828 matches
-
22,5%, mai mult ca Spania, care avea 19,7%. Paul Krugman, laureatul Premiului Nobel pentru economie în 2008, scria în editorialul sau din New York Times la 15 decembrie 2008: În 2010 însă, comentatorii observau semne de stabilizare a economiei letone. Agenția de rating Standard & Poor's și-a ridicat perspectiva asupra datoriei Letoniei de la negativă la stabilă. Contul curent al Letoniei, aflat în deficit de 27% la sfârșitul lui 2006 ajunsese în februarie 2010 pe surplus. Kenneth Orchard, analist senior
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
ce vin de la Polock, Belarus. Aeroportul Internațional Riga este cel mai utilizat aeroport din țările Baltice cu 4,7 milioane de pasageri în 2012. El are legături directe cu peste 80 de destinații din 30 de țări. Compania națională aeriană letonă este airBaltic, care activează și pe piața low-cost. Letonia are trei mari hidrocentrale la Pļaviņu HES (825MW), Rīgas HES (402 MW) și Ķeguma HES-2 (192 MW). Mai recent, circa douăzeci de centrale eoliene și de biogaz și biomasă au fost
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
1.467.035) în 1935 la 52% (1.387.757) în 1989. În 2011 erau mai puțini letoni decât în 1989, dar ponderea lor în populație era mai mare - 1.284.194 (62,1%). Singura limbă oficială în Letonia este letona, care aparține grupului limbilor baltice al familiei limbilor indo-europene. O altă limbă autohtonă din Letonia este limba livonă, astăzi aproape dispărută, aparținând ramurii limbilor finice a familiei limbilor uralice, limbă ce se bucură de protecție legală; latgala - clasificată fie dialect
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
aparține grupului limbilor baltice al familiei limbilor indo-europene. O altă limbă autohtonă din Letonia este limba livonă, astăzi aproape dispărută, aparținând ramurii limbilor finice a familiei limbilor uralice, limbă ce se bucură de protecție legală; latgala - clasificată fie dialect al letonei, fie limbă separată și înrudită - este și ea oficial protejată de lege, dar considerată doar o variațiune istorică a limbii letone. Rusa, vorbită pe scară largă în perioada sovietică, este încă de departe cea mai des folosită limbă minoritară (circa
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
ramurii limbilor finice a familiei limbilor uralice, limbă ce se bucură de protecție legală; latgala - clasificată fie dialect al letonei, fie limbă separată și înrudită - este și ea oficial protejată de lege, dar considerată doar o variațiune istorică a limbii letone. Rusa, vorbită pe scară largă în perioada sovietică, este încă de departe cea mai des folosită limbă minoritară (circa 34% din populație o vorbește acasă, inclusiv persoane care nu sunt etnici ruși). Deși astăzi studiul limbii letone este obligatoriu pentru
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
istorică a limbii letone. Rusa, vorbită pe scară largă în perioada sovietică, este încă de departe cea mai des folosită limbă minoritară (circa 34% din populație o vorbește acasă, inclusiv persoane care nu sunt etnici ruși). Deși astăzi studiul limbii letone este obligatoriu pentru toți elevii, majoritatea școlilor includ în curricula limba engleză și fie limba germană, fie cea rusă. Engleza este acceptată pe scară largă în Letonia, mai ales în afaceri și turism. În 2014 sunt 109 școli pentru minorități
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
germană, fie cea rusă. Engleza este acceptată pe scară largă în Letonia, mai ales în afaceri și turism. În 2014 sunt 109 școli pentru minorități, cu predare în limba rusă la 40% din materii (restul de 60% se predau în letonă), dar guvernul leton intenționează să abolească complet rusa ca limbă de predare până în 2018. La 18 februarie 2012, Letonia a ținut un referendum constituțional pe tema adoptării limbii ruse ca a doua limbă oficială. Conform Comisiei Electorale Centrale, 74,8
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
Mitropolia Rigăi și a Toată Letonia, mitropolie semiautonomă în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse. În 2011, în țară erau înregistrați 416 evrei și 319 musulmani. Există și peste 600 de neopăgâni letoni, "Dievturi" (Păstrătorii Zeilor), a căror religie se bazează pe mitologia letonă. Circa 21% din totalul populației este neafiliată unei anume religii. Universitatea Tehnică din Riga și Universitatea Letoniei sunt cele două universități majore din țară, ambele urmașe ale Institutului Politehnic Riga, cu sediul în Capitală. Alte două universități importante, înființate pe
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
Între secolele al XIII-lea și al XIX-lea, germanii baltici, dintre care mulți nu erau la început de origine germană, ci au fost asimilați în cultura germană, formau clasa superioară. Ei au dezvoltat trăsături culturale distincte, caracterizate prin influențe letone și germane, care au supraviețuit în familiile germane baltice până astăzi, în ciuda împrăștierii lor în Germania, SUA, Canada și alte țări la începutul secolului al XX-lea. Majoritatea letonilor autohtoni nu au participat însă la această viață culturală. Astfel s-
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
cu unele tradiții creștine. De exemplu, una dintre cele mai populare sărbători este Jăņi, o celebrare păgână a solstițiului de vară—pe care letonii îl sărbătoresc împreună cu nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. În secolul al XIX-lea, au apărut mișcări naționaliste letone. Ele promovau cultura letonă și îi încurajau pe letoni să ia parte la activități culturale. Secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea sunt adesea considerate o epocă clasică a culturii letone. Afișele dovedesc influența altor culturi europene
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
De exemplu, una dintre cele mai populare sărbători este Jăņi, o celebrare păgână a solstițiului de vară—pe care letonii îl sărbătoresc împreună cu nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. În secolul al XIX-lea, au apărut mișcări naționaliste letone. Ele promovau cultura letonă și îi încurajau pe letoni să ia parte la activități culturale. Secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea sunt adesea considerate o epocă clasică a culturii letone. Afișele dovedesc influența altor culturi europene, de exemplu, operele artistului
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
XIX-lea, au apărut mișcări naționaliste letone. Ele promovau cultura letonă și îi încurajau pe letoni să ia parte la activități culturale. Secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea sunt adesea considerate o epocă clasică a culturii letone. Afișele dovedesc influența altor culturi europene, de exemplu, operele artistului german baltic Bernhard Borchert și a francezului Raoul Dufy. La izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial, mulți artiști letoni și alți membri ai elitei culturale au fugit din țară
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
mulți artiști letoni și alți membri ai elitei culturale au fugit din țară, dar au continuat să producă opere în special pentru publicul leton din diaspora. Festivalul Cântecului și Dansului Leton este un eveniment important în viața culturală și socială letonă. El se ține din 1873, în mod normal la fiecare cinci ani. Circa 30.000 de artiști participă în total la eveniment. Deși se cântă de regulă cântece populare sau coruri clasice, cu accent pe cântatul a cappella, cântecele populare
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
Sovietică, artiștii letoni au fost obligați să urmeze stilul realismului socialist. În epoca sovietică, muzica a devenit din ce în ce mai populară, în special cântecele din anii 1980. La acea dată, cântecele ironizau adesea caracteristici ale vieții sovietice și încercau să păstreze identitatea letonă. Ele au contribuit la coagularea protestelor împotriva URSS și au făcut ca popularitatea poeziei să crească. După independență, teatrul, scenografia, muzica corală și cea clasică au devenit cele mai importante ramuri ale culturii letone. În iulie 2014, Riga a găzduit
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
sovietice și încercau să păstreze identitatea letonă. Ele au contribuit la coagularea protestelor împotriva URSS și au făcut ca popularitatea poeziei să crească. După independență, teatrul, scenografia, muzica corală și cea clasică au devenit cele mai importante ramuri ale culturii letone. În iulie 2014, Riga a găzduit a opta ediție a Jocurilor Corale Mondiale, găzduind peste 27.000 de coriști din peste 450 de coruri reprezentând peste 70 de țări. Festivalul este cel mai mare de felul său din lume și
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
peste 27.000 de coriști din peste 450 de coruri reprezentând peste 70 de țări. Festivalul este cel mai mare de felul său din lume și se ține la fiecare doi ani, de fiecare dată într-un alt oraș. Bucătăria letonă constă de obicei din produse agricole, carnea fiind prezentă în majoritatea felurilor de mâncare. Se consumă des și pește, datorită proximității Mării Baltice. Bucătăria letonă a fost influențată de țările vecine. Ingrediente frecvente în rețetele letone sunt cele găsite local, cum
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
lume și se ține la fiecare doi ani, de fiecare dată într-un alt oraș. Bucătăria letonă constă de obicei din produse agricole, carnea fiind prezentă în majoritatea felurilor de mâncare. Se consumă des și pește, datorită proximității Mării Baltice. Bucătăria letonă a fost influențată de țările vecine. Ingrediente frecvente în rețetele letone sunt cele găsite local, cum ar fi cartofii, grâul, orzul, varza, ceapa, ouăle și carnea de porc. Mâncarea letonă este în general grasă și folosește puține condimente. Mazărea neagră
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
într-un alt oraș. Bucătăria letonă constă de obicei din produse agricole, carnea fiind prezentă în majoritatea felurilor de mâncare. Se consumă des și pește, datorită proximității Mării Baltice. Bucătăria letonă a fost influențată de țările vecine. Ingrediente frecvente în rețetele letone sunt cele găsite local, cum ar fi cartofii, grâul, orzul, varza, ceapa, ouăle și carnea de porc. Mâncarea letonă este în general grasă și folosește puține condimente. Mazărea neagră și șunca sunt în general considerate mâncăruri emblematice pentru letoni. Supa
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
mâncare. Se consumă des și pește, datorită proximității Mării Baltice. Bucătăria letonă a fost influențată de țările vecine. Ingrediente frecvente în rețetele letone sunt cele găsite local, cum ar fi cartofii, grâul, orzul, varza, ceapa, ouăle și carnea de porc. Mâncarea letonă este în general grasă și folosește puține condimente. Mazărea neagră și șunca sunt în general considerate mâncăruri emblematice pentru letoni. Supa de măcriș este o altă mâncare specific letonă. Rupjmaize este pâinea de secară tradițională letonă. Hocheiul pe gheață este
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
cartofii, grâul, orzul, varza, ceapa, ouăle și carnea de porc. Mâncarea letonă este în general grasă și folosește puține condimente. Mazărea neagră și șunca sunt în general considerate mâncăruri emblematice pentru letoni. Supa de măcriș este o altă mâncare specific letonă. Rupjmaize este pâinea de secară tradițională letonă. Hocheiul pe gheață este cel mai popular sport în Letonia. Letonia a avut numeroși hocheiști celebri, ca Helmut Balderis, Artūrs Irbe, Kărlis Skrastiņš și Sandis Ozoliņš și mai recent Zemgus Girgensons, pe care
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
carnea de porc. Mâncarea letonă este în general grasă și folosește puține condimente. Mazărea neagră și șunca sunt în general considerate mâncăruri emblematice pentru letoni. Supa de măcriș este o altă mâncare specific letonă. Rupjmaize este pâinea de secară tradițională letonă. Hocheiul pe gheață este cel mai popular sport în Letonia. Letonia a avut numeroși hocheiști celebri, ca Helmut Balderis, Artūrs Irbe, Kărlis Skrastiņš și Sandis Ozoliņš și mai recent Zemgus Girgensons, pe care letonii l-au susținut cu ardoare în
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atestă popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agăș) avem urmele vechilor aurării dacice (ref), iar teritoriul Bacăului cuprindea localități ca: Letca și Leiteni, cuvinte derivate din latonă și letonă (ref), divinități din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacică. Pe aceste meleaguri au fost întinse păduri în care trăiau turme de zimbri. Muzeul „Moldova” din Bacău deține o importantă colecție de documente istorice și vechi manuscrise, precum și un cap de
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
(în , în , în letonă și lituaniană "Prūsija", în ) a fost un stat situat pe teritoriul de astăzi al Germaniei, Poloniei, Lituaniei și Federației Ruse ( Orientală). Ultima capitală a Prusiei a fost la Berlin. În anii de apogeu (secolele al XVIII-lea și al XIX
Prusia () [Corola-website/Science/298270_a_299599]
-
de carte. Portul Riga este un important centru de transport naval. Riga este cel mai mare oraș din Țările Baltice. Populația orașului număra în 2003 739.232 locuitori. În oraș aproximativ 45% din populație este formată din locuitorii de etnie letonă, rușii fiind aproape la fel de mulți. Prin comparație, în țară, ceva mai mult de 60 % dintre locuitori sunt letoni, 29 % sunt ruși, 3,9 % sunt belaruși, 2,6 % sunt ucrainieni, 2,5 % polonezi, 1,4 % lituanieni, iar restul de 2,1
Riga () [Corola-website/Science/297227_a_298556]
-
2,1 % - alte naționaltăți, (conform recensământului din 2003). Cei mai mulți letoni sunt protestanți, în timp ce rușii sunt afiliați Bisericii Ortodoxe Ruse. Riga este amplasată pe locul unei așezări antice a livonienilor, un trib antic fino-ugric, la confluența râurilor Daugava și Ridzene (în letonă: "Rīdzene"). Râul Ridzene era cunoscut la începuturi sub numele de Riga, într-un moment dat formând un port natural cunoscut drept Lacul Riga, dispărut în ziua de azi. Se consideră că râul a împrumutat numele său orașului. Cursul vechiul râu
Riga () [Corola-website/Science/297227_a_298556]