48,552 matches
-
ulterioare, și ale art. 222 din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287 din 17 iulie 2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajați și instituțiile/unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială“. ... 13. În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) privind
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
Municipiului București și Guvernul României. Cu privire la acest aspect, Curtea a reținut că Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajați și instituțiile/unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială. Motivând această decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că în măsura în care pretențiile deduse judecății vizează
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 9 decembrie 2014, care definește avantajul economic. ... 42. Practic, în contextul litigiului din dosarul de fond, aceste aspecte legate de respectarea legislației în domeniu țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești, excedând competenței Curții Constituționale. ... 43. În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile legale criticate legiferează dreptul statului
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
a reținut că prima teză a art. 146 lit. d) din Constituție, privind excepția de neconstituționalitate ridicată în fața unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial, reglementează un control de constituționalitate a posteriori, concret și incident, ce presupune existența unui litigiu pendinte, în cadrul căruia să se invoce neconstituționalitatea unor acte normative de reglementare primară care să aibă legătură cu soluționarea acestuia (a se vedea Decizia nr. 793 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
al României, Partea I, nr. 253 din 2 aprilie 2019, paragraful 14). Acest control de constituționalitate este a posteriori pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. Este un control concret pentru că pornește de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituțional doar cu soluționarea chestiunii de constituționalitate, adică a raportului abstract de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția. În sfârșit, acesta este un control incident pentru
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
instanțe judecătorești, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituțional doar cu soluționarea chestiunii de constituționalitate, adică a raportului abstract de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția. În sfârșit, acesta este un control incident pentru că apare în cadrul unui litigiu pendinte pe rolul unei instanțe judecătorești, dar nu poate fi soluționat de aceasta, ci trebuie deferit Curții Constituționale, care îl va soluționa fără a cunoaște sau interveni pe fondul cauzei litigioase care l-a determinat. Excepția de neconstituționalitate nu urmărește
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
diferite, cu consecințe directe asupra drepturilor membrilor de sindicat reprezentați. În opinia autoarei excepției, domiciliul persoanei fizice, membru de sindicat, nu reprezintă un criteriu obiectiv și rațional care să justifice tratamentul diferențiat aplicabil organizațiilor sindicale și membrilor de sindicat în litigiile de contencios administrativ, cu atât mai mult cu cât Legea nr. 62/2011, legea specială care reglementează constituirea, organizarea și funcționarea organizațiilor sindicale, statuează că organizațiile sindicale au calitatea procesuală activă în acțiunile în justiție formulate în numele membrilor de sindicat
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
sindicatelor de a apăra drepturile și de a promova interesele profesionale, economice și sociale ale membrilor lor este consfințit de art. 9 din Constituție și se exercită potrivit legii. Or, a recunoaște legitimarea procesuală activă a organizațiilor sindicale exclusiv în litigiile de muncă și cele specifice funcționarilor publici și, implicit, competența teritorială a instanței de la sediul organizației sindicale doar în aceste litigii ar conduce la restrângerea exercițiului drepturilor organizațiilor sindicale, fără a fi îndeplinite condițiile art. 53 din Constituție, cu
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
din Constituție și se exercită potrivit legii. Or, a recunoaște legitimarea procesuală activă a organizațiilor sindicale exclusiv în litigiile de muncă și cele specifice funcționarilor publici și, implicit, competența teritorială a instanței de la sediul organizației sindicale doar în aceste litigii ar conduce la restrângerea exercițiului drepturilor organizațiilor sindicale, fără a fi îndeplinite condițiile art. 53 din Constituție, cu atât mai mult cu cât, potrivit definiției organizației sindicale, inserată în art. 1 lit. u) din Legea nr. 62/2011, aceasta apără drepturile
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
lit. a) și b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Electro Consult - S.R.L. din Oradea, prin administrator judiciar Crist Vest Audit S.P.R.L. din Oradea, întro cauză având ca obiect soluționarea recursurilor formulate în contextul unor litigii întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 571/2003. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile art. 134^2 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 571/2003 sunt contrare art. 1 alin. (5), art. 44 alin. (1
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate astfel cum au fost în vigoare și au produs efecte juridice în litigiul dedus judecății. ... 15. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) - Principiul legalității, art. 44 alin. (1) - Dreptul de proprietate privată și art. 45 - Libertatea economică. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare și ținând cont de obiectul litigiilor în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează a se pronunța asupra prevederilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, ale art.
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
de anulare, dată în competența exclusivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Noul Cod de procedură penală a revenit la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, astfel că în recurs nu se rejudecă litigiul, respectiv fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea pronunțată corespunde sau nu legii. Recursul în casație reprezintă, așadar, un mijloc de a repara ilegalitățile și nu are drept obiect rezolvarea unei cauze penale, ci sancționarea hotărârilor necorespunzătoare, cu scopul de
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
privire la situația circumscripțiilor sanitar-veterinare aflate în curs de vânzare, pentru care s-au întocmit/urmează să se întocmească rapoarte de evaluare, în vederea încheierii contractelor de vânzare, și nici cu privire la bunurile vizate ce fac obiect al unor eventuale litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești. ... 42. În consecință, Curtea constată caracterul lacunar, lipsit de precizie și previzibilitate al reglementării, care creează insecuritate juridică, dar și riscul de a lăsa nereglementate aspecte în legătură cu un domeniu de importanță națională cum
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, excepție ridicată, din oficiu, de către instanța de judecată într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat în contextul unui litigiu întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, mai întâi, având în vedere parcursul procesual al litigiului, se arată că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 72 din
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]
-
de judecată într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat în contextul unui litigiu întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, mai întâi, având în vedere parcursul procesual al litigiului, se arată că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 72 din 25 mai 2017, a admis recursul declarat de Societatea Med Life - S.A. împotriva Deciziei civile nr. 393A din 3 martie 2016, pronunțată de Curtea de Apel
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]
-
art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 22 - Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată în contextul unui litigiu care a parcurs mai multe faze procesuale și pe fondul anumitor interpretări și al unor soluții parțial diferite pronunțate de către instanțele judecătorești în ordinea căilor de atac pe rolul cărora s-a aflat și care s-au sprijinit pe
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]
-
organelor de cercetare penală și a altor organe de jurisdicție, respectiv asigură formularea întâmpinărilor, apelurilor, recursurilor, cererilor de chemare în garanție, cererilor de intervenție, concluziilor scrise, note scrise, în baza punctelor de vedere primite de la structurile de specialitate, în litigiile în care agenția este parte; Propune acțiuni în justiție sau în fața altor organe cu atribuții jurisdicționale, modifică petitul cererilor sau renunță la acestea, inclusiv în căile de atac, cu aprobarea președintelui agenției; Inițiază acţiuni de recuperare a creanţelor, inclusiv
REGULAMENT din 1 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258653]
-
contribuabililor inactivi; ... – raportul juridic fiscal; ... – actele emise de organele fiscale; ... – administrarea și aprecierea probelor în cadrul procedurilor fiscale; ... – opozabilitatea și nulitatea actelor administrative fiscale; ... – cazierul fiscal, conținutul și regulile de înscriere și eliminare a faptelor. ... ... 3.2. Aspecte procedurale internaționale: – soluționarea litigiilor fiscale generate de interpretarea și aplicarea acordurilor de evitare a dublei impuneri; ... – domeniul de aplicare și condițiile schimbului automat obligatoriu de informații cu privire la „Raportul pentru fiecare țară în parte“; ... – domeniul de aplicare și condițiile schimbului automat obligatoriu de
HOTĂRÂRE nr. 9 din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259384]
-
atras competența Direcției Naționale Anticorupție. Or, în această privință, Curtea a statuat în repetate rânduri că nu este competentă să se pronunțe asupra aspectelor ce țin de aplicarea legii, acestea fiind de competența exclusivă a instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a instanțelor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Astfel, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că a răspunde criticilor autorului excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
XI. Cesiune Articolul 27 Beneficiarul nu poate ceda sau transfera prezentul acord sau oricare dintre creanțele sau obligațiile rezultând din acesta în favoarea sau în sarcina unei terțe părți. Articolul 28 Prezentul acord se supune legislației românești. Articolul 29 Eventualele litigii ivite în legătură cu prezentul acord vor fi soluționate pe cale amiabilă. În cazul în care acest lucru nu este posibil, litigiul va fi adus spre soluționare instanței judecătorești competente. ... XII. Forța majoră Articolul 30 Forța majoră exonerează părțile de
PROCEDURĂ din 9 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258486]
-
favoarea sau în sarcina unei terțe părți. Articolul 28 Prezentul acord se supune legislației românești. Articolul 29 Eventualele litigii ivite în legătură cu prezentul acord vor fi soluționate pe cale amiabilă. În cazul în care acest lucru nu este posibil, litigiul va fi adus spre soluționare instanței judecătorești competente. ... XII. Forța majoră Articolul 30 Forța majoră exonerează părțile de răspundere în cazul imposibilității derulării acordului, executării necorespunzătoare sau cu întârziere a obligațiilor asumate prin prezentul acord. Articolul 31 Prin forță majoră
PROCEDURĂ din 9 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258486]
-
drept comun stabilite în art. 2.210 din Codul civil sau trebuie avute în vedere și normele speciale în materie de RCA emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară privind dreptul de regres. ... 20. Problema de drept se ridică în cadrul unui litigiu aflat pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a civilă, aflat în judecată în ultima instanță. ... 21. Chestiunea de drept este esențială, soluționarea pe fond a cauzei depinzând de lămurirea acesteia, prin raportare la obiectul cauzei, respectiv acțiunea în regres
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
potrivit legii contractului, ci potrivit legii de la locul producerii prejudiciului. ... 37. S-a reținut că legea română trebuie identificată prin raportare la situația de fapt concretă, iar nu prin raportare la dispoziții generale, de drept comun, fără legătură cu litigiul. Prin urmare, dacă dispoziții speciale, precum cele cuprinse în norme emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară, stabilesc anumite condiții pentru exercitarea regresului, condiții care nu sunt îndeplinite, se deduce concluzia că legea română nu reglementează acțiunea în regres și, prin
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
obligației de asigurare a acestei răspunderi trebuie interpretat în sensul că această dispoziție nu conține o normă specială de conflict care are vocația de a determina legea aplicabilă acțiunii în regres dintre asigurători în împrejurări precum cele în discuție în litigiile principale. Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale (Roma I) și Regulamentul (CE) nr. 864/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 privind legea aplicabilă
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]