106,336 matches
-
adică structurante. Nu-și alege cărțile de comentat chiar la întâmplare, iar publicarea cronicilor și a recenziilor nu e chiar o înseilare aleatorie și de dragul debutului. E limpede pentru cine vrea să vadă că tânărul critic are, "o idee" despre literatură. Scrie despre poezie configurând un tablou de valori în care crede, face o ierarhie a prozatorilor, a eseiștilor sau a autorilor de jurnale și memorii, este atent la mișcările criticii. Pune în ecuație fiecare apariție, înseriază, încadrează, creează o adevărată
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
în care crede, face o ierarhie a prozatorilor, a eseiștilor sau a autorilor de jurnale și memorii, este atent la mișcările criticii. Pune în ecuație fiecare apariție, înseriază, încadrează, creează o adevărată rețea de semne și semnificații a ceea ce înseamnă literatura la un moment dat, fără să se lase fascinat de acesta, ci evaluându-l în context istoric. Ceea ce își propune criticul este să gândească și să regândească, în afara prejudecăților, atât opera, cât și opiniile despre autor, fiindcă "rumoarea" interpretativă ar
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
un critic tânăr trebuie să devoreze în trei ani ceea ce alții au asimilat în trei decenii. Este într-adevăr un efort copleșitor pentru cineva care vrea cu tot dinadinsul să citească și să înțeleagă mersul sau pasul pe loc al literaturii. Deși foiletonul invită mai mult la polemică, prin însăși condiția lui, Daniel Cristea Enache nu se lasă furat numai de ea, ci reușește chiar o "filosofie" a criticii, a actului critic: "Undeva, într-o pagină a lui Lucian Raicu (autor
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
fără complexe, să facă pulbere critica lui Cărtărescu din Postmodernismul românesc. Cu aceeași dezinvoltură și lipsă de inhibiții scrie despre Virgil Ierunca, Gh. Grigurcu, Paul Goma, față de operele cărora nu are nici o apetență. Curajos și liber scrie și despre "avocatul literaturii române", Nicolae Manolescu. Mai puțin curajos însă pare să fie când este vorba despre Eugen Simion, de pildă, care face parte, chiar dacă tânărului critic îi e greu să recunoască, din grupul scriitorilor simpatizați; pentru că, deși se străduiește să nu lase
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
asupra manifestărilor feministe și preocupărilor de gen în țara noastră. Dacă unele domenii precum filosofia și chiar istoria s-au dovedit mai permeabile, sociologia a fost ceva mai reticentă, primind cu mai multă dificultate influxul de nou. Autoarea semnalează lipsa literaturii de specialitate sub forma traducerilor, fapt ce împiedică, în mod inevitabil, comunicarea și schimbul de idei, fie ele pro sau contra. Cartea se încheie cu speranța mărturisită a autoarei de a vedea evoluțiile actuale din domeniul sociologiei transformându-se în
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
Paul Cornea, N. Manolescu recunosc în etape și în registre diferite de participare afectivă, calitățile scriitorului. Până și mai criticul G. Călinescu, al cărui text nu este inclus printre "referințele critice" ale ediției, îi recunoaște lui Nicolae Bălcescu, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, "un răsuflet regulat de desfășurare epică", în comparație cu arta portretistică a lui Voltaire din Histoire de Charles XII. Citită azi, detașat de alunecările spre hiperbola triumfalistă și transfigurările moralizatoare, lucrarea este depozitară a evenimentelor importante, dintre
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
noi destule prejudecăți în ceea ce privește câmpul literar de dincolo de Prut din moment ce am citit cu surprindere două debuturi bune a doi scriitori din Bălți. Amândoi universitari la Universitatea de Stat "Alecu Russo", Lucia Țurcanu lector, iar Anatol Moraru titular al Catedrei de literatura română și universală, aproape nimic din scrisul celor doi nu trădează vreun complex de inferioritate care ar putea prinde ușor contur din cauza unor aspecte atât culturale cât și socio-politice pe care le cunoaștem cu toții prea bine. Cu toate acestea, cei
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
basarabeni prezenți în aproape toate revistele culturale de la noi sau cei care obișnuiesc să citească Contrafortul știu foarte bine că în Basarabia se scrie acum altfel și că această generație are toate șansele să schimbe, în sensul bun, fața unei literaturi prea mult timp tributară folclorismului și substratului naționalist explicabil, de altfel, și de înțeles în bună parte. Pătruns masiv în poezia ultimelor două decenii, livrescul este perceput ca un foarte bun indiciu că paradigma literară își configurează un nou chip
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
Nicolae Manolescu Iată întrebarea, referitoare la literatura anilor '60, de la care pornește dezbaterea de miercuri 27 noiembrie din cadrul Întâlnirilor "României literare". Cînd scriu aceste rînduri, dezbaterea n-a avut încă loc, cînd vor apărea, ea va fi deja de domeniul trecutului. Așa că n-o pot nici influența
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
în România s-a resimțit acest șoc. Nu într-o măsură la fel de mare ca în Ungaria sau Cehoslovacia și într-un mod întrucîtva diferit, dar s-a resimțit și consecințele pot fi constatate de către istorici. Între ei, și aceia ai literaturii. Destalinizarea a fost minimă în România. Și a avut, începînd îndeosebi din aprilie 1964, un pronunțat caracter antisovietic. Nu întîmplător, România va fi singurul stat membru al Tratatului de la Varșovia care nu va participa (nu va fi solicitată?) la invadarea
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
de paranoic spre a se visa un lider al întregului lagăr comunist. Scriitorii au înțeles asta mai repede decît alții. Relaxarea cenzurii din ultimii ani ai deceniului 7, accesul la patrimoniul național prin publicarea unor opere anterior interzise, traducerile din literatura occidentală contemporană (alta decît cea sovietică) au fost biruințe ale obștii în mai mare măsură decît încuviințări ale oficialității. Oficialitatea a fost prinsă într-un joc de care inițial avea absolută nevoie și pe care l-a scăpat mai apoi
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
succesoare acesteia, care este Uniunea Scriitorilor. De aceea am și spus că este instructivă istoria lui Vârgolici, căci ne poartă, aducându-ne sub priviri aceste aspecte, spre anumite concluzii. Una ar fi aceea că există în viața literară, în viața literaturii, mai bine zis, dincolo de toate rupturile, elemente de continuitate. La unele dintre acestea mă voi referi ceva mai jos. Dar să vedem, măcar în fugă, momentele principale ale istoriei S.S.R., astfel cum le proiectează, pe ecranul propriu, lucrarea lui Teodor
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
Cătălin Constantin Avertismentul autorilor din prefața cărții pe care o prezint: subiectul ei e imposibil. Și totuși e vorba despre o experiență obișnuită, cel mai adesea zilnic încercată, de care oricum nimeni nu a fost scutit. Literatura, ni se spune în aceeași prefață - deși cu această afirmație nu aș fi decît pe sfert de acord, l-a ocolit constant. Nu are pic de eroism, ba chiar e trivial. E însă o consecință a libertății omului. Poate apărea
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
e unul interesant. Apoi un altul: plictiseala e riscul libertății. Riscul de a nu ști ce să faci cu timpul tău. Mă grăbesc să vă sugerez o soluție - următoarele două cărți. Tot antropologie, dar ceva mai "clasică". Drum către corp Literatura de specialitate antropologică nu a obosit să scoată la lumină multitudinea de reprezentări ale corpului la așa-numitele populații primitive. Construcții complexe, adesea uimitoare. Cineva a fost totuși ignorat. Iar acest cineva ar putea fi chiar antropologul. Era prea aproape de
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
de Eliade se bazează însă pe analiza unei alte populații siberiene, cea a buriaților. La fel de puțin cunoscuți în Europa sînt însă și tungușii, asupra cărora se oprește Delaby, și din a căror limbă provine, prin intermediul rusei, cuvîntul șaman. Prezenți în literatura sovietică și sub numele de evenki, tungușii sînt o populație puțin numeroasă, ramificată totuși în cîteva subgrupuri, lingvistic apropiată de turco-mongoli, răspîndită pe un teritoriu vast, de la Obi pînă la Marea Ohotsk. Cartea lui Delaby e o poartă fascinantă către
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
mrejele tipului cu mănușile, înainte de apariția lui Andrei, când el, un băiat frumos și deștept, italienist de forță, îi spusese, constatând imediat spiritualitatea ei: Tu sei efervescente come l'acqua minerale. Așa era Maria. Cădea pe bec numaidecât. Slăbiciunea ei, literatura, vorbele mari, patetice. Cred că asta era cauza primă a neliniștilor ei din ce în ce mai evidente, în ultimul timp. Al doilea text: Cu un singur gest, ea îl arătă pe erou asistenței, pacienților adunați în sala improvizată, uimiți de puterea magică pe
Mănușile de iarnă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14522_a_15847]
-
intitulat Fotografii vechi, povestiri, realizat în urma unei călătorii la Plovdiv. Iar Herta Müller a prezentat și citit cîteva poeme-colaj din volumul intitulat, în traducere aproximativă, În coc locuiește o doamnă. Scriitoarea, care se numără printre candidații la Premiul Nobel pentru Literatură, lucrează în prezent intens la acest tip de poeme. Un interviu pe care mi l-a acordat cu prilejul întîlnirii la Schloss Solitude îl voi prezenta cu altă ocazie. Printr-o fericită potrivire a întîmplării, printre bursierii Academiei acum se
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
parte. Acest lucru nu l-aș fi putut niciodată învăța și n-aș fi ajuns la acest fel de a mă exprima dacă nu aveam șansa ca în ultimii ani să vin mereu în Germania. Îmi dau seama că pentru literatura noastră din România, și nu numai pentru literatură, o asemenea experiență este absolut esențială, este determinantă. Aici la "Solitude", trebuie să-ți spun, am asistat la niște seri de muzică, de artă plastică, am văzut lucruri pe care nu mi
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
niciodată învăța și n-aș fi ajuns la acest fel de a mă exprima dacă nu aveam șansa ca în ultimii ani să vin mereu în Germania. Îmi dau seama că pentru literatura noastră din România, și nu numai pentru literatură, o asemenea experiență este absolut esențială, este determinantă. Aici la "Solitude", trebuie să-ți spun, am asistat la niște seri de muzică, de artă plastică, am văzut lucruri pe care nu mi le-am putut imagina vreodată. Sunt aici tineri
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
așa dintr-o dată, pentru totdeauna..."1, când a fost distrus localul editurii "Moderne", unde erau depozitate toate exemplarele existente. Când aflăm că și cel de-al treilea roman, Moartea cotidiană (1946), de o modernitate remarcabilă, singular la acea oră în literatura română, nu a stârnit nici o reacție în presa vremii, suntem tentați să îl catalogăm pe Dinu Pillat drept un romancier urmărit constant de nenoroc. (Cu atât mai mult cu cât știm că manuscrisul celui de-al patrulea și, totodată, celui
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
privind cel mai important roman al lui Dinu Pillat, pe care o propun celor interesați de felul cum a fost percepută Moartea cotidiană la scurt timp după apariție. Cu aproape patru ani în urmă, d. Dinu Pillat a debutat, în literatură, cu un roman intitulat "Tinerețe ciudată". Nu știm întru cât a justificat înâia carte a d. Dinu Pillat, primirea care i s-a făcut, deoarece nu am citit până azi "Tinerețe ciudată". De bună seamă, critica a pus atunci frumoase speranțe
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
și pe viitor, d. Dinu Pillat va păstra aceeași sicativitate de stil, care asigură nu numai o ținută scrisului său și un realism de cea mai bună calitate viziunilor sale artistice, dar și o cale deschisă către marea și buna literatură. Dacă formula de prezentare a mănunchiului de personaje și detalii epice nu poartă amprenta ineditului ("Moartea cotidiană" ne amintește, din acest punct de vedere, destule romane din Apus), personajele se închipuiesc, în schimb, însuflețite sigur și fără ezitări, purtate pe
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
formație, bine intenționat și îndrăgostit de arta literară. D. Dinu Pillat nu ne va aminti, de bună seamă, nicicând, de acel lot de tineri cu pretenții de scriitori, care vor să pătrundă cu orice chip și cu orice preț, în literatură. Si acest lucru se va vedea, fără-ndoială, în cel mai apropiat viitor. (N. Papatanasiu, "Moartea cotidiană", roman de Dinu Pillat) 1) Dinu Pillat, Scrisoare către Cornelia Pillat, 22 aprilie 1944. 2) Dinu Pillat, Tinerețe ciudată, ediție îngrijită, prefață și
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
Paul Drumaru, critici literari precum Carmen Mușat, Mircea Martin și Balász Imre-József, scriitori ca Mircea Cărtărescu, Szonda Szabolcz și Demény Péter, care cred, toți, în virtuțile comunicării în înțelegerea celuilalt, în toleranță și accesul la cunoașterea aproapelui prin familiarizarea cu literatura și, în general, cultura acestuia. Inevitabil, rezultatul unei asemenea anchete nu poate fi decît unul corect politic, în care se deplînge lipsa traducerilor reciproce și a sintezelor - de istorie, literatură, critică, și se speră în ameliorarea situației, ceea nu înseamnă
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
în toleranță și accesul la cunoașterea aproapelui prin familiarizarea cu literatura și, în general, cultura acestuia. Inevitabil, rezultatul unei asemenea anchete nu poate fi decît unul corect politic, în care se deplînge lipsa traducerilor reciproce și a sintezelor - de istorie, literatură, critică, și se speră în ameliorarea situației, ceea nu înseamnă totuși că răspunsurile celor intervievați sînt mai puțin, să spunem, nuanțate: dacă scriitorii români se manifestă cu detașarea celui aparținînd unei culturi majoritare, cu o identitate conturată și relativ sedimentată
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]