1,038 matches
-
où se voient leș causes de son Aggrandissement et de șa Décadence avec des Notes très instructives par S.A.S. Démétrius Cantimir, Prince de Moldavie (Paris, 1743, paralel în-4o, în 2 tomuri, legate împreună, si in-12o, în 4 volume, la librarii diferite, cu o ornamentație mai săracă decât ediția engleză, cu retraducerea în franceză a biografiei lui Dimitrie Cantemir, în versiunea lui N. Tindal, t.II, p. 318-324, resp. ț. IV, p. 468-488) . Tot astfel, cărturarul german Johann Lothar Schmidt a
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
unei cărți, ședința de dedicații nu se pot dispensa de spațiul magazinului. Din păcate, trebuie adăugat un lucru: pierderea de viteză a librăriei de altădată nu e datorată exclusiv internetului, adică, vânzării online, ci și profesiei pe cale de dispariție a librarului. Societatea comunicării, cum e numită adesea aceea contemporană, e pe cale să facă două victime: librarul și bibliotecarul. Două personaje clasice, în pericol de a fi înlocuite, nici măcar de niște negustori pentru care cartea e totuna cu mașina de spălat rufe
Librăriile în faliment () [Corola-journal/Journalistic/3933_a_5258]
-
adăugat un lucru: pierderea de viteză a librăriei de altădată nu e datorată exclusiv internetului, adică, vânzării online, ci și profesiei pe cale de dispariție a librarului. Societatea comunicării, cum e numită adesea aceea contemporană, e pe cale să facă două victime: librarul și bibliotecarul. Două personaje clasice, în pericol de a fi înlocuite, nici măcar de niște negustori pentru care cartea e totuna cu mașina de spălat rufe sau cu, ei, da, computerul, ci de o mașinărie anonimă care înregistrează comanda și nu
Librăriile în faliment () [Corola-journal/Journalistic/3933_a_5258]
-
fi înlocuite, nici măcar de niște negustori pentru care cartea e totuna cu mașina de spălat rufe sau cu, ei, da, computerul, ci de o mașinărie anonimă care înregistrează comanda și nu e în stare să-ți dea nici o informație. În lipsa librarului și a bibliotecarului, cartea este ca școala fără profesor.
Librăriile în faliment () [Corola-journal/Journalistic/3933_a_5258]
-
potrivit Amazon. com Pe locul al doilea s-a clasat "I, Steve: Steve Jobs în his Own Words", o biografie de George Beahm - care se află pe locul al 47.563-lea înainte de decesul lui Jobs. Cartea va intra în librarii pe 8 noiembrie. Pe locul al cincilea s-a situat volumul care prezintă secretele succesului lui Steve Jobs "The Innovation Secrets of Steve Jobs: Insanely Different Principles for Breakthrough Success", de Carmine Gallo, în timp ce pe locul al șaptelea s-a
Cărţile despre Steve Jobs, comandate în avans de mii de persoane () [Corola-journal/Journalistic/68756_a_70081]
-
singură dată. Fiecare din medalioane aduce ceva nou istoriei literare, cu toatele la un loc alcătuiesc un integral portret al autorului, în tinerețe și la senectute, așa cum singur se înfățișează: "Prin succesive oscilații, fusesem documentarist, redactor, corector iar, în etape, bibliotecar, librar, redactor doi, în fine cercetător științific, pe un traseu nu linear, nici vorbă." Odată ce: Din jocul început la fragedă tinerețe, ținut în cumpănă de propria dreptate, în dispută cu varii vitregii partinice, invidii și mobiluri de evadare, m-am ales
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
Spiritul latin, pătruns de morbul perfecțiunii formale avea să se remarce prin vestitul edict al lui Ludovic al XIV-lea, cinci ani mai târziu decât scrierea englezului Milton, în 1649, deci. Cu toate că edictul se referă la corporațiile tipografilor, la editori, librari și la toți cei care "materializau" cultura... În edict, se constată: Se tipăresc foarte puține scrieri bune... încât putem spune că este un fel de rușine... etc. etc. Este înfierată energic mizeria profesiunii tipografice, a ucenicilor, meșterilor, este atacată corupția
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
Umberto Eco este romancierul italian cu care a făcut cunoștință prin anii ^80, o dată cu traducerea best-seller-ului Îl nome della roșa - Numele trandafirului. Și cam atît. Mulți l-au citit pentru că așa cerea valul modei. Desigur, cartea nu se găsea în librarii, dar circulă, pe traseul obișnuit, din mînă-n mîna. Fascinația asupra românului era și ea contaminanta, din diferite motive și în grade variate, în funcție de nivelul de receptare atins. Faptul că la patru ani după apariția românului (1980) el se traducea și
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
în funcție de nivelul de receptare atins. Faptul că la patru ani după apariția românului (1980) el se traducea și în limba română, era o izbîndă intelectuală. După 1990, cel de-al doilea român, Pendulul lui Foucault, se găsea și el în librarii (unde mai poate fi zărit și astăzi, la ceva vreme după editare!). Umberto Eco nu este doar romancier și poate nici în primul rînd asta. Semiolog de marcă, cu cărți și studii fundamentale, Eco transporta lumea semnelor din prea aridul
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
și bine ar fi dacă bacalaureatul ar pune accentul tocmai pe capacitatea absolventului de a articula cunoștințele și deprinderile căpătate la discipline dintre cele mai diferite. Unele simptome clare ale bolilor de care suferă școala sar în ochi pe mesele librarilor. Zeci de cărți, în cea mai mare parte cu scop preponderent comercial, propun rețete de reușită la diferite concursuri, la capacitate, bacalaureat sau admiterea în diferite tipuri de școli și facultăți. În mod normal, manualele, care, așa cum am văzut, sunt
D'ale manualelor by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14348_a_15673]
-
cred că, în materie de cărți, moralitatea convențională nu există - se găsea în extremitatea opusă a încăperii, dar se aplecă puțin spre Corso, cu un aer confidențial -. Știți ceva?... Ca în legenda aceea pe care o aveți domniile-voastre, spaniolii, despre librarul asasin din Barcelona, și eu aș fi în stare să ucid pentru o carte. - Nu vă sfătuiesc. Omul începe cu o chestie ca asta, care pare o nimica toată, și sfârșește mințind, votând pe la anticipate și legislative, și altele de-
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
literatură pentru copii și tineret, din simplul motiv că, în ciuda eforturilor, mi-a fost imposibil să găsesc cărțile nominalizate în librăriile prin care le-am căutat, și nu o dată! Situația circulației cărților a ajuns de-a dreptul îngrijorătoare. Meseria de librar pare să fi devenit în România zilelor noastre echivalentă cu aceea de vânzător de pe vremea comunistă, când în magazine se vindea ce se „aducea". Dacă ai ghinionul să cauți o carte care nu a apărut la una dintre marile edituri
USR: Premianții anului 2009 by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6238_a_7563]
-
Considerată de "New York Times drept o conștiință publică a țării sale, prozatoarea și eseista americană Susan Sontag, reputata și pentru performanțele ei universitare în domeniul esteticii și poeticii literare, este laureata din acest an a Premiului Păcii acordat de Uniunea Librarilor Germani. Că de obicei, distincția îi va fi înmînata la 12 octombrie, la Frankfurt pe Main, în istorică Paulskirche, în zilele Salonului Internațional de Carte. Încă înaintea acestui eveniment, salutat cu satisfacție de responsabilii politici și de o bună parte
Premiul Pacii pentru Susan Sontag by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13755_a_15080]
-
că atentatele nu au fost îndreptate atît împotriva civilizației și a libertății, cît împotriva consecințelor politicii externe americane. Și din acest motiv, acum, unele cercuri politice conservatoare, critică decizia de a i se înmîna scriitoare americane Premiul Păcii. Or, Uniunea Librarilor Germani și-a justificat în termenii următori opțiunea: Într-o lume a imaginilor falsificate și a adevărurilor ciuntite, Susan Sontag s-a angajat în favoarea libertății de opinie. Mare doamna a literaturii americane și în același timp, enfant terrible al cercurilor
Premiul Pacii pentru Susan Sontag by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13755_a_15080]
-
propagandei externe maghiare, față de eforturile noastre lamentabile de a intra cu această într-o competiție reală. De-o parte, armata de specialiști trimiși la toate manifestările mondiale; enciclopedii, dicționare, hărți, tomuri de istorie și geografie în șapte limbi, edituri și librarii cu filiale-n toată lumea, centre mondiale de studii, localizate-n Budapesta, informatică, delegații de-o sută de profesori și-o sută de fete frumoase, mii de studenți și doctoranzi trimiși sistematic în toate marile centre universitare din lume. De cealaltă
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
Păunescu și comedia nuanțelor) și satiric în cea mai bună tradiție central-europeană (a se citi antologicele Zoologie, Privitor ca la talk-show, Dedicația ca gen literar, Boborul, Către europa de peste gard, Români în Japonia, Dificultăți ale integrării culinare, Geopolitică și șpriț). Librarii spun (cu năduf admirativ) că Obscenitatea publică este cea mai căutată carte de pe piață în acest moment. Nimic uimitor, căci formula ei este irezistibilă: destul de spectaculoasă pentru a fi consumată în vacanță (ca literatură ce asigură umor nebun, anecdotică politică
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
din cartea lui Salinger, "De veghe în lanul de secară". Deși amenințată de când o știu, industria cărții refuză să cedeze în fața vocilor de Casandre care-i anunță iminentul sfârșit. E adevărat: un anumit tip de difuzori, o anumită intimitate între librar și cumpărător au dispărut. Astăzi degeaba-l întrebi pe vânzătorul de la casă despre ultimul Breban sau despre cea mai recentă apariție din seria Simenon: înainte de a-ți răspunde, va tasta ceva grăbit pe keyboardul computerului, după care te va privi
Cartea ca scut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8857_a_10182]
-
Breban sau despre cea mai recentă apariție din seria Simenon: înainte de a-ți răspunde, va tasta ceva grăbit pe keyboardul computerului, după care te va privi derutat-bănuitor: "Parc-ar trebui să mai avem pe undeva două exemplare..." Formula idilică a librarului care era și cel dintâi cititor a apus demult. Pe vremuri, librăriile erau alimentate o dată sau maximum de două ori pe săptămână. Astăzi, magaziile se umplu în ritm necontenit. De când editorii au ajuns și propriii difuzori, e practic imposibil să
Cartea ca scut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8857_a_10182]
-
de cărți ce intră în librării la bucată, la pachet, la cutie sau de-a dreptul la container. Devenită o marfă ca oricare alta, cartea începe să aibă parte de același tratament: mult prea multe obiecte sunt interschimbabile pentru ca vreun librar sensibil să tresară în fața unui nou titlu. De ce-ar tresări vânzătorul de la magazinul de detergenți în fața cutiei viu colorate ce conține cam aceeași marfă?! Pe vremuri, citeam sistematic, obligat, între altele, de îndatorirea de cronicar literar. Astăzi, deși citesc
Cartea ca scut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8857_a_10182]
-
ale muncii altora, să constați că mai sunt oameni care vor să posede obiectul ca atare - acel magic paralelipiped de celuloză. Se fură din librării, din bibloteci (publice și particulare), din târguri de cărți. Se fură cu asemenea frecvență, încât librarii au ajuns să stabilească topuri după acest criteriu, în paralel cu cel al vânzărilor. De pildă, la Târgul de Carte de la Frankfurt din toamna trecută, organizatorii au pus la dispoziția editorilor lista titlurilor dispărute (misterios!) de pe rafturi cu cea mai
Ce cărți ați furat? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8670_a_9995]
-
desenate (așa-numitele "graphic novels"). Se știe și că tipăriturile "paperback" au trecere mai mare decât cele "hardback". Explicația e limpede: o carte cu coperte "moi" se pliază mai ușor pe formele trupului decât una cu coperte "tari"! Un fost librar din Seattle, Paul Constant, a publicat un articol plin de umor, în care povestește veritabile episoade horror, petrecute pe când îi fugărea pe hoții de cărți. I s-a întâmplat să-i urmărească în parcuri, pe străzi aglomerate, în tunelul metroului
Ce cărți ați furat? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8670_a_9995]
-
epoca pe care - să fim drepți - înclinăm a o idealiza, cea a Junimii, scrisul era socotit nu mai mult decît o "îndeletnicire gratuită", Maiorescu însuși împărtășind o asemenea inicvă opinie. Drept urmare, după o viață de luptă acerbă cu editorii și librarii, Caragiale se rostea cu un patetism, cu acest prilej, nedisimulat: "Douăzeci și patru de copii să am - să mă ferească Dumnezeu! - pe toți i-aș face oameni politici, adică avocați: și dacă unul n-ar fi în stare să învețe măcar atîta
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
a librăriei, în era internetului, continuă să apară, la noi, ca și în alte țări, librării. O statistică recentă arată că în Franța ultimului an au apărut mai multe librării decât au dispărut ca urmare, zice-se, a crizei. Sindicatul librarilor dă alte cifre, conform obiceiului tuturor sindicatelor de pe mapamond. Fapt e că numărul librăriilor din Hexagon nu scade de ani buni sub 2500. E vorba de cele care „contează”, după spusele specialiștilor, nu de absolut toate. O librărie la 3000
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4617_a_5942]
-
Theory: Personajul principal, interpretat de Mel Gibson, e un fost agent secret ajuns șofer de taxi în New York, iar mânia lui, forma paroxistica de a căuta un spațiu al protecției, e să cumpere, de fiecare dată când trece prin fața unei librarii, un exemplar din capodoperă lui Salinger. În ce mă privește, cred de mai multă vreme că marele personaj al lui Salinger nu e Holden Caulfied, ci Seymour Glass. Primul s-ar putea să întrupeze, cu adevarat, o realitate identitara profund
Singurătatea Capricornului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6542_a_7867]
-
nulitate, indiferent de contextul în care o plasezi. Marea problemă nu sunt valorile culturale - așa cum ne comunică obraznic și extremist corecții politici. Marea problemă sunt servitorii școlii. Ce trebuie eliminat nu e excelența culturală, ci profesorul care împarte juma-juma cu librarul banii oferiți de Guvern pentru a cumpăra cărți. Problema e de căutat în universitățile unde diplomele ajung să nu valoreze nici cât hârtia pe care au fost tipărite. Problema e mentalitatea minimei rezistențe în care s-a scufundat societatea românească
Industria Shakespeare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6418_a_7743]