă conduce la soluții legislative incoerente în sensul că prin întoarcerea artificială a legii și respingerea eventualelor dispoziții introduse se poate ajunge la situația în care celelalte dispoziții să
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
hotărârile de Guvern adoptate în cauză, cu respectarea mecanismului constituțional reglementat de art. 53 alin. (1), art. 77 alin. (1) și art. 108 alin. (1) și (2) din Constituția României. Reclamanții invocă disparat o prevedere constituțională cu ignorarea mecanismului de legiferare și de punere în aplicare a legii reglementat prin Constituția României, prin lege neputându-se reglementa modalitățile concrete în care dispozițiile sale se duc la îndeplinire, această chestiune fiind una de executare a legii, conform art. 108 alin. (1) și
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
în respectarea cerințelor impuse de art. 53 din Constituția României, cu un domeniu de aplicare clar definit în preambulul său. Motivul de nelegalitate invocat de către reclamanți este vădit neîntemeiat, raționamentul juridic expus fiind în contradicție cu mecanismul constituțional de legiferare și punere în executare a legii, astfel cum a fost explicitat anterior. Cel de al doilea motiv de nelegalitate invocat de către reclamanți vizează nemotivarea actelor administrative contestate, chestiune invocată strict cu referire la preambulul și conținutul hotărârilor de Guvern
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
adopta reglementări în acord cu mandatul primit din partea alegătorilor, a fost subjugat voinței executivului, în speță Guvernul, care, trecând peste mandatul primit în virtutea instituției delegării legislative, vine să înfrângă tocmai voința celui care l-a împuternicit. Astfel, prin legiferarea, în anul 2018, a art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, care suspendă Legea-cadru nr. 284/2010, abrogată, se încalcă art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 41. Cu privire la invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 61
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
114/2018, raportată la art. 61 alin. (1) și la art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, prin Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, precitată, paragraful 74, Curtea a reținut că aceasta este neîntemeiată. Astfel, sub aspectul competenței de legiferare, așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa, la paragrafele 74 și 75 ale Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 14 martie 2017, relația dintre puterea legislativă și
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
Casație și Justiție este competentă să se pronunțe. ... 38. În acest sens s-a arătat că, dacă se va aprecia că noțiunea de adaptare a contractului reprezintă o operațiune care nu a fost avută în vedere de legiuitor în contextul legiferării art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 și, implicit, a art. 9 din același act normativ, ci o creație a practicii judiciare constituționale, termenul de apel se impune a fi cel prevăzut de art. 468 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
raportare inclusiv la jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 139 din 13 martie 2019 și Decizia nr. 128 din 6 martie 2019) s-a reținut în cadrul considerentelor decisive că dispozițiile constituționale care cuprind reguli cu caracter procedural incidente în materia legiferării se corelează și sunt subsumate principiului legalității, consacrat deart. 1 alin. (5) din Constituție, la rândul său acest principiu stând la temelia statului de drept, consacrat expres prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție. ... 9. În Dosarul nr. 1.896A/2023
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
268 din Codul de procedură fiscală, orice persoană care se simte lezată în drepturile sale printr-un act administrativ are dreptul de a-l contesta. Dispozițiile art. 16 alin. (1) din legea sus-amintită reglementează faptul că „(1) în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere“. Din analiza celor două texte rezultă că
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
nr. 29/2018 reiese că această lege se aplică și unor situații create anterior intrării în vigoare a Legii nr. 227/2015. ... 6. Față de această împrejurare, apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât legiferarea acestora s-a realizat cu nerespectarea normelor de calitate a legii, astfel cum au fost dezvoltate prin jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, context în care apreciază că este
DECIZIA nr. 436 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275768]
-
aplică și în cazul comisiilor permanente care desfășoară anchete potrivit art. 72 . ... 5. Comisii de mediere*) *) Conform art. 155 alin. (1) din Constituția României, republicată, procedura medierii se referă doar la proiectele de legi și propunerile legislative în curs de legiferare, înregistrate înainte de adoptarea Legii de revizuire a Constituției României, rămânând aplicabilă legilor constituționale. Articolul 80 (1) Dacă una dintre Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/273497]
-
1) Legile constituționale se adoptă cu votul unei majorități de cel puțin două treimi din numărul deputaților. (2) Legile organice și hotărârile privind Regulamentul Camerei Deputaților se adoptă cu votul majorității deputaților. (3) Legile ordinare și hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, în condițiile existenței cvorumului legal. (4) În cazurile în care Constituția României, republicată, sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel puțin două treimi și președintele constată în prealabil imposibilitatea întrunirii majorității
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/273497]
-
a scăzut cu 60% între 2014 și 2020. În anul 2018, interzicerea instituționalizării pentru copii de vârste mici a fost extinsă până la pragul vârstei de 7 ani*52), dar numărul copiilor mai mici de 7 ani a scăzut și anterior legiferării, cu 73% din 2014 până în 2020. Totuși, în continuare, în sistemul de protecție specială există 267 de copii cu vârste sub 3 ani și 605 cu vârste sub 7 ani, în condițiile în care Legea nr. 272/2004, republicată, cu
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
nule, în măsura în care se probează incidența actelor declasificate cu privire la persoana lor. ... 15. Se susține că se încalcă obligația generală impusă tuturor subiectelor de drept prin art. 1 din Constituție, inclusiv puterii legislative, care în activitatea de legiferare trebuie să respecte Constituția și să asigure calitatea legislației. Totodată, este încălcat principiul independenței și imparțialității judecătorilor, în măsura în care, în mod discriminatoriu pentru persoanele față de care se declasifică documentele invocate, recuzarea a fost formulată și soluționată anterior
DECIZIA nr. 312 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276110]
-
a terenurilor, incompatibilă cu scopul de protecție și/sau de conservare. Raportând cele enunțate anterior la situația concretă, în care Guvernul a stabilit în locul autorității publice centrale pentru protecția mediului care sunt cazurile excepționale, se apreciază că această manieră de legiferare conduce la lipsa de claritate și previzibilitate a dispozițiilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 175/2022. ... 7. Invocându-se jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
competentă în domeniu să fie autoritatea publică centrală pentru protecția mediului (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor), dar și caracterul actelor emise de această autoritate în domeniu, acte cu caracter infralegal, actul normativ criticat nu corespunde finalității constituționale a activității de legiferare acordate Guvernului. Se consideră că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 175/2022 nu este adoptată cu luarea în considerare a normelor constituționale ce vizează calitatea legislației, astfel cum au fost stabilite în jurisprudența Curții Constituționale și de art. 8 alin.
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
mediului, și nu a Guvernului, în calitatea sa de legislator. ... 10. Se apreciază că art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 175/2022 încalcă și art. 21 și art. 115 alin. (6) din Constituție. Se arată că maniera de legiferare aleasă de Guvern, acționând în sfera de competență a unei autorități publice centrale pentru protecția mediului, pe lângă faptul că deturnează rolul puterii executive, anulează, practic, orice posibilitate pe care o are o persoană vătămată de a se adresa instanței
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
pentru protecția mediului emiterea actului administrativ, a fost aleasă tocmai datorită faptului că există mecanisme constituționale și legale care să asigure remedii eficiente în situația în care actele infralegale adoptate de această autoritate publică centrală în temeiul competenței sale de legiferare ad secundum depășește cadrul legal în virtutea cărora au fost adoptate. Mai mult, această soluție este în acord și cu normele europene, care impun statelor membre ca publicul interesat să aibă o cale de atac în fața unei instanțe judiciare
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
în conținutul său normativ neregăsindu-se soluții juridice care ar putea fi considerate ca fiind specifice domeniului accesului la justiție, actul normativ criticat nici nu poate produce efectele juridice reținute de instanța de contencios constituțional ca fiind relevate situației de legiferare neconforme cu prevederile art. 115 alin. (6) din Constituția României, republicată. ... 23. Guvernul apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 24. Referitor la pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituție cu privire la principiul securității juridice, se arată
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
în esență, că acest principiu se referă la faptul că cetățenii trebuie protejați contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze. Prin urmare, legiuitorul trebuie să se asigure că activitatea de legiferare se realizează în limitele Constituției și în concordanță cu aceasta și, totodată, să asigure calitatea legislației, adică legea să fie cunoscută și înțeleasă, să fie suficient de precisă și previzibilă, astfel încât să ofere securitate juridică destinatarilor săi, sens în
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. În esență, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 5 iulie 2011). Totodată, Curtea nu are nici competența de a verifica dacă toate dispozițiile dintr-o directivă au fost sau nu transpuse, aceasta fiind o chestiune care ține de legiferare, și nu de controlul de constituționalitate (a se vedea Decizia nr. 390 din 13 iulie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 25 iulie 2022). ... 62. În consecință, Curtea constată că art. 1 din Ordonanța
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică (Decizia nr. 154 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 3 mai 2011). ... 76. Curtea reține că Avocatul Poporului critică maniera de legiferare aleasă de legiuitorul delegat, respectiv emiterea unei ordonanțe de urgență, care ar fi putut determina încălcarea dreptului fundamental prevăzut de art. 21 din Constituție. Analizând motivarea obiecției de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică, de fapt, oportunitatea adoptării unei
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
de amenajări hidroenergetice în curs de execuție, precum și a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă. Or, așa cum a constatat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Legea fundamentală, respectiv doar pe calea controlului parlamentar exercitat potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție. Așadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
pe perioada de aplicare a ordonanței. Ca atare, în acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea constată că nicio altă autoritate publică, aparținând altei puteri decât cea legislativă, nu poate controla actul normativ emis de Guvern din perspectiva oportunității actului de legiferare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 14 martie 2017). ... 77. Totodată, Curtea mai reține că, în temeiul prevederilor art. 61 alin. (1
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]