2,103 matches
-
veterinar al județului și domnul inginer al județului care să ne prezinte un proiect de împărțire a județului"2923. Acest proiect urma a fi supus aprobării consiliului general al județului Tulcea "pentru a se putea obține o lege de la Corpurile Legiuitoare"2924. În cuprinsul raportului prezentat de către prefectul județului Tulcea se preciza că în județul Tulcea ființau 62 de comune, "din care 55 rurale și 6 urbane și comuna de reședință, Tulcea"2925. Totodată, "satele și cătunele ce compun comunele rurale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
întrunire au semnat o telegramă de mulțumire adresată primului ministru Ion I. C. Brătianu pentru acordarea uni împrumut de 1 600 000 de lei orașului Tulcea pentru introducerea apei potabile. În cuprinsul acesteia se arăta că "autorizarea și votarea de către Corpurile Legiuitoare a împrumutului pentru orașul Tulcea, atât de necesar marilor lucrări pentru aducerea apei, facerea de școli, canalizare, hale, care vor contribui (...) la ridicarea stării culturale și de salubritate publică a orașului (...) și construirea liniei ferate Tulcea-Medgidia ce se face de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aberații se va face din creșterea prețului la apă minerală, la pâine, la lapte, la carne, semințe de dovleac și floarea soarelui și într-un viitor care deja se profilează la orizont, al aerului curat, bineînțeles, când alesele noastre foruri legiuitoare vor stabili prin lege că aerul curat se va vinde la pungă, sterilizat și cu ștampilă de valabilitate. Parcă văd cum un cunoscut de-al meu, bine uns portocaliu, deși nu lasă să se vadă asta, mustăcește iar împotriva mea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de-a dreapta ușii: “Noi Carol I cu mila lui D-deu și voința națională rege al României, venind patria întărită și înălțată în urma marelui resboiu pentru independența națională din anul 1877, am decis în anul 1880, dupe votul dat de Camerile Legiuitoare a săvârși clădirea acestui locaș Dumnedeesc, începând lucrările de restaurare în 15 april 1881, când s-a pus a doua peatră fondamentală la pilaștrii interiori adaoși acum din nou pentru susținerea bolților. Terminatu-sa întreaga lucrare în anul Mântuirei 1886
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
stai pe aici. N ai bani? Granițele sunt deschise, iar țări sunt destule, unde să mergi la cerșit. Bineînțeles, că pentru cei care rămân, ar putea să se mai pună o taxă pentru că există. Asta, rămâne deocamdată la latitudinea corpurilor legiuitoare ale statului. Sănătatea, pensiile, școala, armata, poliția să fie scoase de sub incidența statului și să rămână ca să le contractăm noi, în sisteme private, ca să nu mai aibă dureri de cap statul cu noi și de asemenea va trebui să conștientizăm
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Iurie Colesnic, Sfatul Țării, Chișinău, 1998, p. 30-31. Actul de ratificare a Unirii Basarabiei cu România. 9 aprilie 1918, Iași FERDINAND I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori sănătate! Corpurile Legiuitoare au votat și adoptat, iar noi sancționăm ce urmează: LEGE ASUPRA UNIRII BASARABIEI CU VECHIUL REGAT AL ROMÂNIEI. Art. unic. Se ratifică, învestindu-se cu putere de lege, Decretul Lege, Nr. 842 din 9 aprilie 1918, publicat în Monitorul Oficial
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
adoptat proiectul de lege. III Senatul Ședința din 23 noiembrie 1888 D. președinte, general I. Em. Florescu: D. raportor Ganea e rugat a veni la tribună. D. N. Ganea, raportor citește următorul raport și proiect de lege: Domnilor senatori, Camera legiuitoare, în ședința din 2 aprilie anul curent, a votat proiectul de lege, ieșit din inițiativa parlamentară, prin care se acordă poetului M. Eminescu o pensiune viageră de 250 lei pe lună. Acest proiect, venind în dezbaterea onor. Senat, toate secțiunile
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
a votat onor. Cameră și m-a însărcinat ca raportor de a vă ruga să binevoiți a admite și d-voastră această modestă, poate prea modestă, recompensă în comparație cu meritele nefericitului poet. Zic modestă, d-lor, căci dacă până acum Corpurile legiuitoare ale țării au fost cu mâna largă, și cu drept cuvânt, pentru a acorda pensiuni și recompense oamenilor noștri politici, cari au lucrat la constituirea și organizarea statului român, e o datorie sântă pentru ele, acum că opera politică e
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
primit legea cu unanimitate. (Aplauze) DESBS, (1888), nr. 5, 25 nov., p. 40 - 41 IV Partea oficială Ministerul de Finanțe Carol I Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României La toți de față și viitori, sănătate Corpurile legiuitoare au adoptat și Noi sancționăm ce urmează: LEGE Articol unic. - Se acordă d-lui Mihai Eminescu o pensiune viageră de lei 250 pe lună care se va răspunde din casa statului. Această lege s-a votat de Adunarea deputaților în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
poetizat uneori prin diferite proverbe dakota sau cree, alteori mai discret, printr-o referire la „legea preriei”. Peste ani, Michel continua să-l considere tipul ideal al eroului kantian, acționând totdeauna „ca și cum ar fi fost, prin maximele sale, un membru legiuitor În regatul universal al scopurilor”. Unele episoade, ca Brățara de piele, cu personajul tulburător al bătrânei căpetenii cheyenne care cerceta stelele, depășeau astfel cadrul cam strâmt al povestirii de aventuri, cufundându-se Într-un climat exclusiv poetic și moral. Televiziunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
jurist, ci a unui distins economist, caracterizată prin înțelepciune. În cuvântul adresat Adunării Constituante a României, profesorul emerit de origine română, stabilit în Statele Unite ale Americii, Anghel M. Rugină 46, a evidențiat, ca obligații morale ale oricărui membru al corpului legiuitor: conștiința calității de român, atașamentul față de interesele naționale și respectul față de adevărul științific. În ceea ce privește ultima cerință, profesorul A. M. Rugină arăta că este evident faptul că nu este de așteptat ca fiecare membru al Parlamentului sau fiecare ministru să fie om
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Constituției, a supremației ei este obligatorie; suveranitatea națională aparține poporului român care o exercită prin organele sale reprezentative și nici un grup nu poate exercita suveranitatea în nume propriu (art. 2); Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării; Președintele reprezintă statul român și este garantul independenței naționale (art. 80); justiția se înfăptuiește în numele legii, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii; în străinătate cetățenii români se bucură de protecția statului (art. 17); demnitățile-publice pot
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și pe măsura realizării integrării statelor membre în aceasta, are loc o partajare a atributelor de suveranitate, întrucât ea face acte de conducere a societății (legiferând sau sancționând etc.) și substituindu-se acestora în relațiile lor internaționale. Uniunea Europeană are organe legiuitoare proprii care stabilesc reguli aplicabile (dreptul comunitar), nu numai în raport cu statele, ci și direct față de cetățeni, dispune de mecanisme de guvernare (Comisia, Consiliul, Curtea de Justiție etc.) și în mod treptat are loc un proces de transfer de competențe pe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Europene, între statele membre și Uniune are loc un transfer de suveranitate, pe baza căruia instituțiile comunitare exercită anumite competențe, dintre care unele sunt exclusive. Constituția prevede însă că respectivele competențe revin exclusiv Parlamentului României. Dacă "Parlamentul este.... unica autoritate legiuitoare a țării" (art.61 alin.(1)), înseamnă că nici o altă autoritate, din țară sau din afara ei, nu poate legifera în locul lui. Or, potrivit practicii constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dreptul comunitar se aplică înaintea și în locul legii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fost fixate, printre altele, și atribuțiile șefului statului, deși actul respectiv nu era o Constituție în sensul formal al termenului. El a avut însă, caracter cvasi-constituțional, pentru că a fost adoptat de organul care îndeplinea la acea dată funcția de organ legiuitor și pentru că reglementa instituții cu valoare constituțională. În situația în care în viața unui stat au loc schimbări politice structurale, și anume, când se schimbă regimul politic, ori când un stat își reînnoiește fundamental bazele politico-juridice, economice, sistemul social-politic, este
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
art. 1 alin. (4) din Constituția României, republicată, statul român se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. Astfel, puterea legislativă este încredințată Parlamentului, organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale. Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de patru ani
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Avocatul Poporului; - Consiliul Legislativ. Mai pot fi incluse în categoria acestor organe, având un statut legal: Serviciul Român de Informații, Banca Națională a României, Consiliul Național al Audiovizualului ș.a. Apoi, sunt autorități administrative autonome alese, precum: consiliile locale și primarii. Capitolul 2 Puterea legiuitoare 2.1. Alegerea Parlamentului României Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Acestea se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat<footnote
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Român de Informații, Banca Națională a României, Consiliul Național al Audiovizualului ș.a. Apoi, sunt autorități administrative autonome alese, precum: consiliile locale și primarii. Capitolul 2 Puterea legiuitoare 2.1. Alegerea Parlamentului României Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Acestea se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat<footnote Vezi art. 62 din Constituția României, republicată. footnote>. Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
executării și de executare în concret a legii prin activități cu caracter dispozitiv și prestator, activități care se realizează, în principal, prin sistemul organelor administrației publice, dar, în subsidiar, și prin alte sisteme de organizare a puterii statului - sistemul puterii legiuitoare și sistemul puterii judecătorești - precum și în cadrul unor organizații particulare care îndeplinesc activități de interes public. Referindu-ne la principalele funcții ale administrației publice în cadrul sistemului social global, se pot identifica următoarele<footnote I. Alexandru, Drept administrativ, Editura Omnia, Brașov, 1999
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
sociale a societății globale. Având rolul de realizare a valorilor politice, prin care se exprimă interesele generale ale societății, administrația publică, privită ca activitate, este legată de puterea în stat. Sistemul administrației publice este legat, organizatoric și funcțional, de puterea legiuitoare și de puterea executivă. Puterea executivă este cea care asigură conducerea și controlul întregului sistem al administrației publice, pentru realizarea puterii statului. Gruparea colectivităților sociale, în raport cu care se construiește sistemul administrației publice, se face pe criteriul teritorial și pe cel
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
etice În afaceri și În raportarea financiară, toate acestea au determinat proliferarea actelor nelegiuite, a fraudelor În domeniul economico-financiar. Considerând că primul pas În realizarea fraudelor financiare Îl constituie minciuna, reprezentată de manipulări realizate asupra situațiilor financiare raportate, răspunsul autorităților legiuitoare și guvernamentale a fost acela de propunere și susținere a unor politici eficiente de luptă antifraudă. La nivel european, astfel de măsuri s-au concretizat În Înființarea unor organisme Însărcinate cu lupta antifraudă (OLAF; prin decizia 1999/352/CEĂ sau
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
și mai răspândită formă de dominație, că patriarhatulxe "„patriarhat" este mai vechi și mai universal decât orice altă formă de aservire. În anumite contexte, devine purtătorul de cuvânt al intereselor femeilor: solicită pentru femei drept de vot, statutul de cetățene legiuitoare, judecătoare și executoare (în 1866), în alte contexte el se înscrie în corul general al opțiunii pentru votul universal masculin. Un aliat important, mai puțin al feminismului și mai mult al antipatriarhalismului în relația statxe "„stat"-cetățean, este Ion Ghicaxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
programul său toate marile revendicări politice și economice: vot, proprietate, egalitatexe "„egalitate" de tratament, salarii egale la muncă egală și se racordase deplin la mișcarea sufragetelorxe "„sufragete". Ea a propus celei de-a doua să trimită împreună un memoriu Corpurilor legiuitoare privind acceptarea votului și candidaturii femeilor măcar la nivelul alegerilor comunale, dacă nu și parlamentare. Dar socialistele au refuzat fiindcă liberalele limitau cererile lor privind dreptul de vot la femeile știutoare de carte. În acest fel excludeau o bună parte
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fost Miuhedin Efendi, kaziskier (jude militar) în Rumelia, Șerif Efendi, kaziskier în Anatolia și preceptor al prințului Iusuf-Izzedin, beglerbegul Ramiz Pașa, ginere a mareșalului curții lui Abdul-Medgid ș. a. Opuindu-se la încheierea armistițiului și la intrarea creștinilor într-un eventual corp legiuitor, au găsit un mâneri puternic pentru mișcarea și fanatizarea maselor musulmane, pe când adevăratul lor scop era răsturnarea guvernului de astăzi și a curentului reformator. Capii au fost exilați, dezbrăcați de toate demnitățile lor publice și hotărâți incapabili de-a mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
guvern ca un vot de neîncredere. Senatul n-au primit demisia în cestiune. Abia trebuie să mai pomenim că sunt împrejurări unde anticipările, din jignitoare, devin primejdioase. Nu este, nu poate fi acuma vremea de a aduce pe un corp legiuitor la estremitatea de a-și rosti antipatiile sale, precum nu este nici vremea unei crize de cabinet. "Hannibal ante portas ". Poate că e tot atât de clar că în vremi estraordinare nu sunt de recomandat nici reforme organice cari să taie în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]