778 matches
-
ostroave de pe Brațul Chilia. După fixarea frontierei pe brațul Musura, în mai multe rânduri, pescarilor români surprinși de furtuni în zonă nu li s-a permis să se adăpostească pe ostrovul Limba, fiind refulați de către grănicerii sovietici chiar atunci când (fiind Lipoveni) li se adresau în lima rusă. Situația nu a fost oficializată decât odată cu semnarea la București la 27 februarie 1961, a Tratatului încheiat între Guvernul Republicii Populare Române și Guvernul Uniunii Sovietice cu privire la regimul frontierei româno-sovietice, de colaborare și asistență
Canalul și golful Musura () [Corola-website/Science/320134_a_321463]
-
alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 evanghelici (luterani) (1,65%), 25 greco-catolici, 22 lipoveni, 22 adventiști, 4 unitarieni, 4 baptiști, 1 armeano-gregorian, 1 armeano-catolic și 1 de religie nedeclarată. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus la elaborarea de legi cu caracter antisemit care au determinat o serie de persecuții
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
etnie nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.923 ortodocși (35,28%), 5.647 mozaici (33,53%), 4.400 romano-catolici (26,20%), 472 evanghelici (luterani) (2,81%), 303 greco-catolici (1,80%), 15 reformați (calvini), 15 lipoveni, 3 armeano-gregorieni, 3 mahomedani, 3 adventiști, 2 armeno-catolici, 1 baptist și 1 fără religie (liber-cugetător). Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Rădăuți a fost construită în anul 1935 pe strada Crișan, la mică distanță de liniile de cale ferată care traversează
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 evanghelici (luterani) (1,65%), 25 greco-catolici, 22 lipoveni, 22 adventiști, 4 unitarieni, 4 baptiști, 1 armeano-gregorian, 1 armeano-catolic și 1 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea catolicilor de etnie germană au
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 evanghelici (luterani) (1,65%), 25 greco-catolici, 22 lipoveni, 22 adventiști, 4 unitarieni, 4 baptiști, 1 armeano-gregorian, 1 armeano-catolic și 1 de religie nedeclarată. În anul 1940, majoritatea locuitorilor de etnie germană au emigrat în Germania, iar ponderea comunității ortodoxe a început să crească. În anul 1876, prin osârdia
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
rit vechi (ruși staroveri) din orașul Rădăuți, care a fost construită în anul 1900. Biserica lipovenească se află pe str. Libertății nr. 8, lângă piața centrală a localității. Hramul bisericii este sărbătoarea Sf. Vasile cel Mare (1/14 ianuarie). Primii lipoveni (ruși staroveri) au venit în Moldova pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, fiind alungați de către ruși din cauza faptului că s-au opus reformei bisericești inițiate de către țarul Alexei Mihailovici Romanov (tatăl lui Petru cel Mare) și de patriarhul Nikon al
Biserica lipovenească din Rădăuți () [Corola-website/Science/320926_a_322255]
-
ritualului bisericesc, a început în anul 1654 și a fost adoptată de Soborul Bisericii Ortodoxe Ruse în anul 1667. Cu timpul au reușit să devină tolerați și chiar să obțină unele mici privilegii de la cârmuire și de la mitropoliții țării. Strămoșii lipovenilor au ajuns până la poalele obcinilor carpatine, în orașul Rădăuți. Comunitatea a continuat să-și păstreze cu strictețe tradițiile religioase. La recensământul din 1900, în oraș locuiau 56 lipoveni. a fost construită în anul 1900, lângă piața agroalimentară a orașului. Aici
Biserica lipovenească din Rădăuți () [Corola-website/Science/320926_a_322255]
-
să obțină unele mici privilegii de la cârmuire și de la mitropoliții țării. Strămoșii lipovenilor au ajuns până la poalele obcinilor carpatine, în orașul Rădăuți. Comunitatea a continuat să-și păstreze cu strictețe tradițiile religioase. La recensământul din 1900, în oraș locuiau 56 lipoveni. a fost construită în anul 1900, lângă piața agroalimentară a orașului. Aici a slujit preotul Feodor Mihailov, actualmente pensionar. În anii ’80 ai secolului al XX-lea, ponomarul (psalmierul) Ivan Timofeiov, originar din Fântâna Albă, a făcut eforturi și a
Biserica lipovenească din Rădăuți () [Corola-website/Science/320926_a_322255]
-
slujit preotul Feodor Mihailov, actualmente pensionar. În anii ’80 ai secolului al XX-lea, ponomarul (psalmierul) Ivan Timofeiov, originar din Fântâna Albă, a făcut eforturi și a dotat biserica cu clopote. În anul 1930, la Rădăuți locuiau doar 15 credincioși lipoveni, care reprezentau o pondere de 0,08% din populația de 16.788 locuitori a orașului. La 1/14 ianuarie 2008, la hramul bisericii din Rădăuți a sosit PS Nafanail Ichim, episcopul Moldovei, însoțit de diaconul Ioan Avdei, precum și preoți staroveri
Biserica lipovenească din Rădăuți () [Corola-website/Science/320926_a_322255]
-
etnie nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.923 ortodocși (35,28%), 5.647 mozaici (33,53%), 4.400 romano-catolici (26,20%), 472 evanghelici (luterani) (2,81%), 303 greco-catolici (1,80%), 15 reformați (calvini), 15 lipoveni, 3 armeano-gregorieni, 3 mahomedani, 3 adventiști, 2 armeno-catolici, 1 baptist și 1 fără religie (liber-cugetător). În anul 1934, numărul catolicilor din Rădăuți era de 5.896. La 22 octombrie 1940 a fost semnată o convenție româno-germană privitoare la repatrierea populației
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
devenit predominant ne-românească. Astfel, în câțiva ani, Bugeacul a devenit un veritabil mozaic de naționalități. Deja în 1827, conform unei statistici, populația sa era repartizată astfel: români 33,6%, bulgari și găgăuzi 22,8%, ucrainieni 19,4%, ruși și lipoveni 9,1%, germani 5,7%, polonezi 2,9%, evrei 2,4%, greci 1,9%, armeni 0,9%, alții 1,3%. În mare însă, proporțiile vor rămâne aceleași pe tot parcursul secolului, românii continuând să dețină majoritatea relativă în regiune. În
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
Imperiul Otoman pune mâna pe regiune în 1422. Denumirea de "Argamos" sau "Argamum" este atunci înlocuită cu cea de "Sarîköy" (Sarichioi) care înseamnă "sat galben". În decursul perioadei otomane, populației băștinașe de ""Dicieni"" (Românii Dobrogeni) i se adaugă numeroși fugari Lipoveni persecutați în Imperiul Rus, între anii 1654 și 1796, în două mari valuri: primul după răscoala lui Bulavin, pe vremea lui Petru cel Mare, al doilea, în timpul țarinei Ecaterina a II-a (1762-1796). Aceștia din urmă, devenind majoritari, au fost
Sarichioi, Tulcea () [Corola-website/Science/324444_a_325773]
-
greacă λιμένας - "limenas", înseamnă golf sau port. În limba turcă s-a preluat sub foma "Liman". Ca urmare a extinderii otomane la vestul și nordul Mării Negre, denumirea s-a extins la lagunele și lacurile ce puteau adăposti corăbii. Cu ajungerea Lipovenilor la nordul Mării Negre termenul a fost preluat și în limba rusă : лиман - "liman". Din punct de vedere geografic, numele desemnează în mod specific și precis lagunele adesea salmastre, situate la ieșirea unui curs de apă dulce spre mare și legate
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
cel Bătrân, înainte de a cădea în 1421 în mâinile Turcilor. Aceștia au întreținut-o aproximativ două veacuri, ultima căpetenie otomană a cetății fiind Evli Çelebi, menționat în 1651. Ulterior cetatea cade în ruine. În 1741, circa 1600 de familii de Lipoveni se stabilesc în jurul limanului. Limanul Sinoe (135 km², adâncimea maximă 1,6 m) este legat de limanele Nuntași și Tuzla care își păstrează legătura cu Marea Neagră printr-un stăvilar. Apele sale sunt salmastre, cu o concentrație în săruri de circa
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 evanghelici (luterani) (1,65%), 25 greco-catolici, 22 lipoveni, 22 adventiști, 4 unitarieni, 4 baptiști, 1 armeano-gregorian, 1 armeano-catolic și 1 de religie nedeclarată. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus la elaborarea de legi cu caracter antisemit care au determinat o serie de persecuții
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
plângerilor primarului și a medicului județului Călărași, la spital este trimis medicul Capitanovici din Comisia disciplinară a ministerului, fost coleg de facultate cu Poenaru, dar acesta din urmă îl dă afară din spital. Doctorul Poenaru îi ia la spital pe lipoveanul Zaharia Trefenciuc (care nu avea unde să se ducă) și pe servitoarea Ștefana. Medicul îl convinge pe preotul satului să-l ajute pentru a strânge fonduri pentru spital. Cu timpul, situația spitalului se îmbunătățește. Poenaru este vizitat la spital de
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
și este esteticul. Baza de date va pute oferi informații despre predominanța unui anume motiv pe un areal cercetat. În sfârșit, și nu în ultimul rând, trebuie să spunem că muzeele cuprind monumente ale etniilor de pe pământul României: maghiari, secui, lipoveni, sași, lipoveni, ucrainieni, turci, tătari, etc. Scopul evidenței exhaustive a monumentelor deținute de muzeele în aer liber este editarea unui catalog tipărit și prezentarea lui în forma specifică unei pagini Web care are deja un număr important de monumente. Arhitectura
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
esteticul. Baza de date va pute oferi informații despre predominanța unui anume motiv pe un areal cercetat. În sfârșit, și nu în ultimul rând, trebuie să spunem că muzeele cuprind monumente ale etniilor de pe pământul României: maghiari, secui, lipoveni, sași, lipoveni, ucrainieni, turci, tătari, etc. Scopul evidenței exhaustive a monumentelor deținute de muzeele în aer liber este editarea unui catalog tipărit și prezentarea lui în forma specifică unei pagini Web care are deja un număr important de monumente. Arhitectura reprezentată de
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
agentului trimis în Moldova de viceguvernatorul Kievului, Kosturin, pentru cercetarea afacerii episcopului de rit vechi Antim, ce se autointitula „episcop al Hotinului” că Hotinul aparține de Mitropolia Moldovei iar menționatul Antim este „"ascultător de vlădica Proilaviei, și păstorește doar asupra lipovenilor din ținutul Hotinului"”. În 1758 este cunoscut primul document în care Mitropolitul Proilav Daniil își adaugă în titulatură și Hotinul. În hrisov se precizează că: „"Daniil cu mila lui Dumnezeu mitropolitul Proilaviei, Tomarova Hotinul și a toată marginea Dunării și
Episcopia Hotinului (Mitropolia Proilaviei) () [Corola-website/Science/328586_a_329915]
-
otoman (semiluna), dar câteodată în timp mai nou și în mod esoteric. În fideicomisul "Iordaki Freiherr Wassilko" din 10 noiembrie 1888 erau incluse satele Berhomet pe Siret cu Alexander- si Katharinendorf, Panca cu Mihodra, Lăpușna, Șipotele pe Siret, Mihova, Cereșenca, Lipoveni, Șișcăuți și Zeleneu. Cavalerilor de Wassilko au aparținut printre altele Bănila Moldoveneasca cu Nikolaus- si Augustendorf, asa ca și părți din Lucavăț pe Siret. Familia a fost una cu cele mai mari moșii în întreaga Austro-Ungaria. În 1918 ținuturile au
Familia Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330904_a_332233]
-
precis unde era situată Vicina: unii autori o localizează sub Tulcea actuală, alții în preajma Isaccei, alții la Măcin. Singurul lucru cert este că vechii români dobrogeni au conviețuit în permanență cu alte naționalități: pecinegi, comani, tătari, greci, bulgari, turci, cerchezi, lipoveni... și că au avut dintotdeauna, mulțumită oieritului, legături cu ceilalți români. În prezent, în vocabularul dobrogenilor mai există cuvinte nefolosite de restul românilor, precum „buhalcă”, „ciortan”, „ghionder”, „ciușcă” sau „ceair”.
Graiul dician () [Corola-website/Science/330499_a_331828]
-
într-un volum intitulat "Țara de dincolo de negură", care a fost tipărit în 1926 de către Editura Cartea Românească din București. În cuvântul înainte dedicat poetului George Topîrceanu, Mihail Sadoveanu îl dojenește pe acesta că a uitat de moș Procor (pescar lipovean evocat în povestirea „Oameni din bălți, lângă ostrovul lui Caliniuc”), precum și de alte persoane pe care le-au întâlnit mai demult cu prilejul expedițiilor cinegetice din „Țara de dincolo de negură” aflată în bălțile din Delta Dunării. Poetul a scris un
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
din Programul Național Cantus Mundi, care au fost înființate în această toamnă în București, în etapa pilot a proiectului “Nicio Școală Fără Cor”. Publicul a ascultat câteva dintre cele mai frumoase colinde românești, în interpretarea Corului Belka Strelka - Comunitatea Rușilor Lipoveni (București) și a Corului “Veverițele Năzdrăvane” - Școala pentru Deficienți de Vedere (București), ambele dirijate de Angelica Baciu, membră a Corului Național de Cameră “Madrigal - Marin Constantin”, precum și a copiilor din Corul Resurrectio de la Liceul Teoretic “Spiru Haret” (Moinești, jud. Bacău
Dirijorii corurilor Cantus Mundi, premiați la Festivalul Corurilor Școlare by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105891_a_107183]
-
coincide, căci, conform obiceiurilor din străbuni, prima zi a lui Brumărel îi este dedicată Sfanțului Pocroavă. Acesta este vestitorul iernii, cel ce acoperă ogoarele cu zăpadă. Tot despre protecție este vorba și în tradiția religioasă a sărbătorii Acoperământului Maicii Domnului. Lipovenii și ucrainienii îi spun Pocrova, pentru ca, în limba slavă, „pokrov" se traduce prin „acoperământ". ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI. În esență, sărbătoarea are o mare însemnătate, căci se referă la bunătatea și la puterea Sfintei Fecioare. Se spune ca, pe vremea împăratului
Acoperământul Maicii Domnului. De ce fetele mari trebuie să se roage divinității by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101797_a_103089]
-
Națională, Partidul Național Român, Partidul Viitorul Democrat al Patriei, Partidul Democrat Progresist, Uniunea Polonezilor din România ''Dom Polski'', Partidul Național Republican, Alianța Muncitorească ''Libertatea'' Anticomunistă și Antifascistă, Partidul Național Progresist, Partidul Casa Română a Europei Democratice, Mișcarea ''Tânăra Democrație'', Comunitatea Lipovenilor din România, Partidul Democrat Creștin al Rromilor din România, Partidul Independent Maghiar, Mișcarea Democrația Modernă, Partidul Socialist al Dreptății-Independent, Partidul Unit Democrat al Rromilor, Rudarilor și Lăutarilor din România, Uniunea Armenilor din România, Asociația Culturală Bulgară din București, Uniunea Democratică
Primele alegeri în România postcomunistă. 25 de ani de la alegerile din "Duminica Orbului" by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103584_a_104876]