978 matches
-
gunoi; hainele; ia; iad; ierta; ignora; ignoranță; ignoră; indiferență; iresponsabilitate; îmbracă; îmbrățișează; împăcat cu sine; îndoială; înlătura; înlăturat; înșela; întotdeauna; învinge; juca; jurămînt; lac; lacul; se lasă; lată; a se lăsa de...; lăsa la urmă; a se descotorosi; lega; legendă; lehamite; lene; libertate; lin; a lipsi; a se lipsi; a te lipsi; locul; a lua; lucrul; maiestoasă; mama; mereu; minciună; mîncare; a se mîntui; moarte; Moise; muncă; muri; nasol; nasture; de necaz; nefericire; nefolosibil; negru; neîncredere; nepăsare; neplăcut; nepriceput; nerecunoaștere; netrebuincios
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sfințenie...” (II, 385). Dacă reține doar ceea ce îl interesează în mod direct, atunci cazul lui Tolstoi e elocvent: Notează Cioran: „Pentru că a vrut să devină sfânt, deși nu avea nici o înclinație naturală spre sfințenie, Tolstoi avea să sfârșească în tristețe, lehamite și silă” (I, 178). Ce înțelege oare Cioran prin sfințenie? La un moment dat, când aduce în discuție o dispută între sfântul Macarie și diavol, afirmă că atributul tare al sfințeniei ar fi smerenia. Or, în umbra sfințeniei Cioran întrezărește
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
amprenta propriilor strămoși, pe care adesea îi reneagă. Când nu o face, căci vede în ei vigoarea, se reneagă pe sine, cel căzut, neputându-și explica declinul. Iată: „Născut în Carpați, cum oare am putut ajunge să cunosc toate nuanțele lehamitei? Și să simt acest gust de neant la începutul și la sfârșitul fiecărei zile? La ce avea să ducă vigoarea străbunilor mei!” (I, 176). Își spune într-un loc: „Vin dintr-un spațiu bântuit de tracii care plângeau la nașterea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
clamorile lui, Octav e vocea noastră, a celor exasperați, a celor descurajați, a celor obosiți de spectacolul ignoranței, pe de o parte, al imposturii nerușinate, pe de alta. Intoleranța lui erupe dintr-o exigență ale cărei cote urcă absolut. Marea lehamite care îl surprinde e încărcată de toate drojdiile unei dezamăgiri de nelecuit. Ar vrea, ah, cît ar vrea să-ți zgîlțîie semenii cu un duh somnolent, să-i deștepte din confuzie și moleșeală. Dar zbaterile lui sînt în deșert. Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
e că e rău... ci că nu știm cum e... (pauză în care din nou ascultă) Da, sunt încurcat... Da, sigur, ca toată lumea... Știu, trebuie să aștept..., mi-ai mai spus asta... numai că această așteptare începe să miroasă a lehamite... Lumea, deja a început să miroase a renunțare... Și tu știi ce înseamnă asta... Și eu nu vreau... mai bine să miros a glonț... (presiunea sonoră dispare; Octav își adîncește îngenuncherea; din cort, iese Groparul, îl privește cu înțelegere) Groparul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ele s-au culcat și de unde răspund arar, alene, greoi ca în vis. E drept că suntem în actul III, după teribilul incendiu, când "toți sunt obosiți, aproape că dorm" și e "o atmosferă întunecată". Dar în spatele paravanelor se simte... lehamitea totală, abandonul, vidul... Se semnează aici, tacit, despărțirea definitivă a fiecăruia de ceilalți. Violent, fascinant, tulburător spectacolul lui Alexa Visarion ne avertizează parcă: "Aveți-vă ca frații și mâncați-vă ca câinii." (Valentin Silvestru) [...] Paravanul lui Cehov, obiect metaforă ce
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
între lumea oamenilor și universul ideilor"16. Petrarca în Secretum 17 scrie: "Taedium vital dezgustul de viață este singura pasiune aspră, dureroasă și cumplită în stare pură". Cioran pare a-și însuși această stare, devenind apologetul dezgustului de viață, al lehamitei că intrinseca vieții. În fața neantului, este sinuciderea o soluție? se întreabă Cioran. Din punct de vedere teoretic, da, gândul că te poți sinucide oricând deja te eliberează. Vede în sinucidere "un act religios", pentru că e o încercare de mântuire, "nirvana
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
nenumărate momente de tristețe, până la "obsesive gânduri de sinucidere". Goethe spune că proastă dispoziție e un fel de lene. Cioran se lamentează de frecvențe episoade de proasta dispoziție, de melancolie, spune că "sentimentul vieții îmi distruge viață"33. Sentimentul de lehamite îl face să arunce venin oricărei observații pe care o face. Lumea din jurul lui este ținta ochiului sau critic, a spiritului sau veșnic nemulțumit, a dispoziției sale acide de a cârcoti și a înțepă tot ce nu intră în tiparele
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
autor: "El era noul Adam. El va fi opusul lui Faust, cel care nu voia să moară. El în schimb, își va dori să moară și îi va fi cu neputință". Între Iov și Shylock, Jidovul Rătăcitor afișează o nesfârșită lehamite, o revoltă abisală și o nebănuită vigoare vindicativă. Pe tot parcursul romanului, Jean d'Ormesson se poartă ca un vrăjitor stilist, dând miraculoase probe de suspans, oralitate, dar și de monolog interior (vezi istorisirea lui Simon din Cirene). Dincolo de fastuoase
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
trecut aproape compact (uneori chiar compactă în nuvelă. Cităm unul: „În sfîrșit, mulți dintre noi, și‑au găsit activitatea? Iar cîte una din activități necesită mijloace prealabile, îndestulare, în timp ce pentru o anumită îndeletnicire omul nu are înclinație - a dat a lehamite din mînă și numai ce vezi că n‑are spor deloc. Atunci în aceste caractere însetate de activitate, dar slabe, feminine, gingașe, încetul cu încetul ia naștere ceea ce se numește înclinare spre visare și omul, pînă la urmă, nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
de partide, "mogulii" și vedetele presei și mulți alții) amplifică nemulțumirile defavorizaților, îi face mai resemnați sau mai înfuriați. Forma imediată de reacție este creșterea absenteismului la alegeri, dezinteres pentru problemele vieții comunităților, ale familiilor, copiilor, bătrânilor. Concis, se numește "lehamite". Sociologii adaugă: coeziune socială redusă, atomizare, rânduri îngroșate de protestatari ca homosexualii, alte modalități de exprimare a nemulțumirilor omenești față de viață, sinucideri într-un climat social tot mai dezagreabil prin josniciile care umplu prea des unele ecrane TV. O altă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din mainstream, fie underground, online etc. Păcat că marele public mediu, niște zeci de mii de intelectuali cumpărători de cel puțin câteva cărți pe lună, rămâne tăcut, refuzând inter-activitatea, fie din tristețe și resemnare, din bun simț excesiv, fie din lehamite, ori din plezirism și indiferență. Cunosc foarte mulți oameni de acest gen, adeseori revoltați de urâciunile etalate-n cărți și reviste, dar blazați prematur, sau mulțumiți cu puținul rafinat pe care știu să-l deguste-n singurătatea lor încercănată. "De ce
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
flăcău. De unde știi că-l cheamă Macovei? -Cum să nu știu, dacă așa-i scris pe firmă, deasupra ușii? Dumitru Macovei. -Văd că toți sunteți cu cap și cu învățătură. Numai eu îs o proastă. Flăcăul tăcu. Uneori îi era lehamite să se mai uite la obrazul maică-sa”. Într-adevăr, femeia lui Nechifor-Gheorghiță se arăta bombănitoare și rea „la vedere”. Dar asta pe-o anumită linie de portret, destinată să schițeze o latură a personalității sale. Mai poate fi identificat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
piciorul cu bătătură și se scărpina necăjit după cap, într-un ritm harnic, încât cozorocul caschetei se mișca spre față și spate, făcând să apară și să dispară ritmic nasu-i vânăt și borcănat. Din când în când, gemea ușor a lehamite. Din stânga, de la cofetărie, venea cucoana preoteasă, o bondoacă crăcănată, care era foarte ocupată cu dezvelirea unei înghețate cu ciocolată și vanilie. Mai în dreapta mesei unde suferea profund polițaiul, stătea la altă masă nevasta inginerului agronom, o prăjină cu sânii lăsați
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
căci atâta știa din cântec. Mă cam agasa, căci de fiecare dată când bea, și bea cam des, nu zbiera decât acest început de cântec. Am plecat de acasă cu gustul amărui al cafelei băute și cu un fel de lehamite, ca de un om care știe că mai are de trăit doar câteva zile. Presimțeam că ziua va fi nefastă, așa că am început-o ca atare. Tramvaiul așteptat a venit peste o jumătate de oră, se întâmplase o deraiere pe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
simt trist când se înnoptează fără să se fi înserat și mă apucă urâtul și dorul de casă, de Brâncoveni, de hăulituri pe deal și de miros de busuioc... — Măria ta are friguri! — Nu, Pylarino, doar așa, un fel de lehamite și aș vrea să le spui boierilor că nu pot primi în seara asta pe nimeni din negustorii veniți, că am... Ei, știe domnia ta ce să le spună. Am înțeles, măria ta, o să încerc să-i împac pe toți, dar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și o femeie decât atunci când unu cată prea des la celălalt. Cum ar fi să fi fost la mă-ta să-mi ție mereu calea și socotelile sau numărul la pahare? Apoi o dai încolo de treabă și te lași lehamite. Să nu stai cu bărbatul ce-ți cere vorbă pentru fiecare pas făcut. D’apoi nici tu să nu-l cauți, să vă iubiți liber. Ia haida până afară. Zi-mi ce vezi tu? - Curățenie, văd că-i lumină și
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
dat nici 5, dar în definitiv nu îl lăsa corigent, asta era important și nu-i păsa. Se uită pe tezele la două colege, care erau notate cu 8 si 9, după el nu meritau 4. I s-a făcut lehamite... îi vedea fața profesorului și îl categorisea, un libidinos! Kemi, Ion și Magi au fost notați cu 4... dacă priveai corect, poate așa era, avea dreptate profesorul, însă dacă analizai obiectiv tezele comparativ cu ale fetelor, se cuvenea să le
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
somnul nu este alterat. Cel mai de temut dușman Sunt nopțile albe, cu ochii-n tavan. Pensionarul Este o persoană cu chipul stafidit, Are haine ponosite și spate gârbovit, Cu ușurință-l identifici, de departe: Miroase-a naftalină și-a lehamite. Demnitate Mulți din cei ce poartă povara bătrâneții, Își păstrează demnitatea și prestanța. Deși au pierdut comorile vieții: Tinerețea, sănătatea și speranța. Nimic sfânt Cine pe năpăstuiți îi obidește Și fără pic de milă-i jecmănește, Înseamnă că nu mai
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
știu tăt-tăt! zise ea învăluindu-l cu o privire hipnotică, steclindu-i ochii ageri în tot albul lor. - Știi pi dracu..! și scuipă într-o parte. - Îți zâc, frumosule, îți zâc tăt ci ți‟i scris! Lisandru făcu un gest, a lehamite cu mâna, dar țiganca i-o prinse din zbor, cu o iuțeală de pisică, holbându-se în ea. - Ei, hai, zî-i... da‟ vez‟ să nu zâci vreo prostie! zise el amenințând-o cu degetul. Atât a așteptat oacheșa, și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
fi fost nevoită să le facă ea pe toate, nu? Își permitea să angajeze o dădacă sau o guvernantă. Gândul acesta o făcu să se strâmbe, amintindu-și de vremurile când fusese ea bonă la familia Christie și cât de lehamite îi fusese de plozii ăia pretențioși! Oare, în ciuda a ceea ce spusese Aidan, nu cumva avea să fie o mamă groaznică? Oare nu fusese o dădacă groaznică? La urma urmei, singura ei bucurie în acele zile fusese timpul liber, când putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
va muri mergeam pe trotuar vânat de propria umbră am văzut un felinar era strâmb se înfipsese în inima lunii mi s-a părut că rana sângera peste calea lactee noaptea aceea avea un aer ciudat nu era frică nici lehamite nici măcar indiferență poate că așa trebuie să fie atunci când luna sângerează de moarte mi-am spus în noaptea următoare am mers din nou acolo luna râdea printre acoperișurile țuguiate iar felinarul strâmb (întins de-a lungul trotuarului) își cerea iertare
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Nu înțelegi, se răstește la mine, că eu nu am nimic de împărțit cu ea, puțin îi pasă de mine! De ce nu și-a chemat frățiorii?! Te-a chemat pe tine! M-am săturat să fiu bun, înțelegi? Mi-e lehamite! Și începe să scoată tacticos sticlele din punga de hârtie, eu caut să prind în privirea mea ochii Natașei, să-i cer ajutor, de fapt nici eu nu-mi dau seama prea bine ce-aș putea obține, Boris caută calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
acolo, meșterind În spatele consolelor de la computere. Panourile din spate erau trase afară, scoțând la iveală cabluri și circuite imprimate. Luminile camerei fulgerau În roșu. Toate ecranele clipeau: AVARIE - SISTEME VITALE — Ce se Întâmplă aci? țipă Norman. Fletcher flutură mâna a lehamite. — Naiba știe! Se Întoarse și Îl văzu pe Harry stând apatic Într-un colț lângă secțiunea video a lui Edmunds, cu un creion În mână și cu un teanc de foi pe genunchi. Părea complet indiferent la zgomotul sirenelor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
pornit de la ultima, celebra replică din Reconstituirea, cînd George Mihăiță moare lovindu-se cu ceafa de șina de cale ferată și, la Întrebarea plină de-ngrijorare a prietenului său dacă se simte bine, dacă-l doare ceva, răspunde muribund a lehamite: „Mă doare-n cur, bă”. S-a tricotat atît pe replica asta, Încît nici nu mai sînt sigur dacă există cu adevărat În film, În schimb sînt convins că nu mai are rost să spun ceva despre peliculă deși, uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]