1,150 matches
-
și sătenii: Vasile Coțică Lache (care i-a identificat ca instigatori pe aceiași Pintiliescu și Melenciuc), Vasile Ursu, Grigore Agafiței Șoroagă, Toader a Catrinei, crâșmarul Simion Mocanu, Grigore Boroda care a declarat că l-a văzut pe cetățeanul „... Constantin N. Mâță mergând dinspre Pungești spre casa sa cu o legătură în mână”. Contabilul moșiei Pungești, Iosub Magder, de 44 de ani, s-a referit în declarația sa numai la activitatea din ziua de 10 martie a lui Ion Florea, ce era
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai...credibilă percheziției „majurului” de la Postul de jandarmi Pungești. Neculai Nacu, de 28 de ani tot din Gârceni, declarase că „găsise” (în condițiile, de-acum, știute) un „mintean nou, de materie, vătuit”. Minorul de 16 ani, din Gârceni, Vasile N. Mâță, n-a venit de la Pungești acasă la părinții săi pe data de 10 martie 1907 cu mâna goală ci și cu niscaiva bunuri „găsite printre lucrurile aruncate din dugheni pe stradă”, precum: „...o bucată pânză, una bucată cit, 5 lingurițe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
anume: Vasile Enăcache Tofan și Iancu Duduc, ambii din Gârceni; Simion Lavric, Gheorghe Onofrei și Dumitru Caleap, Neculai Grigoruță Melenciuc, Vasile Alexandru Buhlea și Toadir I. Rusan zis Topliceanu, toți din Cursești; Gheorghe Pintiliescu, Ion Florea, Grigore Butnariu, Constantin N. Mâță și Costache C. Lache, din Pungești. Nu am mai găsit, din păcate, niciun dosar al Curții cu juri de la Negrești pentru a putea afla de soarta celor ce au participat la revoltă. CAPITOLUL II Eroi uitați. Cimitire militare din anii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Și el, cât era de ostenit, ne prindea câte pe unul, ca la baba-oarba, ne ridica în grindă, zicând: «tâta mare!» și ne săruta mereu pe fiecare. Iar după ce se aprindea opaițul, și tata se punea să mănânce, noi scoteam mâțele de prin ocnițe și cotruță și le flocăiam și le șmotream dinaintea lui, de le mergea colbul; și nu puteau scăpa bietele mâțe din mâinile noastre până ce nu ne zgârâiau și ne stupeau ca pe noi.” Ion Creangă, Amintiri din
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
săruta mereu pe fiecare. Iar după ce se aprindea opaițul, și tata se punea să mănânce, noi scoteam mâțele de prin ocnițe și cotruță și le flocăiam și le șmotream dinaintea lui, de le mergea colbul; și nu puteau scăpa bietele mâțe din mâinile noastre până ce nu ne zgârâiau și ne stupeau ca pe noi.” Ion Creangă, Amintiri din copilărie
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Angeles, 1998. MARGA Andrei, Anii reformei, 1997-2000, Fundația de Studii Europene, Cluj-Napoca, 2000. MARINO Adrian, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice și culturale, ediția a II-a, Polirom, Iași, 2005. MARKÓ Béla, Aspirațiile național-politice ale minorității maghiare din România, 1998. MÂȚĂ Cezar, Istorie și societate, vol. III, Mica Valahie, București, 2006. MIHAI Dorin, România de la comunism la Mineriade, Institutul Cultural Român, București, 2006. MUNGIU-PIPPIDI Alina, România, mod de folosire, Humanitas, București, 1994. MUNGIU-PIPPIDI Alina, Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri, Humanitas
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
începutul lui ianuarie, două reprize de dialog, mai întâi cu Virgil Măgureanu și apoi chiar cu Ion Iliescu, nu izbutesc să calmeze durabil spiritele (stenogramele Arhivele Militare, fond Cabinetul Ministrului, dosar 32/1990, file 10-90 au fost publicate de Cezar Mâță, în Istorie și societate, vol. III, București, Editura Mica Valahie, 2006, p. 589 si urm). O nouă revoltă a ofițerilor care constituiseră Comitetul pentru Democratizarea Armatei, CADA, duce la înlocuirea lui Militaru, la 16 februarie 1990, cu V.A. Stănculescu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
la București, 27 dec. 1989, ap. Alex. Mihai Stoenescu, Viața politico-economică a României postdecembriste. Guvernările Petre Roman, decembrie 1989-septembrie 1991, teză de doctorat, pp. 101-103. Îi mulțumesc dlui Stoenescu pentru faptul că mi-a comunicat acest document esențial. 52 Cezar Mâță, Istorie și societate, vol. III, Ed. Mica Valahie, București, 2006, p. 589 și urm. 53 Volumul editat de Stéphane Courtois, Cartea neagră a comunismului, Humanitas, București 1997, conține o prețioasă anexă referitoare la rezistența anticomunistă și represiune în România, datorată
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
la o viață de mizerie, de azi pe mâine. Unii jucători de poker, numiți și cartofori, nu vorbesc, când sunt prinși cu asul în mânecă, doar țipă când își primesc porția de ghionturi și palme pentru că au fost prinși cu mâța în sac. Unii români care se strâmbă în limbi străine, mai ales în engleză - fără să le cunoască binevorbesc numai prin somn, și atunci în limba natală; și dacă le spui a doua zi că au vorbit românește, te întreabă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ascunsese mâna sub boanda lui. Erau unul lângă altul. Față în față. Se învârteau în joc de doi, iar pentru el lumea nici nu exista. Ea îi zâmbea. - Anico... - Ce-ai, mă, zâmbi ea, după ce el tăcu. ți-a mâncat mâța limba? Zâmbea și sălta la joc. Vorbele ei l-au tăiat la inimă, dar zâmbea, și o iertă când văzu că ochii ei scânteie de drag. Erau calzi și cuminți și așteptau să vadă ce va să spună. - Hai mototolule
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
aveți, nici tu și nici Gore. De un’ să știți voi cum e cu transfăgărășanu’ dacă ați avut muncă de birou? Râdeați de clasa muncitoare, las’ că știu eu, alții la șaibă, volan și strung, voi la cafele și tras mâța de coadă... Și secretarele... Ia să fi luptat ca mine, cu volanul, o viață Întreagă, acu’ povesteați și voi despre serpentine și cucoane... Mai bem sau ardem gazul de pomană? Gore, dă un rând, până nu-ți vând aparatul peun
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
casa omului, respectiv câine, cel mai bun prieten al animalului numit om. Șopenhauăr, reține numele, poți să Îl notezi dacă vrei, spre verifcări ulterioare pe net, Îți spun pe litere, ca la școală, a zis ăsta niște chestii de stă mâța patronului În coadă... Sandu Șpriț Își dă șapca pe spate și Îi aruncă lui Gore o privire turnată În plumb. Mijește ochii și râde pe sub mustața pe care n-o are. Pufăie din țigară și Își arată sceptismul prefăcându-se
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
pufăie dându-și importanță), timpul trece, nu poți să-l oprești, e timp, n-are stații ca tramvaiu’. Ne boșorogim. Ies pe stradă, văd numai fătuci, toate frumoase. Că avem femei, orice s-ar spune, nu ca alții... Țâță de mâță. Te uiți. Rămâi cu uitatul. Poftești. Rămâi cu poftitul. Ai gânduri. Da’ nu perverse, că suntem oameni serioși. Îți pare rău că-mbătrânești și că n-ai decât o viață. Sandu soarbe din paharul cu Tămâioasă și Îi face semn
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
l-or fi omorât cu adevărat? Osama ăsta parcă are șapte vieți, precum pisica lu` nea tomiță de la patru, mereu cădea de la balcon și știți cu toții că nu murea niciodată, au dat-o și la realitatea, la știri. A dracu` mâță, mereu se uita fix la mine, mă și speria. Și făcea miaaaaaaaaaaaaaaaaaau de ziceai că vrea să te Înghită! Sandu Șpriț bea tot din tămâioasa lui, așa după cum știm, a refuzat elegant chiar și o invitație la un uischean mic
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Kempes. În 78 nu ratam niciun meci. Vă mai aduceți aminte de Pasarella? Ehe, ce jucători! Ardiles, Bertoni. Când cu olandezii am plâns. Acu` ni se dă cu tifla. Când i-am eliminat se uitau la noi cum se uită mâța-n calendar. În sfârșit, Gicu și Gore pricep de unde vine supărarea lui Sandu. Omule, ne-ai indus În eroare, noi credeam că ai avut vreun scurtcircuit În casă și ți-a luat foc plasma. Când colo, tu ești supărat pe
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
pârtie dârdâie dordora fleură zmeură 106 {EminescuOpXV 107} a le melița cânepa dracului fuiorul popei șperlă - cenușă amestecată cu scântei * {EminescuOpXV 108} Cuț, cuț, cuț - la căței Cu ți cu ți cu ți cu - la purcei pîs, pisică pîs - la mâțe a cuțăi un cățel (a-l chema) a se huțăi (a se da de-a huța) - scrânciob a se fâțâi a moțăi [TERMINOLOGIA SONORITĂȚII] [1] 2258 hobot bocet secetă * fuget țușni camătă a țișne huet deget buget raget * grohot vîjet
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
din cotul de sat în care locuiam, timpul avea altă dimensiune și îl percepeam într-o manieră proprie. Așa, de exemplu, așteptam ca iarna să se sfârșească mai repede dacă mi se rupeau opincile la săniuș sau dacă le rodeau mâțele si nu mai aveam speranța să capăt altele. În asemenea situații intempestive eram nevoit să stau numai în casă, departe de jocurile și plăcerile pe care iarna le oferă, cu dărnicie, copiilor. Cele câteva raiduri cu picioarele goale prin zăpada
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Ritualul turnării cositorului se repetă de trei ori, iar formulele descântecului sunt aproape aceleași. Secvența nr. 22 15.20-16.19 "O vrut cineva, un pretin de-a matali, cari-i la un servici cu matali, ca sî-ți deii plod di mâță.Uiti, aista-i plod di mâță, dacă ai auzât vrodatî matali. Chiar dacă a ci, cî mata ești un om cu știință, ascultă-mă pi mini, știu eu asta din cosâtor di la mini! Uite aista-i plod di mâță. Dacă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
trei ori, iar formulele descântecului sunt aproape aceleași. Secvența nr. 22 15.20-16.19 "O vrut cineva, un pretin de-a matali, cari-i la un servici cu matali, ca sî-ți deii plod di mâță.Uiti, aista-i plod di mâță, dacă ai auzât vrodatî matali. Chiar dacă a ci, cî mata ești un om cu știință, ascultă-mă pi mini, știu eu asta din cosâtor di la mini! Uite aista-i plod di mâță. Dacă matali primei plodul di mâță, pute
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
di mâță.Uiti, aista-i plod di mâță, dacă ai auzât vrodatî matali. Chiar dacă a ci, cî mata ești un om cu știință, ascultă-mă pi mini, știu eu asta din cosâtor di la mini! Uite aista-i plod di mâță. Dacă matali primei plodul di mâță, pute sî ci fost mama doctorilor pi lângă mata cî nu țî-l pute scoati sî știi. Și nu l-a o primit, îi ischitit sî țî-l deie! Îi cu tăt cu giunghi... uiti. Șî
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
di mâță, dacă ai auzât vrodatî matali. Chiar dacă a ci, cî mata ești un om cu știință, ascultă-mă pi mini, știu eu asta din cosâtor di la mini! Uite aista-i plod di mâță. Dacă matali primei plodul di mâță, pute sî ci fost mama doctorilor pi lângă mata cî nu țî-l pute scoati sî știi. Și nu l-a o primit, îi ischitit sî țî-l deie! Îi cu tăt cu giunghi... uiti. Șî bani, bani îți chică. Gându' după
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a o primit, îi ischitit sî țî-l deie! Îi cu tăt cu giunghi... uiti. Șî bani, bani îți chică. Gându' după bani din ci în ci mai mulți. Da să știi că-ț dă Dumnezău mai bini. Aista, plodu' di mâță îl dăm în foc." Prezența intrigilor, a invidiei și a răului este întruchipată, în opinia mătușii Catinca, de o formă plată, asemenea unui bănuț care prezintă mai multe asperități. Pentru subiectul nostru, aceasta este întruchiparea răului în pisică. Astfel de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
inele metalice legate cu un lanț, cu care se imobilizează mâinile sau picioarele arestaților“, se explică prin asemănarea cu ghearele pisicii care prind, se înfig în ceva. În legătură cu această evoluție semantică, este interesant de semnalat că și cuvântul românesc regional mâță, sinonim al lui pisică, are sensul figurat de „ancoră“. lăpuș Cuvântul regional lăpuș, care denumește diverse plante cu frunze late, este înregistrat în DLR cu etimologie necunoscută. După părerea mea, este un derivat, format pe teren românesc, de la continuatorul dispărut
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de jur-împrejur... În odăița de o austeritate monahală, două laițe pe colț, cu așternuturi, oglinda veche, tocmai de când s-a jucat nunta Săfticăi la poartă, după obicei -, cu apele îmbătrânite... o sobă cu ocniță albă, ușor coșcovită, cotruța și strachina mâțelor. Ca orice om al singurătații, din îndelunga nevoie de a sta de vorba cu cineva, baba Săftica povestește... povestește mereu, apoi se întoarce la torsul gândurilor ei... Privind-o, te simți mereu îndemnat să-ți fixezi înfățișarea ei bătrână, care
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
o salut și pe ea. Dar, sigur, mă bucur enorm că te-am cunoscut în sfârșit, Aidan. Câteodată, când o sunam pe Darcey noaptea târziu, ea tocmai se întorcea acasă după ce ieșise cu tine, și avea așaaaaa o voce de mâță care tocmai și-a primit lăpticul! —Nieve! Darcey se făcu roșie ca racul, iar Aidan râse. — Așa că eu am plecat. Mă suni tu mâine? întrebă Nieve. Nu pleca, spuse Aidan punându-și mâna pe brațul ei. Tocmai voiam să luăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]