1,871 matches
-
000 de membri, numărul celor care au avut de suferit din cauza dictaturii comuniste fiind socotit la cca 700.000 (pentru o populație de numai trei milioane). Această Întîrziere a făcut ca, În 1991, să se mai țină Încă mitinguri sub lozinca „Progres pe calea democratizării sub conducerea Partidului Muncii”. Acesta nu-și schimbase Încă numele În Partidul Socialist - ceea ce se va Întîmpla doar În iunie - și Încerca să grăbească alegerile pentru a nu lăsa timp opoziției să se organizeze, tactică al
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1989). Adevărații bellatores făceau parte din „poliția politică”, o adevărată castă, ubicuă, dar, În același timp, invizibilă, despre existența căreia amintea insistent o „reclamă” des Întîlnită pe marginea drumurilor, pe care scornitorii de bancuri o deturnau de la sensul avut În lozinca „Să triumfe Libertatea, Pacea și... Securitatea”. La prima vedere, așadar, trăiam Într-o societate decerebrată, conformistă și amorțită, căreia i se potriveau de minune versurile lui Mircea Dinescu: „găinile n-aveau simț politic prea dezvoltat/ cîrÎiau În surdină și Închideau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai cu detașare pedeapsa cu „cinci zile de izolare” pentru un deținut care a jucat „singur șah (construit din pîine)” (p. 357). Tragice erau și episoadele Împușcării unor chiaburi (pp. 212-228), În vreme ce alți țărani „predau cotele cu carele Încărcate, strigînd lozinci și cu fanfare” (p. 228). În luptele purtate În munți cu opozanții regimului (pp. 264-311) trupele aveau, uneori, o eficiență slabă: după o lună de misiuni au prins doar doi „bandiți”, unul șchiop și altul orb (p. 271). În timpul confruntărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
anul 1989 (pp. 497-523), apare angajamentul că vor fi reduse cheltuielile materiale și consumurile energetice, iar componentele electronice vor fi produse În țară. Paranoia dictatorului ajunsese și aici. Lipsiți de mijloace adecvate, securiștii nu mai puteau afla cine sînt autorii lozincilor scrise pe asfaltul șoselelor, În closetele publice, În gări și pe trenuri. PÎnă și Încă puținii cîini comunitari deveneau incontrolabili, unii purtînd inscripția ce conținea o cacofonie („Epoca Ceaușescu”). O mașină de scris era considerată În România aproape o armă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a Ambasadei de la Varșovia): „Verdictul electoratului n-a fost un protest Împotriva socialismului În general, a idealurilor și valorilor lui așa cum au fost ele Înțelese la Plenara a X-a. Nici o forță politică importantă n-a folosit În campania electorală lozinci antisocialiste. Realizarea majorității ideilor din programul electoral al Comitetului cetățenesc de pe lîngă Lech Watesa ar conduce În mod obiectiv la Întărirea premiselor ordinii socialiste și nu la slăbirea ei” (p. 119). Se propune un socialism „cu față umană”, care, bazat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
față umană”, care, bazat pe dreptatea socială, să concureze pe eșichierul politic cu celelalte forțe. În același sens, ambasadorul român din RDG notează că, În cursul demonstrațiilor de la Berlin, care au culminat cu schimbarea conducerii politice, „nu s-au strigat lozinci antisocialiste. Demonstranții au cîntat cîntecele politice obișnuite În RDG, inclusiv «Internaționala»” (p. 218). În ceea ce privește Partidul Muncitoresc Socialist Ungar, facțiunile din cadrul său au orientări sensibil diferite: există gruparea „cu orientare clar de dreapta” din jurul lui Imre Pozsgay, respectiv cea „de stînga
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
semnătura lui Liviu Rusu și intitulat Drum de neliniște, pot fi aflate informații indirecte tocmai din „Însemnări sociologice”, care o „întâmpină” pe sora sa mai mică. Scopul revistei era să întemeieze „noua spiritualitate românească”, cuvântul „Iconar” fiind ales să „devină lozincă și simbol de activitate”, însemnând „afirmarea unei concepții de artă, în care întoarcerea către icoanele sufletului se lămurește din nădejdi spirituale”. Deși preponderent literară, publicația nu s-a sfiit să atace în spirit naționalist, urmând îndemnul lui Emil Cioran - pe
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
conflagrației, aducea argumente proprii, considerând războiul pornit de Austro-Ungaria ca „un război de negațiune a principiului naționalităților“. Trebuia să se țină seama de „instinctul maselor“, ce se manifesta cu acea putere elementară care aduce marile izbânzi sau provoacă marile catastrofe. Lozinca lui era: „liberarea Ardealului și această țintă se identificase cu idealul nostru național [...]. A merge împotriva AustroUngariei însemna a grăbi realizarea unui proces istoric inevitabil“. Se aprecia că, în acele împrejurări, era mai ușor de câștigat și de păstrat Ardealul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
încredințase lui Virgil Arion. Răsunetul cuvântului său era neînsemnat, fiind împotriva majorității opiniei publice. Ca și „Viața Românească“, în care C. Stere dezvolta argumente împotriva unui război alături de Rusia, „Moldova“ își sprijinea întreaga sa atitudine pe ideile antirusești și pe lozinca „Germania e invincibilă“. Nici una din aceste idei n-a putut influența acțiunea „factorilor răspunzători“, cum numea Octavian Goga guvernul și regele, în volumul său de confesiuni Cântece fără țară9. În martie 1906 apăruse la Iași primul număr al „Vieții Românești
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Se urmărea crearea de mișcări revoluționare în celelalte state; mișcări de solidarizare a segmentului muncitoresc din alte țări, peste frontierele existente, cu Revoluția bolșevică. Din acest punct de vedere, apare semnificativă prezența în mișcările organizate de detașamentele muncitorești naționale a lozincii de solidarizare cu bolșevicii ruși și apoi cu Uniunea Sovietică și U.R.S.S. Tendința va căpăta un caracter sistematic, organizat, odată cu crearea Internaționalei a III-a, în martie 1919. În confruntarea militară din 1920 cu Polonia asistată de Franța, această
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
el a știut să pună partidul pe linia cuceririi puterii; să-l transforme într-un instrument docil, în ciuda tuturor opozițiilor. A dovedit un talent remarcabil ca strateg revoluționar bazat pe simțul ascuțit al insatisfacției masei. Geniul lui constă în „găsirea lozincilor care să transforme nemulțumirea în energie revoluționară“8. Aceeași realitate este condensată astfel de J.-M. Domenach 9: „propaganda de tip bolșevic se poate reduce la două expresii esențiale: revoluția politică (denunțarea) și cuvântul de ordine“. A știut Lenin să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
El va fi acela care va recunoaște că realitățile nu încap totdeauna în teorii. Ne atrage atenția faptul că, imediat după preluarea puterii, cere lui Anton Vasilievici Lunacearschi (1875-1933), comisar al poporului pentru Învățământ între 1917 și 1929, să găsească lozinci pentru o „propagandă monumentală“20. De ce? Pentru a îndrepta populația spre proiectul utopic. Apoi, operațiunea masivă de alfabetizare - una care a impresionat străinătatea - avea tot un scop politic. „Analfabetul, scria Lenin, rămâne în afara politicii și de aceea trebuie să învețe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al Sovietelor a fost așa de bine camuflat încât nici membrii de partid nu și-au dat seama. În proclamația anunțând dispoziția Guvernului Provizoriu, alcătuită în dimineața zilei de 25 octombrie, Lenin a scris întâi „Trăiască Socialismul“, dar a scos lozinca pentru a nu alarma populația. Primul document bolșevic, referindu-se la noua ordine ca socialistă, observă autorul, apare o săptămână mai târziu, după ce forțele loiale Guvernului Provizoriu fuseseră definitiv înfrânte. Și observă, în continuare: „Nu-i de mirare că prețurile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cinism, lipsa de perdea, vulgaritatea adeseori. Dar vremea lui Păcală și a peisajului bucolic care Îi constituia decorul a trecut, șiretenia nu mai e suficientă pentru a face față noilor Încercări. Cu Bulă ne situăm Într-o lume care, sub lozinca Înfrățirii muncitorilor cu țăranii, i-a exterminat pe țărani, transformându-i În muncitori sau ucigându-i pur și simplu, și i-a redus pe muncitori la o masă de manevră docilă În mâna activiștilor. Războiul lui Bulă - căci război este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Timbus. Pe prima pagină apar fotografii și titluri cu majuscule, care fac cronica evenimentelor. Se publică Comunicatul către țară al Consiliului Fontului Salvării Naționale, urmat de titluri și fotografii: Bucureștiul luptă, toată țara luptă. Victoria e a poporului, Au dispărut lozincile și portretele. Au apărut oamenii, adevărul, viața! ș.a. De la 12 ianuarie 1990 F. are subtitlul „Săptămânal de opinie, politic, social, cultural (fondat în 1911)”. Se publică articole politice, literare, religioase, reportaje însoțite de fotografii, anchete, răspunsuri la întrebări, precum și suplimentul
FLACARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287014_a_288343]
-
ceas,/ Când - dincolo de-al anilor ravagiu -/ Să mai salvăm splendori câte-au rămas./[...] A fost un timp baudelairian, pesemne,/ Și-un timp rimbaldian cu varii sori,/ Prin care noi - adepți plăcerii demne / Vocalizam și-ngurgitam culori”; un timp când „bahica lozincă” este contrapusă lozincilor oficiale mincinoase. Reprezentativă în grad suprem pentru această atitudine contestatară este figura lui Spartacus (evocată și într-un poem independent), model și stindard al „singaporenilor”: „cavalerul” G. Mărgărit, Ernest Mathe („umanistul Matty”, apostol al dreptății absolute), „Mitea
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
de-al anilor ravagiu -/ Să mai salvăm splendori câte-au rămas./[...] A fost un timp baudelairian, pesemne,/ Și-un timp rimbaldian cu varii sori,/ Prin care noi - adepți plăcerii demne / Vocalizam și-ngurgitam culori”; un timp când „bahica lozincă” este contrapusă lozincilor oficiale mincinoase. Reprezentativă în grad suprem pentru această atitudine contestatară este figura lui Spartacus (evocată și într-un poem independent), model și stindard al „singaporenilor”: „cavalerul” G. Mărgărit, Ernest Mathe („umanistul Matty”, apostol al dreptății absolute), „Mitea” (Dumitru Stelaru), Leonid
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
aducea în sprijinul său creșterea economică și a nivelului de trai pe care le obținuse guvernarea sa din 2001-2004 și ataca credibilitatea adversarilor săi politici prin rememorarea eșecurilor economice ale guvernării 1997-2000. Cealaltă mare tabără politică, Alianța D.A., a cărei lozincă electorală a fost „Să trăiți bine!”, își propunea obiective similare de creștere a prosperității și ataca credibilitatea adversarilor săi politici cu acuzații de corupție. Nici unul dintre programele politice și de guvernare puse în dezbaterea electorală nu era, însă, unul de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
creierului” de „munca fizică”. Prin anii ’70, neomarxiștii au făcut din această analiză o critică importantă a întregului sistem capitalist de producție (Braveman. 1974, pp. 70-84). În 1990, imediat după victoria Revoluției, muncitorii români au făcut din această diferență o lozincă politică, în forma „Noi muncim, nu gândim!”, care exprima opoziția lor față de intelectualitatea, deopotrivă umanistă și tehnică, ce încerca să obțină o poziție de superioritate politică în noua societate românească. Lozinca a fost masiv ridiculizată în toată perioada tranziției - de către
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Revoluției, muncitorii români au făcut din această diferență o lozincă politică, în forma „Noi muncim, nu gândim!”, care exprima opoziția lor față de intelectualitatea, deopotrivă umanistă și tehnică, ce încerca să obțină o poziție de superioritate politică în noua societate românească. Lozinca a fost masiv ridiculizată în toată perioada tranziției - de către intelectuali, desigur -, însă ea exprima o opoziție reală pe care organizatorii socialiști ai producției au înțeles-o ceva mai bine decât intelectualii români de după 1989. Căci logica socio-politică internă a socialismului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
regulă, una de cooperare. Capitalul autohton, chiar în etapele sale incipiente, a privit capitalul străin ca pe un competitor indezirabil. În măsura în care a putut influența opinia publică, a sprijinit atitudinea naționalistă atât de clar formulată în primele luni de după revoluție prin lozinca „Nu ne vindem țara!”. În măsura în care a putut influența politicile guvernamentale, s-a străduit să inventeze obstacole legale și administrative în calea pătrunderii capitalului străin. Motivul pentru care capitaliștii autohtoni nu s-au grăbit să-i privească pe reprezentanții capitalului străin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
caracterizată prin câteva trăsături definitorii. Prima și cea mai importantă se referea la sursa problemelor economiei românești socialiste și la direcția rezolvării acestora. Problema consta în subordonarea politică a tehnocrației industriale, iar soluția consta în autonomizarea acesteia în raport cu puterea politică. Lozinca neoliberală cu privire la „retragerea statului din economie” era înlocuită cu lozinca postcomunistă a „retragerii politicii din economie”. Aceasta trebuia să fie totală, în vreme ce retragerea statului din economie, echivalentă cu alocarea resurselor prin intermediul pieței, în opoziție cu alocarea resurselor prin intermediul statului, urma
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se referea la sursa problemelor economiei românești socialiste și la direcția rezolvării acestora. Problema consta în subordonarea politică a tehnocrației industriale, iar soluția consta în autonomizarea acesteia în raport cu puterea politică. Lozinca neoliberală cu privire la „retragerea statului din economie” era înlocuită cu lozinca postcomunistă a „retragerii politicii din economie”. Aceasta trebuia să fie totală, în vreme ce retragerea statului din economie, echivalentă cu alocarea resurselor prin intermediul pieței, în opoziție cu alocarea resurselor prin intermediul statului, urma să mai aștepte. Dar tehnocrația industrială era pe deplin conștientă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
HOTARUL, revistă apărută la Carei, săptămânal, din 1 septembrie 1933 până în 4 aprilie 1936, având subtitlul „Organ de afirmare națională”. Adoptând lozinca „Dumnezeu, Națiunea, Regele” și susținând „ideea de consolidare temeinică și afirmarea tot mai crescândă a spiritului românesc din aceste părți”, publicația a fost o ferventă promotoare a doctrinei naționaliste, totalitarist-legionare. Această orientare ideologică e sesizabilă și în versurile ce apar
HOTARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287454_a_288783]
-
procesul de osificare a sensurilor, de contrafacere a lor, pe măsură ce trec în istorie. A trece în istorie înseamnă a fi aspirat de un imens dispozitiv deformator, care măsluiește sensurile, le malaxează și le țintuiește în formule fixe, în stereotipii, în lozinci și clișee. Prozele demontează minuțios și apoi etalează cu emfază mecanismul. Teatrul predilect al povestirilor este lumea sfârșitului de secol XX, veac al anomaliilor istorice, în care s-au inventat comunismul și nazismul, lagărul de exterminare și gulagul, canalul, Sighetul
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]