2,139 matches
-
părerea mea, el este cel mai vrednic să i se încredințeze conducerea și stăpânirea lumii și mai ales funcția de comandant și conducător contra turcilor, cu sfatul comun,înțelegerea și hotărârea creștinilor, pe când ceilalți regi și principi creștini trândăvesc în lene, în desfătări și lupte civile”[10]. Analizând dezvoltarea arhitecturii în epoca ștefaniană, ne dăm seama că în această perioadă au fost folosite, pe lângă forme stilistice autohtone, și idei novatoare importate din arhitectura baltică, rusească, bizantină și occidentală. Acești factori, având
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache prind zilei lesa perfecțiunii. mă plimb prin praf cu mintea amorțită. sper într-o nouă mască. mai rezistentă. aleargă în jurul meu copiii invidiei. am chiulit de la lecție. am ales gestul împlinit. mi-era lene să ard inutil, într-un spațiu strâmt. urc treaptă cu treaptă, scara din fire de iarbă. trosnesc treptele. sunt din lemn. las ziua liberă. fără mască. Referință Bibliografică: fără mască / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 487
FĂRĂ MASCĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358565_a_359894]
-
zic, deși ești gata să pui înaltă mila Ta proptea nevredniciei mele ce lăsat-a mai mult pe Tine crucea ei cea grea. Nu-s nesmerit, ci doar pornit pe mine și râvnitor de dragul Tău să-mi fac până la capăt lenea de rușine, spre-a nu părea de-atâta dar sărac. Nu vreau vrăjmașul mândru să rămană că n-ai avut in mine cât ai pus, ci crunt să ardă-n ciuda lui bătrână, pe jaru-ndreptățirilor de sus!”. Târziu, când fu
AUTOR RĂZVAN CODRESCU de ION UNTARU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358681_a_360010]
-
au luat cina în pavilionul din fundul grădiniței care le înconjura casa. O zi mohorâtă de toamnă. În jurul lor frunze ruginii parcă transformau mai familiar spațiul asprit de răcoarea care se lăsase. Înfundați în comodele fotolii din răchită le era lene să se mute în dormitor. De fapt ploua mărunt, o ploaie de toamnă care începuse după ce au ieșit la aer. Nu aveau umbrelă așa că-și umpleau timpul cu televizorul așteptând „vremuri mai bune” La televizor o idioată discuție sterilă despre
ELECTORII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344677_a_346006]
-
ai șansa să ajungi în raiul odihnei veșnice. Un paradox. Calea de mijloc este aceea a omului muncitor, cinstit care își agonisește puținul necesar traiului fără a „studia” capra vecinului. Biserica și „educația” ar trebui să contribuie la înfierarea necinstei, lenei și risipei. Dar „cultura” locală se opune. Astfel: La est de Carpați biserica admite orice. „Merge și așa” spune Dumnezeul Ortodox. Copilul învață încă din grădiniță „Câțeluș cu părul creț” care fură fără a fi pedepsit. La vest de Carpați
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
și în general oamenii avuți au devenit deodată „dușmani ai poporului” nu numai în comunism care a ridicat acest deziderat la nivel de Lege. Totul, inclusiv cei multicei ani de tranziție spre o viață capitalistă, a reclamei comerciale excesive, a lenei instituționalizate, contribuie la vicii în asimilarea propriei culturi. Populația este ținută departe de carte „spre a nu avea parte” cum spune proverbul. Un om cult nu votează incultura, ca să nu folosesc cuvinte mai dure. Aici mai apare o eronată părere
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
astăzi drept „rezistența prin cultură” Existau deci oameni, intelectuali, care riscându-și chiar și viața, detectau și făceau publică nedreptatea. Astăzi, tăcere totală. Toți, inclusiv intelectualitatea, se închină banului. Fac avere numai cei necinstiși deoarece munca nu mai este recunoscută. Lenea și cerșetoria (electorală) sunt unelte ale aparatului punitiv de stat Acesta, menit în special apărării contra interlopilor și evazioniștilor a devenit apărător al „dreptului animalului” de a se îmbogății. Când câinele vrea să premieze un intelectual, pisica îl oprește. D-
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
nepurtați s-au dus în lumea hodinei. Dar cei rămași?! Își luară toți lumea-n cap?! Da' de unde! Pe hornul caselor se ridică un firicel de fum, la fereastra tuturor era un lighean de antene... Unde ne sunt gospodarii?! O lene parșivă se cuibărește din fiecare telenovelă ca un narcotic social... Unii sunt la curent cu toate amorurile pațachinelor dar nu le dă inima ghes să afle ce le mai face cumnata de peste drum... Un ministru, școlit pe-acolo pe unde
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
dezechilibru-n moleculă. Pe argumentele ce-au fost Pregetă o cicatrice nulă. 6.11.11 Desfrâu Desfrâul încoronat ne-a sporit averea, Un foc ne încălzește cu vreasc de-nțelepciune. Cad fraze cinic, mult mai bogată-i fierea, Bântuie o lene, ură și agresiune. Ninsorile de-acasă îmi dădeau putere. Prelung îmi cad din carne suspinele blajine. Am pus în locul lor crenguțe de tăcere, Căci veste norocoasă eu cred că nu mai vine. Sunt zilele cu semne multe de-ntrebare, Iar
de STELIAN PLATON în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358849_a_360178]
-
se stingă ori să ardă. Din copaci se-nălță-n roiuri, Scâncete în mii de soiuri; Vântul trece și se pierde, Parc-ar vrea și parcă nu, Să se coloreze-n verde. Se trezește din somn vremea, Scutură și-alungă lenea; Se întind pe ramuri plozii, Parc-ar vrea și parcă nu, Să țâșnească în explozii. Iarăși mă apucă frica; De va roboti furnica Și-o să-mi spună: "Fă ca mine!” Parc-ar vrea și parcă nu, Să mă facă de
PARC-AŞ VREA ŞI PARCĂ NU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358860_a_360189]
-
fi crezut că bietul Escu Era de paie, sau surcele. Și de nevoie am purces cu Alte schimbări să prindem hoții. Și tot așa din Escu-n Escu Aproape ne-am schimbat cu toții. Vârâm gunoiul pe sub preș, cu Nerușinare... și cu lene. Și ne conduce tot un Escu Cu nelipsitele Elene. Referință Bibliografică: Povești de București ... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
POVEŞTI DE BUCUREŞTI ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358903_a_360232]
-
mână cartea sa, nu o mai lași chiar de n-ai timp Simți cum te-adie briza Muzei, a fiecărui anotimp ! Patriotismu-l moștenește din vremuri imemoriale Și tinerilor vrea să-l lase, printre valori spirituale ! Celor ce dorm în multă lene, în ignoranță și uitare Dascălul din Dobriceni, le dă o "rece" deșteptare : -Să săpăm mult în tradiții, izvoarele să ne aflăm Ca tineretului de azi, valori reale să-i lăsăm !" Prin cartea ta ușor hazlie, zidită-n sâmbure real M-
ZÂMBETE AMARE PRINTRE HOHOTE DE RÂS !(PREFAȚĂ LA CARTEA DLUI.SCR.-PROF.MIHAI PETRESCU-DOBRICENI. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358991_a_360320]
-
ca sarea,/ Să nu te ispitească lăcomia,/ Iar cu răbdarea ta să treci și marea,/ Fără să te ațâțe-n van mânia!/ Blândețea să gonescă zavistia/ Din sufletul oricui se necăjește!/ Căci ne aduce-n viață hărnicia/ Mai multe decât lenea își dorește!/ Ferește-te, să faci din nou păcate/ Și n-aștepta ivirea senectuții,/ Ca să urmezi întocmai și în toate/ Cerințele și căile virtuții!/. În superbe versuri clasice autorul ne poartăîn lumea credinței și a credincioșilor, în lumea pelerinilor și
VA RECOMAND UN POET de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359273_a_360602]
-
Acasa > Poeme > Antologie > UN SOI REGESC DE LENE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 651 din 12 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Un soi regesc de lene mă doboară Și patul meu e o veșnică ispită Destul doar să mă întind că-ntr-o clipită Adorm și
UN SOI REGESC DE LENE de ION UNTARU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359416_a_360745]
-
Acasa > Poeme > Antologie > UN SOI REGESC DE LENE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 651 din 12 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Un soi regesc de lene mă doboară Și patul meu e o veșnică ispită Destul doar să mă întind că-ntr-o clipită Adorm și uit de tot ce mă înconjoară Dacă se întâmplă capul să mă doară Sau nu’ș ce nedreptate mă irită
UN SOI REGESC DE LENE de ION UNTARU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359416_a_360745]
-
-o clipită Adorm și uit de tot ce mă înconjoară E drept că viața în jurul meu palpită Aleargă lumea: urcă și coboară Și mă frământ ca ceilalți după pită Dar cum răsplata e doar apă chioară, N soi regesc de lene mă doboară... Referință Bibliografică: Un soi regesc de lene / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 651, Anul II, 12 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
UN SOI REGESC DE LENE de ION UNTARU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359416_a_360745]
-
înconjoară E drept că viața în jurul meu palpită Aleargă lumea: urcă și coboară Și mă frământ ca ceilalți după pită Dar cum răsplata e doar apă chioară, N soi regesc de lene mă doboară... Referință Bibliografică: Un soi regesc de lene / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 651, Anul II, 12 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
UN SOI REGESC DE LENE de ION UNTARU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359416_a_360745]
-
corectăm greșelile din texte. Iorgulescu: Să fie cultivat folclorul românesc autentic. Maneaua nu are nimic românesc. Barbu Lăutaru cânta folclor autentic. În spatele manelelor stau interese materiale, bani mulți și renume nemeritat. Publicul aplaudă... Dan Grigore: În spatele manelelor este banul și lenea, folosite de oameni fără personalitate care fură din muzica rock și muzica populară e cântată pe texte penibile. Din public: Se fură melodii pentru bani de la proști! - Rebuturi la brevet! Două fuste lungi s-au ridicat în sus cu tupeu
MANELE DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359570_a_360899]
-
rost, pâinea trebuie câștigată, Tu nu știi decât să critici... Mamă-ta e vinovată Că nu mi te-a pus la treabă, cu toate că a-ncercat. Tu arunci vina pe dânsa. Zici... că, nu ești vinovat. Spui mereu că îți e lene, dar să mănânci nu ți-e greu? Eu, în locul mamei tale, te-aș fi ,,scuturat” mereu! Ai deja, 25 de ani! Las-o-ncolo, trândăvie, Dacă nu ți-a plăcut cartea, încearcă o meserie. Fii băiatul ce-am sperat, că
AI 25 DE ANI! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360335_a_361664]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NIMENI NU MAI ARE CHEF DE MUNCĂ! Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 389 din 24 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului moto: este adevărat că munca înnobilează dar nici lenea n-a omorât pe nimeni! --------------- la chemarea mea de zel lumea asta congruentă a rămas indiferentă și nu mai răspunde la apel că s-a deducit la fente stânga, dreapta ori acuze dar cu mii și mii de scuze ce
NIMENI NU MAI ARE CHEF DE MUNCĂ! de ION UNTARU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360363_a_361692]
-
bilet, iar sora lui nu ieșise încă din cameră. Poate citea sau scria poezii cum a mai surprins-o și altădată. Nu avea chef să-i bată la ușă, așa că după ce mâncă ce găsi prin frigider, hrană rece, fiindu-i lene să încălzească mâncarea, își luă blugii pe el și un hanorac și-l sună pe Marian. Au stabilit să se întâlnească la o bere la Elice. Când s-au așezat la masă cu berile în față, au constatat că nu
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360276_a_361605]
-
fără dorința de a exagera. Plec după trei luni, plină de amintiri, fără niciun regret, după o experiență foarte plăcută... et amoureuse de cette ville et de ces habitants. J'ai beaucoup à dire sur Târgoviște... Au revoir, Criști! Mylène" Lene avea dreptate și mi-aș fi dorit să fie prezentă acum, aici. Să încerce împreună cu mine echilibristica privirii oamenilor. Asta nu e deloc ușor, insă m-a bucurat cuvântul unui prieten, atunci când i-am trimis înregistrările video. Și toate acestea
ELIBERARE, PACE, DINAMISM (TARGOVISTE – CETATE EUROPEANA) de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360712_a_362041]
-
Poem al Iubirii, binecuvântate de Marele Duhovnic Părintele Arsenie Boca. Coborâtoare dintr-o glorioasă obârșie a venit în taină ca un acatist al voinței, pe un vălmășag de Doine. Te vindem iar cu sărutări viclene,/ prin nepăsare oarbă și prin lene./ Te biciuim cu vorbe de ocară,/ Te pălmuim cu ură ca de fiară./ Te adăpăm cu suc de-amărăciune,/ din pofte rele și din stricăciune./ Te țintuim pe cruci de nedreptate,/ prin cuiele uciderii de frate./ Iar împletim blestemele de
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
trup sănătos iar de la un suflet bolnav, un trup bolnav. Cu cat dăruiești, cu atat te-mbogățești Nu poate omul să le facă pe cele rele și să le întâmpine pe cele bune. Este adevărat că munca înnobilează dar nici lenea n-a omorât pe nimeni. Forță de opresiune reprezintă mai degrabă o dovadă de slăbiciune. Una de slăbiciune morală și mai ales fără viitor. Cel care coboară să nu se compare cu cel care urcă (după o pildă creștină). Smerenia
EXERCITII DE MEDITATIE (5) de ION UNTARU în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359862_a_361191]
-
ați hotărât unde să faceți plajă? - Ba da, dacă nu te deranjează că ne așezăm lângă tine, zise Emilian. Cum de ești singură? Cristina unde este? - Își face și ea somnul de frumusețe, cum spunea adineauri George. I-a fost lene să se scoale așa de matinal. Părea tare obosită dimineața asta de parcă ... - Păi nu v-ați culcat când ne-am despărțit? - Ba da, dar cum eu am adormit imediat, nu știu ce a făcut Cristina și cât de bine a dormit azi
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359902_a_361231]