793 matches
-
nou videoclip după 7 ani, "Când îngerii pleacă". În decembrie 2011, Bosquito oferă o reprezentație în Arena Mall din Bacău, fanii încurajându-i pentru revenirea pe scena românească. De asemenea, se lansează piesa "Întuneric în culori" în colaborare cu Ovidiu Lipan Țăndărică care a prins foarte bine la public. Au revenit în România și au concertat în deschidere la Shakira. După o absență de 7 ani, Radu declară revenirea trupei și lansează o nouă piesă. 2014 - Bosquito revine cu piesa - "Prieteni
Bosquito () [Corola-website/Science/315180_a_316509]
-
iepure de câmp ("Lepus europaeus"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele gulerat ("Apodemus flavicollis"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); Pești cu specii de: scobar ("Chondrostoma nasus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Leuciscus cephalus"), porcușor ("Gobio gobio"), beldiță ("Alburnoides bipunctatus") sau mântuș ("Lota lota"). Parcul adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușcă ("Rutilus rutilus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreană ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipară (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
nu se lasă înduplecată de rugămințile lui Gergely, rămânând descumpănită însă când observă atașamentului instinctiv care se stabilește între băiat și tatăl lui adevărat. Din punct de vedere al dorinței de dreptate, Katalin Varga este comparată de critic cu Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" al lui Mihail Sadoveanu. Mitchievici constată unele scăpări ale filmului printre care slaba motivație a bărbatul care o găzduiește pe Katalin de a refuza să dezvăluie prezența în casa lui a femeii și a copilului, lăsându-se
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]
-
regulus"); Reptile și amfibieni: șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), năpârca ("Anguis fragilis"), salamandra ("Salamandra salamandra"), triton carpatic ("Triturus montadoni"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), broasca-râioasă-verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"); Pești: lostrița ("Hucho hucho"), lipan ("Thymallus thymallus"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus") zglăvoc ("Cottus gobio"), zglăvoaca pestrița ("Cottus coecilopus"), păstrăv de apă dulce ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), scobar ("Chondrostoma nasus"); Nevertebrate (gândaci, cărăbuși, fluturi): cosașul
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
că a fost o onoare să lucreze cu ea. Regizorul s-a gândit într-o vreme să facă o nouă ecranizare a romanului "Baltagul" de Mihail Sadoveanu, considerând-o pe cântăreața bucovineană ca cea mai potrivită interpretă a rolului Vitoria Lipan. Tânăra soprană Daniela Vlădescu (n. 1956) a interpretat rolul Anei, soția lui Culi. Ea a debutat în film și s-a descurcat mai greu, fiind actriță neprofesionistă. Soprana a afirmat că a fost ajutată de Sofia Vicoveanca să treacă peste
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
la tobe. Până în 1998, când părăsește formația, participă cu Interitus Dei la o serie de concursuri și festivaluri de gen din țară. Anul 1997 este anul în care Ionuț Micu îl întâlnește pe cel care va fi mentorul său: Ovidiu Lipan Țăndărică. Remarcat de către maestru pentru felul în care atinge tobele, John va porni pe un drum care îi va schimba viața, ca elev și prieten al celebrului toboșar de la care învață și „fură meserie”. În 1999 va participa la „Visul
Ionuț Micu () [Corola-website/Science/330575_a_331904]
-
pentru felul în care atinge tobele, John va porni pe un drum care îi va schimba viața, ca elev și prieten al celebrului toboșar de la care învață și „fură meserie”. În 1999 va participa la „Visul Toboșarului”, creația lui Ovidiu Lipan Țăndărică, alături de Corneliu Stroe, Nicolae Voiculeț, Dumitru Fărcaș, Camerata Valahica a Radioteleviziunii Române, Fanfara 10 Prăjini. Deși este alături de Țăndărică la mai toate concertele și aparițiile publice ale acestuia, John intră în 2000 în formația Talisman cu care merge în
Ionuț Micu () [Corola-website/Science/330575_a_331904]
-
mai multe concerte Phoenix din țară. În 2007, este invitat la tobe de către membrii formației Compact, pentru un turneu de 70 de concerte în țară și două concerte în Cipru. În această perioadă, participă și la concertele organizate de Ovidiu Lipan Țăndărică și ca invitat în concertele Phoenix. Din 2008 până în 2012, participă, alături de Ovidiu Lipan Țăndărică, la multe concerte organizate de acesta cu Fanfara 10 Prăjini și Stelu Enache. Încearcă, pentru o scurtă perioadă de timp, să dezvolte o echipă
Ionuț Micu () [Corola-website/Science/330575_a_331904]
-
Compact, pentru un turneu de 70 de concerte în țară și două concerte în Cipru. În această perioadă, participă și la concertele organizate de Ovidiu Lipan Țăndărică și ca invitat în concertele Phoenix. Din 2008 până în 2012, participă, alături de Ovidiu Lipan Țăndărică, la multe concerte organizate de acesta cu Fanfara 10 Prăjini și Stelu Enache. Încearcă, pentru o scurtă perioadă de timp, să dezvolte o echipă alături de Puiu Mircea, Recover Band, cu care va cânta în mai multe cluburi din țară
Ionuț Micu () [Corola-website/Science/330575_a_331904]
-
Felis silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), viezure ("Meles meles"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"); viperă ("Vipera berus"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); lipan ("Thymallus thymallus") sau melcul de livadă ("Helix pomatia"). La nivelul ierburilor vegetează plante cu specii de: pedicuță ("Lycopodium clavatum"), arnică ("Arnica montana L."), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
sau DJ209B (numit și "Drumul Vitoriei Lipan") este un drum județean din România care unește comunele Mălini din județul Suceava și Comuna Borca din județul Neamț prin Pasul Stânișoara. Denumirea lui vine de la drumarii italienii aduși de regele Carol I pentru a construi șoseaua. DJ209B este situat
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
timp, Asociația Italienilor din România, încearcă unele demersuri pentru a reconstrui crucea de pe culmea Stânișoarei. Este menționat în literatură de către Mihail Sadoveanu ca element cheie în drama romanului Baltagul și, se suprapune peste calea pe care a străbătut-o Vitoria Lipan pentru a-și căuta bărbatul. Și în epoca actuală pe ambii versanți ai muntelui, există atât amintirea cât și urmașii drumarilor care au venit din Peninsula Italică. De la cumpăna apelor ("Crucea Talienilor") spre est până la poale, porțiunea montană (minoritară) este
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
Vidraru și Brădișor. În râurile noastre de munte nu urcă niciodată la izvoare, iar în afluenții de munte ai Dunării nu coboară prea jos. Lostrița este o specie dulcicolă, bentopelagică, răpitoare. Trăiește în râuri mari și late de munte (zona lipanului și moioagei) cu apă adâncă și curent puternic și fund pietros. Preferă apele bine oxigenate și reci (6°C-18°C). De obicei, trăiește în ape adânci umbrite de vegetația riverană abundentă, de multe ori în vecinătatea unor structuri artificiale
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
acrobatice după ele), amfibieni (broaște), reptile, rar nevertebrate. Peștii consumați sunt în special ciprinide: scobarul ("Chondrostoma nasus"), mreana vânătă ("Barbus petenyi"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), beldița ("Alburnoides bipunctatus"), boișteanul ("Phoxinus phoxinus"), porcușorii ("Gobio"), grindelul ("Barbatula barbatula") etc., apoi zglăvoaca ("Cottus gobio"), lipanul ("Thymallus thymallus"), păstrăvul de munte ("Salmo trutta fario"), oblețul ("Alburnus alburnus"), mihalțul ("Lota lota") ș.a. Îi sclipesc ochii după orice pradă vie și tratează cu desconsiderare mortăciunile. Cu cât înaintează în vârstă, cu atât devine mai răpitor, atacând tâlhărește, în
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
până la jumătatea lui mai. Perioada de depunere a icrelor coincide cu topirea gheții, îndată după scurgerea sloiurilor și a apelor provenite din topirea zăpezii, la temperaturi ale apei între 5 și 10°C. Locurile de reproducere sunt situate în zona lipanului, pe râurile mari sau la gura afluenților acestora, pe fund de pietriș. Reproducătorii se urcă în susul apei pe râurile mari sau pe afluenții râurilor principale, fără ca piedicile de 1,5 m înălțime să le oprească în drumul lor, în căutare
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
breaslă pentru că nu se mai bazează pe vrednicia și agerimea ochiului și a brațului. De asemenea, el descrie intensificarea simțurilor trăită de oamenii aflați în comuniune cu natura precum fostul căpitan de cazaci Cricopol, retras în pustietățile Deltei de pe ostrovul Lipan. "Împărăția apelor" cuprindea în ediția originală din 1928 un număr de 17 capitole nenumerotate. Mihail Sadoveanu a fost un pescar pasionat, deprinzând patima pescuitului cu undița de la bunicul său, rotarul Gheorghe Ursachi din Verșeni, sat aflat pe malul stâng al
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
a câteva concerte ale acestuia. La vârsta de 24 de ani se căsătorește, are un băiat, ulterior însă va divorța. Lorin îi calcă tatălui său pe urme studiind încă de mic muzica și îndrăgind tobele, după ce îl descoperă pe Ovidiu Lipan Țăndărică. Marius Mihalache a împărțit scena cu mulți artiști renumiți precum Gloria Gaynor și Nina Simone. Înainte de lansarea primului său album în 1998, artistul compune coloana sonoră pentru mai multe filme și seriale TV , cum ar fi Asfalt Tango (1995
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
sunt îmbinate elemente de jazz, etno și lounge pe acorduri de țambal, flaut, armonica și voce. Dupa această perioadă are o serie de concerte și festivaluri în țară și în lume. De asemenea are o serie de colaborari cu Ovidiu Lipan Țăndărică, Steve Vai si Kitaro. Anul 2012 marchează începutul proiectului actual, Back To Swing - Marius Mihalache. Prin acest nou experiment muzical, artistul își propune să aducă în atenția publicului român și nu numai atmosfera anilor 1920 - 1940 odată cu ritmurile swing
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
care va fi al doilea element definitoriu pentru artist. Jazz, etno-jazz, lounge interpretate la țambal. De-a lungul timpului Marius Mihalache abordează mai multe genuri muricale, pe care le interpretează în felul său unic la țambal - jazz, jazz-rock (alături de Ovidiu Lipan Țăndărică), etno-jazz, romanes, folclor, muzică clasică etc.
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
sau lipanii este un gen de pești teleosteeni dulcicoli din familia salmonide ("Salmonidae"), fiind singurul gen din subfamilia timaline ("Thymallinae"), răspândiți în regiunea holarctică (afară de vestul Americii de Nord) și în bazinul Amurului. Sunt pești de dimensiuni medii, cu corp alungit, în secțiune oval
Thymallus () [Corola-website/Science/332021_a_333350]
-
Insulele Britanice și Franța până în bazinul râului Amur. Se reproduc primăvara. Speciile diferă prin proporțiile corpului, dispoziția oaselor gurii, numărul de radii, solzi, spini branhiali, radii branhiostegale etc. Sunt descrise 13 specii. În România și Republica Moldova trăiește o singură specie - lipanul ( thymallus)
Thymallus () [Corola-website/Science/332021_a_333350]
-
Peninsula Balcanică. Mreana vânătă trăiește, în special, în râurile colinare (de deal) și de munte (mai ales în Ardeal și în bazinul Bistriței), cu apa limpede, curgătoare și bine oxigenată, mai ales în apele cu debite mici, alături de păstrăv și lipan. A fost întâlnită și pe versantul sudic al Carpaților și chiar în pâraiele mici de deal, din regiunea București. Poate trăi și în ape curgătoare, ce seacă mult în timpul secetei. Este o specie bentonică, trăiește în grupuri mici, compuse din
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
nisip. Bazinul dunărean din România (Mureș, Argeș, Olt, Tisa, Ialomița) și Bulgaria (Iskâr, Iantra și Vit), bazinul râului Kamcia (care se varsă direct în Marea Neagră), bazinul Nistrului În România trăiește în regiunea apelor de coline și de munte corespunzătoare zonei lipanului până la Dunăre. Se află în Dunăre numai în zona Porților de Fier, Tisa, Vișeu, Someș, Lăpuș, Crișul negru, Crișul repede, Mureș, Bistra, Cerna, Caraș, Bahna, Topolnița, Olt, Berivoi, Sâmbăta, Apa Roșie, Gilort, Suceava, Putna, Bistrița, Argeș, Ilfov, Ialomița, cursul superior
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
cunoscută fiind preferința lui pentru substratul pietros. Trăiește pe fundul apelor râurilor de munte, pe lângă/sub bolovanii sau pietrele mari sau mijlocii din mijlocul râurilor acolo unde curentul e puternic. Răspândirea speciei în Argeș corespundea perfect cu zona piscicolă a lipanului și moioagei, iar în Vâlsan cu porțiunea superioară a zonei moioagei. Aspretele a supraviețuit ca un relict preglaciar numai în Râul Vâlsan într-un areal restrâns cu o lungime de aproximativ 1 km. Râul Vâlsan este un curs tipic de
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]