1,270 matches
-
din prea mare prietenie! Cei care trimit și primesc corespondență în cartea de față sunt ființe obișnuite, mai întâi doi tineri, Sandy și Mia, care se cunosc întâmplător, se plac, fac schimb de impresii, fie și pe calea scrisului, se logodesc și se căsătoresc, civil și religios, trec prin momente cu bucurii și necazuri, că așa e viața, construiesc relații de comunicare și cunoaștere în împrejurări care merită subliniate. Lor li se alătură corespondența cu prietenii, cu foști colegi de clasă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
am luat după ei. M-am îmbolnăvit, m-am tratat insuficient, dar acum, când mi se punea problema întemeierii unei familii, încercam să rezolv într-un fel. N-aș fi conceput să am legătură cu vreo femeie după ce ne-am logodit și nici nu am avut asemenea legături. Abia când am ajuns la Focșani, mam tratat cu toată seriozitatea și abia în februarie 1941 am putut oficia căsătoria, având siguranța că vechea boală nu va recidiva. Nici nu a recidivat. A
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
impresia că în momentul când am citit am și văzut pe toți ai noștri de la Priponești care țin foarte mult la noi. Dacă au ținut cândva la mine mai mult, apoi trebuie să știi că de abia după ce m-am logodit cu tine și-au dat și ei seama că viața mea alături de tine a căpătat un sens cu totul pozitiv. Am văzut că ai uitat chiar să pui data pe scrisoare, din graba de a mă pune în curent cu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nou cel care a venit la mine - medicul acela de la Iași, n-ar mai fi dat peste Liviu în casă și ar fi avut lucrurile alt curs. Mătușa lui îmi spunea că el a venit la Făgăraș hotărât să se logodească cu mine, dar găsindu-l pe celălalt, s-a retras, cum era normal. La revelion am fost cu Liviu pentru că celălalt nu a mai îndrăznit să mă invite. A stat singur în fața mesei cu bunătăți. Nu mai știu nimic. Spuneți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
îmbrățișa de Sfânta Maria, ziua și a Coanei Maria, a lui Mia. Primește, așadar, și pentru ea, sentimentele noaste adunate într-un imaginar buchet de margarete adunate din lumea noastră, din locul în care dragul nostru conu Alecu s-a logodit cu frumoasa și buna coana Mia. Strânge-l la piept, ca pe un lucru scump și păstrează-l acolo, la inimă. Atât cât vom exista, iubită Mariana, am să ți-l ofer de ziua ta, alături de tatăl meu, nașu Lae
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și Zog au deținut poziții înalte. În regimul Partidului Popular din decembrie 1921, Zog a fost ministru de Interne, iar Noli ministru de Externe. În decembrie 1922, Zog era atît prim-ministru cît și ministru de Interne. El s-a logodit totdată cu fiica lui Shefqet Verlaci, aliindu-se astfel cu forțele conservatoare. Între timp apăruse o opoziție considerabilă față de politica lui: apelase la poliție și la măsuri violente ca să-și împlinească dorințele și era evident că legăturile lui erau cu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
recunosc starea prin care sunt cuprinși de lumile ce nu le pot controla, ele fiind inspirația gândurilor lor diurne: Pluteam pe-un râu, parcă legat de mâini, Ținut deasupra de o forță tandră, Cătând pe cer rotundul unei pâini Și logodit pe mal c-o salamandră. Spălăm sub pleoapă firul de nisip Și scoica-ntreagă prefăcută-ntr-însul. Alunecam ca lacrima pe-un chip, Încurajând și curgerea și plânsul. Plângând cu fața-n sus pe-un râu ești tot Un fel de râu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și cea de la Fălticeni, cu vizita mareșalului I. Pilsudski) apoi ca profesor la Liceul Internat „C. Negruzzi” din Iași și la Conservatorul de muzică din Iași. Apoi mi-a(u) mai rămas câteva scrisorele intime adresate către mama când erau logodiți, un suport de marmură cu călimări (pe) care le avea tata pe biroul său. Alt obiect nu mi-a mai rămas, nici note, nici instrumente și nici cărți. Mi-a mai rămas „Anuarul Conservatorului de muzică”, scris de Radu Constantinescu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
redescoperit, trebuie cules iarăși din trecut și răscumpărat; trebuie să reînviem trecutul, să-l clarificăm, să-l purificăm, trebuie, în sfârșit, să ne mântuim unul pe celălalt, să ne reîntregim, nu înțelegi... Nu l-am cunoscut pe atunci, era oarecum logodit cu una dintre verișoarele mele, cu Edna, dac-o ții minte, nu, n-ai cum s-o știi, și pe urmă ea i-a făcut vânt și mie mi-a fost milă de el... — Dar unde l-ai întâlnit? După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
premiilor Comisiei Agricole de Ilfov. Vizitat încă o dată expoziția. Împărțirea premiilor, discurs, eu răspund. Apoi horă, de față D. Ghica, Dabija, Cariagdi, Aurelian etc. Ora 3½ înapoi. Orele 5-6 audiență contelui Wesdehlen. Seara cu Elisabeta. Fiica lui Witzleben s-a logodit cu inginerul Cuțarida. Luni, 2/14 noiembrie Vreme frumoasă, nu rece, puțină ceață. Ora 10½ vizitare a regimentului al III-lea călărași (colonel Polizu), generalul Radovici cu mine. Exerciții ale regimentului, care merg foarte bine, luptă pedestră, călărit rapid. Ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mine, a fost la Sofia și Adrianopol. Ora 5 Ducros-Aubert, care pleacă în concediu. Seara citit. Împăratul german nu e bine. Marți, 10/22 noiembrie Vreme frumoasă. Ora 10 Rosetti. După-amiaza și seara audiențe. În grădină. Helene Waldeck s-a logodit cu Leopold al Angliei. Sandro îmi telegrafiază în numele Rahovei, de aniversarea luării ei. Seara citit. Brătianu la țară. Miercuri, 11/23 noiembrie Vreme minunată, cald. Dimineața nici un ministru. După-amiaza plimbare cu trăsura la Dâmbovița, apoi la Palat. Șantierul nu e
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și scris. Duminică, 18/30 iulie Vreme frumoasă. Ora 9 la biserică. Cu Stöhr la castel. La prânz baronul Ring, ministrul plenipotențiar francez etc. Muzică până la ora 3. După-amiaza horă, vânt rece. Ora 6½ cina, Davila, fiica lui s-a logodit cu căpitanul Perticari, le-am urat sănătate. Noapte cu lună, destul de rece. Ora 11 în pat. Luni, 19/31 iulie Vreme frumoasă. Calea ferată va rămâne impracticabilă timp de trei săptămâni. Orele 10-12 la castel, Knechtel acolo. La dejun, în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
11¾ primarul Fleva cu magistrul Lindley de la Frankfurt am Main, om inteligent. După-amiază audiențe, scris. Seara Radu Mihai. Miercuri, 6/18 februarie Dezgheț. Ora 10½ Consiliu de miniștri. După-amiaza plimbare cu trăsura, frig umed. Cu Elisabeta. Z. Bălăceanu s-a logodit. Seara Kalinderu și D. Sturdza. Joi, 7/19 februarie Dezgheț, +9°R. Înainte de amiază R. Mihai ca ministru al lucrărilor publice și Lecca. După-amiază plimbare cu trăsura, deloc frig. Spus lui Greceanu că va deveni prefect al Palatului. După-amiaza și
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Seara cu copiii, biliard. Perspective foarte războinice. Marți, 16/28 aprilie Cald, fără nori. Ora 8½ dejunat à quatre în grădină. Înainte de amiază Fălcoianu. După-amiază mitropolitul și I. Ghica, ultimul pleacă la Londra. Marele duce moștenitor de Baden s-a logodit cu Hilda de Nassau la Viena. Orele 4-5 plimbare cu trăsura cu Elisabeta și copiii. Orele 5-7½ Kalinderu. Seara biliard. Miercuri, 17/29 aprilie Cald, înnorat. Ora 8 ½ dejunat în grădină. Orele 10½-12 Consiliu de miniștri, perspectivele sunt mai puțin
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mai bine zis a lui Matiaș, nepotul lui Feltin Sasu. Am văzut-o la Mânăstirea Neamțului, iubite domnule de Marenne. - Nu cumva iubita domniei tale e călugăriță? Atunci ai dușman pe însuși Dumnezeu. - Nu, e fecioară de domn și-i logodită fără voia ei, c-un om schilod pe care nu l poate suferi. E vorba de Ștef an, feciorul lui Radu-Vodă - pe care aș dori să-l știu mort ori nebun cu desăvârșire. Am văzut-o, prin urmare, la Mânăstirea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
într-un orășel (după unii, într-un castel) din Galileea-Magdala. A fost cea mai mică dintre copiii acestei familii. Ceilalți doi copii au fost: Marta și Lazăr (cel înviat de Iisus). O legendă spune că Maria Magdalena ar fi fost logodită cu Ioan (Evanghelistul) ce ar fi părăsit-o după ce L-a urmat pe Iisus, acesta fiind un motiv de desfrânare. Comunitatea evreiască era intransigentă cu desfrânarea femeilor și, revoltată de încălcarea moralei, a condamnat-o la moarte prin lapidare (omorârea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
intim dar și în public. Răutăcioșii relatau faptul că privitorii din Hipodrom se distrau când însoțitoarele aruncau boabe de orez peste ea sumar îmbrăcată iar gâștele le ciuguleau. Theodora a debutat ca dansatoare, ca actriță, a devenit curtezană. S-a logodit cu Uranios, conducător de care la competiții, dar a părăsit-o, cu senatorul Libanios a avut o fetiță Eudoxia. Și acesta a părăsit-o, n-a vrut să audă nici de ea și nici de fetiță. Îndrăzneața actriță ambulantă și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
trăsături armonioase și cu ochi albaștri. A fost mereu un instrument în mâna tatălui și fratelui ei Cesare pentru interesele și ambițiile lor politice. A fost căsătorită, a fost despărțită de soți, după interesele lor politice. Suveranul pontif și-a logodit fiica cu un nobil aragonez, a despărțit-o de el, a căsătorit-o cu contele Giovanni Sforza, în 1493, la 13 ani, pentru a avea de partea sa Milano. Căsătoria a fost desfăcută tot la intervenția tatălui, soțul ei a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vorbească inimii ei. și ea va fi voioasă ca în vremea tinereții ei, ca în ziua când tu ai scos-o din pământul Egiptului. Și va fi în vremea aceea, că ea mă va numi "Bărbatul meu". și te voi logodi cu mine pe vecie: te voi logodi mie după dreptate și bună cuviință, întru bunătate și dragoste" (2: 16-21). Aceasta va fi o întoarcere la începuturile căsătoriei mistice dintre Iahve și Israel. Această iubire conjugală anunță deja credința în mântuire
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
voioasă ca în vremea tinereții ei, ca în ziua când tu ai scos-o din pământul Egiptului. Și va fi în vremea aceea, că ea mă va numi "Bărbatul meu". și te voi logodi cu mine pe vecie: te voi logodi mie după dreptate și bună cuviință, întru bunătate și dragoste" (2: 16-21). Aceasta va fi o întoarcere la începuturile căsătoriei mistice dintre Iahve și Israel. Această iubire conjugală anunță deja credința în mântuire: grația lui Dumnezeu nu așteaptă convertirea omului
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ermetism este mereu contrazisă, după cum nici pe claritatea ei nu s-ar putea jura"216. Se identifică și posibile ecouri ale liricii universale în poezia lui Tonegaru, astfel s-ar regăsi aici ecouri din Villon, când conturează "figura piratului modern (...) logodind revolta absolută cu cinismul și disprețul de propria persoană, de propria condiție sau de propria aspirație"217 și "viziunea femeii schițată în crochiuri îndrăznețe, debordând de senzualitate cât și de o anumită spaimă de senzualitate, cu o sensibilitate acută pentru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
baie lîngă abator. Era cald și apele Bistriței îmbie pe oricine. Solomon Cohn a intrat în apă, s-a îndepărtat de mal, dar, neștiind să înoate, a fost luat de curent și tîrît la fund. Un amănunt tragic: Solomon Cohn, logodit de curînd, se cununase civil cu trei ore înainte de nenorocire. La aflarea groaznicei vești, logodnica a suferit un șoc nervos.” Despre corbi La noi, corbul e atestat mai întîi în Psaltirea Scheiană și în Psaltirea Hurmuzaki. Aș remarca însă că
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aceste culori peste lebede, peste statuile dimprejurul lacului, peste suprafața abia încrețită a apei. Feeria acestei înserări era copleșitoare. Timbrul vocii poetului avea o rezonanță cu totul deosebită, ca o adiere eoliană. Cred că din clipa aceea poezia ne-a logodit pentru totdeauna, deși cealaltă logodnă avea să fie tîrziu, mult mai tîrziu...” („Sunt singur și mă duce-un gînd”, în Luminile oglinzilor, Ed. Minerva, 1974, p. 59-60) Palatul 1. Opere, p. 35. 2. Domus taciturna, Elegii, Ed. Steinberg, 1916, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
terminate cu o strângere de mână. Din acest moment, Titu se hotărăște să plece În regat.Văzând ca nu are banii necesari de drum, se gândește să se Întoarcă acasă chiar În ziua plecării, când află că Virginia s-a logodit cu plutonierul și a felicitat-o cu această ocazie. Acum Ion este mulțumit că a reușit să pună mâna pe atâta pământ. Din capitolul al zecelea aflăm că Laura a născut o fetiță; au botezat-o Maria. Florica avea de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din Târgu Ocna. Aceștia s-au identificat cu personaje istorice sau ființe mitice și, declarându-și cu emfază patriotismul, au declanșat războaie, masacre „revoluționare”, pogromuri, asasinate în masă. Marele „patriot” Adolf Hitler declara că nu se însoară deoarece s-a logodit pentru totdeauna cu... Germania. Femeile care se atașau de el nu aveau decât să se sinucidă! (două cazuri). El se considera 81 „logodnicul” providențial, predestinat să salveze țara. Cum? Prin trimiterea la moarte, în numele patriei, a milioane de ostași; ordonând
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]