4,823 matches
-
onorariile exorbitante pentru a pierde procesul și a fi întemnițați pentru că, iată, cum se vede din dosarele arhivei, închisoarea aduce numai beneficii celor condamnați (un savant cere să i se prelungească șederea acolo pentru a termina un epocal tratat de lingvistică, altcineva devine un mare pictor, Alibaba Zimberlan își salvează viața în spatele gratiilor, insignifiantul Vasile Ivanovici O'Glup, zis Mogîldeață e, în sfîrșit, luat în seamă, servitoarea familiei Raikovic își găsește, în închisoare, ursitul cu care a avut trei copii, primul
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
aprig încă și în boxa acuzaților. Un jurnalist ghiduș a scris că eșecul spargerii nu s-a datorat numărului mare de filiale de bănci comerciale de pe Strada Profesor Doctor Doctor honoris Causa Ravindrinah Solomon Zoom, unde și un doctor în lingvistică mai încurcă din când în când toate acele numeroase majuscule, eșecul spargerii s-ar fi datorat faptului că este imposibil să combini țelina, piperul și savarina fără a produce, în caz de consum, un cumplit deranj stomacal. Trebuie doar să
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
și-a ispășit pedeapsa și trebuia să fie eliberat, a constatat că niciunde în lume nu are condiții de muncă mai bune decât în celula sa. Așa că a rugat să mai fie lăsat acolo până ce va termina Tratatul General de Lingvistică Comparată, pentru care, ținând cont de condițiile oferite, nu ar mai avea nevoie decât de cel mult patru ani de trudă. Degeaba a explicat autorităților că în închisoare are masa și casa asigurate, fără să trebuiască să miște un deget
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Și nu s-a înșelat: contra unui onorariu pe măsură, Ludovic L. a citat masiv din Seneca, Sfântul Augustin și Borak cel Bătrân (autorul său preferat), după care a subliniat calitățile deosebite ale mandantului său și importanța Tratatului General de Lingvistică Comparată: Nu degeaba a scris Borak cel Bătrân, citez, "Lingvistica comparată compară nu numai lingvistica, dar și celelalte însușiri ale materiei inteligente". Aș vrea, dacă-mi permiteți să arăt importanța pentru tineretul studios pentru adevăratul tineret studios! a minunatului Tratat
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Ludovic L. a citat masiv din Seneca, Sfântul Augustin și Borak cel Bătrân (autorul său preferat), după care a subliniat calitățile deosebite ale mandantului său și importanța Tratatului General de Lingvistică Comparată: Nu degeaba a scris Borak cel Bătrân, citez, "Lingvistica comparată compară nu numai lingvistica, dar și celelalte însușiri ale materiei inteligente". Aș vrea, dacă-mi permiteți să arăt importanța pentru tineretul studios pentru adevăratul tineret studios! a minunatului Tratat, care... Nu vă permit! i-a tăiat-o Julius Zimberlan
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
din Seneca, Sfântul Augustin și Borak cel Bătrân (autorul său preferat), după care a subliniat calitățile deosebite ale mandantului său și importanța Tratatului General de Lingvistică Comparată: Nu degeaba a scris Borak cel Bătrân, citez, "Lingvistica comparată compară nu numai lingvistica, dar și celelalte însușiri ale materiei inteligente". Aș vrea, dacă-mi permiteți să arăt importanța pentru tineretul studios pentru adevăratul tineret studios! a minunatului Tratat, care... Nu vă permit! i-a tăiat-o Julius Zimberlan. Îmi cer scuze! Dar, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Ragnavaldur Sicl, profitând de ocazie, a cerut o sentință mult mai aspră pentru recurent. Ceea ce a și obținut. 4b. Sentința 2: Deci, marele profesor doctor Jasper Rogrigo Fitacek a putut să termine în cele mai bune condiții Tratatul General de Lingvistică comparată, având acces gratuit și fără nici o problemă la o hrană regulată și bine alcătuită și la cea mai confortabilă celulă din tot penitenciarul. Și cui i se datorează acest triumf? Bineînțeles că doar maestrului căruia noi îi spunem Ludovic
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
ANALELE ȘTIINȚIFICE ALE UNIVERSITĂȚII „AL. I. CUZA” DIN IAȘI. Lingvistică. Literatură, publicație care apare la Iași din 1955, cu subtitlurile „Istorie. Filologie” (1955-1966), „Limbă. Literatură” (1967-1968) și „Lingvistică. Literatură” (1969). Este o publicație universitară de cercetări filologice, lingvistice și de istorie și critică literară a secțiunii a III-a, Științe
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
ANALELE ȘTIINȚIFICE ALE UNIVERSITĂȚII „AL. I. CUZA” DIN IAȘI. Lingvistică. Literatură, publicație care apare la Iași din 1955, cu subtitlurile „Istorie. Filologie” (1955-1966), „Limbă. Literatură” (1967-1968) și „Lingvistică. Literatură” (1969). Este o publicație universitară de cercetări filologice, lingvistice și de istorie și critică literară a secțiunii a III-a, Științe sociale. Comitetul de redacție era alcătuit în 1962 din Const. Ciopraga, G. Istrate, I. D. Lăudat, N. I. Popa, Valeriu
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
în 1962 din Const. Ciopraga, G. Istrate, I. D. Lăudat, N. I. Popa, Valeriu Stoleriu, Ariton Vraciu. Rubrici: „Studii, contribuții, interpretări”, „Evocări”, „Comentarii”, „Comemorări”, „Interferențe”, „Poetică și limbaj”, „Puncte de vedere”, „Perspective istorico-literare”, „Perspective de cercetare literară”, „Recenzii”, „Note”. Conține articole de lingvistică generală și comparată, de istorie a limbii române, de lingvistică romanică, germanică, slavistică, de stilistică și poetică, folcloristică, istoria literaturii române și universale, de literatură comparată (receptare literară și influențe), de critică literară. Volumul din 1972 este consacrat centenarului G.
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
Popa, Valeriu Stoleriu, Ariton Vraciu. Rubrici: „Studii, contribuții, interpretări”, „Evocări”, „Comentarii”, „Comemorări”, „Interferențe”, „Poetică și limbaj”, „Puncte de vedere”, „Perspective istorico-literare”, „Perspective de cercetare literară”, „Recenzii”, „Note”. Conține articole de lingvistică generală și comparată, de istorie a limbii române, de lingvistică romanică, germanică, slavistică, de stilistică și poetică, folcloristică, istoria literaturii române și universale, de literatură comparată (receptare literară și influențe), de critică literară. Volumul din 1972 este consacrat centenarului G. Ibrăileanu, cu studii semnate de Al. Dima, I. D. Lăudat, Const.
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
Arvinte, Ilie Dan, D. Irimia, Magdalena Vulpe. Tema volumului din 1978, Perspective în cercetarea literară, cuprinde articole despre principalele direcții ale criticii literare, semnate de Ștefan Avădanei, Petru Ursache, Constantin Pavel, Petruța Pușcașu (Spânu), Mariana Ionescu. Colaborează cu studii de lingvistică G. Ivănescu, Iorgu Iordan, G. Gafițeanu, M. Zdrenghea, Leon Levițchi, Al. Andriescu, G. Istrate, V. Arvinte; cu articole de istorie, critică și teorie literară - Al. Dima, Const. Ciopraga, Th. Simensky, Dan Hăulică, Valeriu Stoleriu, Elvira Sorohan, Antoaneta Macovei, Maria Platon
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
germană semnează Maria Țenchea, Hortensia Pârlog, Aurelia Turcu, Yvonne Lucuța. După 1990 secțiunile și colaboratorii se diversifica. Semnează cercetători din Italia și Franța (Alexandru Niculescu, Giuseppe Picillo, Teresa Ferro, Nelly Flaux, Walter de Mulder). Crește interesul pentru domeniile moderne ale lingvisticii (lingvistică contrastiva) și pentru cele interdisciplinare (semiotica). Apar nume noi: Claudiu Arieșan, Ioan N. Bătea, Carmen Blaga, Sorin Ciutacu, Lăură Cheie, Otilia Hedeșan, Marianne Marki, Adrian Mioc, Dumitru Vlăduț. Multe dintre articolele publicate aici au constituit nucleul unor cărți de
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN TIMISOARA. Seria ştiinţe filologice. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
semnează Maria Țenchea, Hortensia Pârlog, Aurelia Turcu, Yvonne Lucuța. După 1990 secțiunile și colaboratorii se diversifica. Semnează cercetători din Italia și Franța (Alexandru Niculescu, Giuseppe Picillo, Teresa Ferro, Nelly Flaux, Walter de Mulder). Crește interesul pentru domeniile moderne ale lingvisticii (lingvistică contrastiva) și pentru cele interdisciplinare (semiotica). Apar nume noi: Claudiu Arieșan, Ioan N. Bătea, Carmen Blaga, Sorin Ciutacu, Lăură Cheie, Otilia Hedeșan, Marianne Marki, Adrian Mioc, Dumitru Vlăduț. Multe dintre articolele publicate aici au constituit nucleul unor cărți de autor
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN TIMISOARA. Seria ştiinţe filologice. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
Boris Cazacu, Șerban Cioculescu, Al. Piru, Silvian Iosifescu, Valeria Guțu Romalo, D. Macrea, Ov. S. Crohmălniceanu, George Munteanu, Mircea Martin, Valentin Lipatti, Leon Levițchi, Victor Hanea, Ana Cartianu, G. Ivașcu, Al. Dima. Revista conține studii, articole, recenzii, cronici în domeniul lingvisticii, folcloristicii, al istoriei, criticii, teoriei literare și literaturii comparate. Are rubricile „Literatură română”, „Lingvistică”, „Teorie literară”, „Folclor”, „Istoria literaturii române”, „Studii și documente”, „Limbă și literatură română”, „Limbi și literaturi străine”, „Literatură universală”, „Recenzii”, „Cronică”. La numărul 1-2 din 1972
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
S. Crohmălniceanu, George Munteanu, Mircea Martin, Valentin Lipatti, Leon Levițchi, Victor Hanea, Ana Cartianu, G. Ivașcu, Al. Dima. Revista conține studii, articole, recenzii, cronici în domeniul lingvisticii, folcloristicii, al istoriei, criticii, teoriei literare și literaturii comparate. Are rubricile „Literatură română”, „Lingvistică”, „Teorie literară”, „Folclor”, „Istoria literaturii române”, „Studii și documente”, „Limbă și literatură română”, „Limbi și literaturi străine”, „Literatură universală”, „Recenzii”, „Cronică”. La numărul 1-2 din 1972, conținând comunicările susținute la sesiunea științifică cu tema Metodologia cercetării limbii și literaturii, colaborează
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
V. Șerban; cu articole de literatură comparată și universală - Nina Façon, Al. Balaci, Ion Brăescu, Valentin Lipatti, Vera Călin, Leon Levițchi, Victor Hanea, T. Vianu (O problemă a periodizării Renașterii, 1959), Ana Cartianu, Valeria Alcalay, Eugen Cizek; cu studii de lingvistică, poetică și stilistică - Gr. Brâncuș, Valeria Guțu Romalo, N. Condeescu, Al. Graur, Pandele Olteanu, Lucia Wald, Iorgu Iordan, Edith Iarovici, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Liviu Papadima, Rodica Zafiu, Gabriela Pană-Dindelegan, Melania Florea, N. Constantinescu. C.A.
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
Philippide” din Iași. A colaborat cu studii și articole, recenzii și cronici teatrale la „Cronica”, unde, în 1984 a debutat ca poetă, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Luceafărul”, „Dialog”, „Timpul”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Teatrul azi”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Revista română”. Debutul editorial se produce târziu, după un deceniu de experiență poetică, prin volumul de versuri Mângâios (1996; Premiul pentru debut al Asociației Scriitorilor din Iași). A tradus în limba engleză poeme aparținând lui Mihai Eminescu
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
cadru universitar din 1961, apoi șef al Catedrei de limbi orientale de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine și, din 1994, directoare a Centrului de Studii Arabe al Universității din București. Își ia doctoratul, în 1971, cu o lucrare de lingvistică. În 1991 a ținut cursuri de antropologie lingvistică arabă la Institutul Pontifical de Studii Arabe și Islamice din Roma, iar în 1992 la Collège de France din Paris. Este căsătorită cu Mircea Anghelescu. Debutează în 1966, în „Studii de literatură
ANGHELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
literatură universală”, cu lucrarea Un clasic al prozei arabe: Djahiz. A. se implică în promovarea culturii și literaturii arabe în spațiul cultural românesc, atât prin traduceri, transpunând, bunăoară, nuvele în Cele mai ieftine nopți (1971), cât și prin studii de lingvistică. Două dintre volumele sale interesează o sferă culturală mai largă. În Limbaj și cultură în civilizația arabă (1986), autoarea aplică teoria generală a intercondiționării limbă-cultură, evidențiind modul în care limba arabă contribuie la conturarea unui model cultural. Pornind de la ideea
ANGHELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
contribuie la conturarea unui model cultural. Pornind de la ideea că nu atât limba în sine, cât atitudinea vorbitorilor ei poate arunca o lumină semnificativă asupra mentalității și culturii arabe, A. își propune să descifreze consecințele acestui raport în literatură și lingvistică. Analizele de strictă specialitate conduc spre un demers interpretativ care, depășind aria lingvisticii, „se înscrie în linia deschizătoare de largi perspective cultural-comparatiste de studiere a problemelor de profunzime ale gândirii lingvistice și relației dintre gândire, semn și limbaj, linie ilustrată
ANGHELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
în sine, cât atitudinea vorbitorilor ei poate arunca o lumină semnificativă asupra mentalității și culturii arabe, A. își propune să descifreze consecințele acestui raport în literatură și lingvistică. Analizele de strictă specialitate conduc spre un demers interpretativ care, depășind aria lingvisticii, „se înscrie în linia deschizătoare de largi perspective cultural-comparatiste de studiere a problemelor de profunzime ale gândirii lingvistice și relației dintre gândire, semn și limbaj, linie ilustrată la noi, între alții, cu strălucire de un orientalist și filosof de talia
ANGHELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
cultură. Scris, de asemenea, într-o manieră cursivă, unitară, textul seduce prin abilitatea de a trece de la o constelație ideatică la alta, de la un autor la altul sau de la o perspectivă disciplinară la alta (trecând prin sociologie, antropologie, psihologie sau lingvistică). Capitolul începe prin a evidenția multitudinea definițiilor și perspectivelor asupra culturii și prin aducerea în prim-plan a unor concepte fundamentale din cadrul antropologiei culturale sau sociologiei culturii, cum ar fi cele de: model cultural, ethos, scheme culturale, personalitate de bază
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Ștefan cel Mare” din Suceava (1947) și Facultatea de Filologie a Universității din Iași (1951). Funcționează ca profesor la aceeași facultate, al cărei decan a și fost între anii 1985 și 1990, deținând, concomitent, funcția de director al Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor din Iași. Un timp a funcționat ca lector al Universității din Dijon (1968-1971). A colaborat la „Cronica” (din a cărei redacție a făcut parte între 1966 și 1988), „Revista de istorie și teorie literară”, „Jahrbuch für
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
cu un răspuns de G. Sion, 1871), Simion Florea Marian (Cromatica poporului român, cu un răspuns de B. P. Hasdeu, 1882) ș.a. Seria a doua a „Memoriilor” oglindește în aceeași măsură evoluția culturii române, ilustrative fiind discursurile și studiile de lingvistică, folcloristică și istorie literară, cu un pregnant accent de pionierat. Domeniul lingvistic deține prioritatea, dacă s-ar aminti doar temeinicele cercetări ale lui B. P. Hasdeu: „Sunt zece ani de când eu începusem a studia și nu încetez de a tot
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]