844 matches
-
dădea seama din ce cauză avea o stare de spirit mulțumitoare până la ora unsprezece și una infectă până seara târziu. În jumătatea de ceas pe care o avea la dispoziție, Horvath se ocupa zece minute cu aranjatul mesei, unsprezece cu mâncatul și nouă cu dereticatul și digestia rapidă. Același ritual zi de zi, săptămână de săptămână, an de an, deceniu de deceniu și secol de secol! Nimeni nu-și amintea ca Horvath să se fi ridicat vreodată în picioare și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
la nuntă! Ar trebui să umbli mai atent cu ele, ca să le rămână copiilor.“ Un parizer întreg Orice persoană care face un lucru ce nu poate fi explicat în mod rațional, indiferent despre ce-i vorba, de băut sau de mâncat, trebuie privită ca un geniu virtual. Gigel, de exemplu, a înghițit, de la piață până acasă, aproape pe nemestecate, un parizer întreg, de două kilograme și jumătate, deși la cei paisprezece ani ai săi și la cât era de sfrijit, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
replieri, de discuții cu cei care au jurat de mai multe ori să nu mai mănânce după ora șase. După cum se vede, și nefăcutul are un început și un sfârșit. Pentru multă lume, slăbitul e o problemă mai mare decât mâncatul pentru alții. Pentru domnul Gușatu, care nu avea gușă, atentatele teroriste, certurile din Alianță și chiar hărțuielile de la birou și-au pierdut brusc din importanță în dimineața când și-a zis: „Gata, diseară nu mai mănânc nimic, să vedem și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Însoțim cantitatea enormă de băutură cu ceva mîncare solidă. Dimineața ne-am odihnit pe malul rîului - un peisaj foarte plăcut, deși frumusețea lui a scăpat Într-o oarecare măsură atenției noastre estetice, transformîndu-se În tot felul de delicatese bune de mîncat. În apropiere, trăgînd cu ochiul prin crăpătura unui gard, am surprins contururile durdulii ale unor portocale. Ospățul a fost groaznic și trist; Într-un minut, stomacurile noastre au devenit pline și acide, iar În următoarea clipă au revenit crampele dureroase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
o scenă dintr-un film de groază. Locul e minunat, Înconjurat din toate părțile de junglă, cu triburi indigene care trăiesc la nici doi kilometri depărtare (pe care, desigur, le-am vizitat), cu o mulțime de pește și vînat de mîncat și o bogăție potențială incalculabilă; toate acestea ne-au făcut să visăm la traversarea Mato Grosso urmînd cursul rîului, din Paraguay pînă pe Amazon, practicînd medicina În drum, și așa mai departe... un fel de vis ca și cînd ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
pufușor, de parcă femeia, deghizată în corn, mâncase un pescăruș. Mai târziu s-a urcat o femeie ținând în mână un sandviș cu brânză. și ei îi cădeau firimiturile pe bluză. Nu și le-a șters decât după ce a terminat de mâncat. Care din ele se arăta mai nesigură decât cealaltă, asta n-o mai știam. Nu știam nici măcar dacă eu însămi, mâncând în fața unor străini, mi-aș șterge tot timpul firimiturile sau nu le-aș șterge deloc. Avea oare rost să
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
la ,, grupa mare “. Educatoarea, doamna Cercel, ne-a spus printre altele că pachețelul de mâncare trebuie să-l mâncăm încet, în liniște. La un moment dat rămăsesem ultimul și ceilalți au așteptat minute bune până ce am terminat și eu de mâncat; ca un copil disciplinat ce eram, eu aplicam serios în fapte ,,indicațiile” educatoarei. Poate chiar puțin cam exagerat. Îmi amintesc de o scenă cu o anumită importanță; în clasă a fost adusă o carte ilustrată, o poveste de pe vremea lui
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
a făcut remarcat prin incultura sa. Dar în ultimul timp s-a observat o schimbare de comportament, cel puțin formal, la acest om. La ultima sa aniversare onomastică, a declarat că nu mai este atras de petreceri, de fast și ,,mâncat friptane”, petrecând ziua în liniște, în meditație, gândindu-se la cele sfinte. Am rămas surprins! Apoi cu prilejul ninsorilor abundente care au făcut probleme unor oameni nevoiași, acesta cu de la sine putere, s-a dus să ajute oamenii pe cheltuială
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de usturoi, dar acest lucru nu se întîmpla niciodată. În schimb, erau tot timpul discuții cu privire la natura peștilor. Problema era că asemănători cu guvizii sînt și cîinii de mare, dar aceștia urzică rău cu coada și nu sînt buni de mîncat, dacă nu chiar otrăvitori. Mama susți nea de fiecare dată că printre peștii aduși erau și cîini de mare - sau că toți erau cîini de mare - și că tatăl era inconștient, că se puteau nenoroci și ei, și copilul. Să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
nu vă mai omoară nimeni! Îți mănânc eu nasul să nu mai fii așa cum ești! Mă voi răzbuna pe tine pentru toate femeile care sunt niște zdrențe!” Urma o ploaie de cuvinte indecente... De unde până unde îi venise ideea cu mâncatul nasului? Să fi fost gelos pe frumusețea ei, sau era ceva ce ea nu știa? Carlina trebuia să invoce puterea interioară, pentru a putea face schimbări constructive în viața ei, să meargă pe o cale de mijloc pentru a-și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
nisip așa cum era moda la acea vreme. Lumea din acel restaurant îi părea a fi una selectă. Carlina remarcă pentru a doua oară că istoria ei cu Valentin se repeta și-n acest capitol din viața ei. Când termină de mâncat, Carlina veni cu o întrebare aproape la întâmplare și zise: - Nu îți este dor de casă, de toate lucrurile din țară? - Îmi este dor, mai ales de copii, dar o să mergem după ce ne vom pune viza de ședere pe teritoriul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
aveam nevoie de bani; eram elev în ultimul an la liceu; vara nu puteam sta degeaba, că la C.A.P. abia aveau țăranii din sat unde să facă zile-muncă. Udam florile noapte de noapte, ziua dormeam pe plajă iar de mâncat, nașul Ion aducea întotdeauna sufertașul plin cu de toate; cică avea grijă de florile de sub fereastra șefei de la Cantina 3, o femeie mândră și frumoasă, dar nici nașul Ion nu era mai prejos; doar tata era mai înalt și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
la spălat și am intrat în sala de mese, cu farfuriile în mînă. Vino să stai cu mine la masă, mi-a spus bucătăreasa. M-am așezat la aceeași masă cu ea și am început să mănînc. Ospătarele terminaseră de mîncat și plecau la culcare. Cînd am rămas singuri, doar cu femeia de serviciu care mătura în celălalt capăt al sălii, bucătăreasa m-a întrebat: Cîți ani ai? Aproape douăzeci, i-am răspuns. Un copil..., a murmurat ea și a continuat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
în alți ani; a venit și Amidée, care eri a suferit o intervenție chirurgicală, apoi Muedin, Baidar, care face pe negustorul și-mi procură ouă (furate de la Menaru), Mursel și Zeișan, care după ce a pălâns afară, s’a așezat la mâncat clătite cu sirop de vișine. Natural Menaru: „Ah draga, așa nu bun est n’ai văzut noi pe Serghil Cara Căz, scri la ia noi mult bine ai ghindit, mult frumos este, mult fericit că ai plecat la Paris. Așa
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ea crede că eu am de gând să mă mărit la cine știe ce hotel uriaș din New York, care nu-mi spune nimic, în loc să mă mărit la mine acasă, în mijlocul familiei și al prietenilor mei, ei bine, se înșală amarnic. Terminăm de mâncat și refuzăm cafeaua, apoi ieșim din restaurant. E o zi răcoroasă, cu aer înțepător și nori mânați de vânt, pe cerul albastru. Pornim spre Plaza, iar Robyn îmi zâmbește larg. — Te înțeleg perfect, dacă te simți cam încordată. Organizarea unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mai frivolă”, un sentiment de simpatie care nu implică obligații de principiu (legiferate sau insti tuționalizate) și care se manifestă doar din când În când, pe perioade scurte de timp. Este o comuniune „la bine”, o generozitate convivială, care include mâncatul și băutul Împreună. Nu este Întâmplător faptul că termenul ospitalitate este Înrudit cu verbul a ospăta și cu substantivul ospăț (toate trei de la lat. hospes = „străin”). Ospitalitatea este percepută de români ca o mare calitate națio- nală. În schimb, toleranța
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de metri de casă, aproape intrând în pădure. Este, din nefericire, singura toaletă, așa că mă întreb cum am să mă descurc cu pecariul care, când mă vede, parcă înnebunește, se repede la mine indiferent dacă trebuie să se întrerupă din mâncat sau stat degeaba. I-am studiat dantura de la distanță și nu am nici un dubiu că nu vreau să o studiez și de aproape; dacă aș privi dinafară mi s-ar părea extrem de amuzant văzându-l și mai ales auzindu-l
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
frumoasă, dar acum mi se cerea să fiu bucătar fără metaforă. Am cumpărat câteva vinete, ceapă, ulei și o plită, pe care le-am urcat pe furiș În liftul hotelului meu, căci la recepție era scris cu litere groase: Interzis mâncatul În camere. În timp ce coceam ilegal vinetele, Încercam să-mi amintesc ce făcea mătușa mea Olimpia ca să-i iasă cea mai delicioasă salată de vinete de pe planetă. Seara, când am revenit cu produsul meu gastronomico-teatral printre actori, spațiul era transformat. Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
-i mănânci te bat”. Îi mănânc” a fost răspunsul. I-a tăiat primul pepene și i-a spus că îi va aduce și alți doi. Copilul a început să mămânce cu lăcomie, dar cu mare greu l-a terminat de mâncat. Unchiul l-a tăiat și pe al doilea și copilul a prins a mânca din ce în ce mai puțin și mai îngândurat. La un moment dat copilul a izbucnit în plâns: „Nene, nu mai poci, da’, să nu mă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
la Tel-Aviv, mama lui fiind suedeză. Daniel a fost chemat la Tora (Aliyah la Tora) și s-a descurcat excelent, cântând în ebraică, psalmodiind și legănându-se ca un fluture în pupa lui. A urmat kiddush, invitația la băut și mâncat, toate astea în lumina marii sinagogi de pe Wahrendorffgatan, în apropiere de Catedrala „Sfânta Eugenia”. La intrarea sinagogii erau doi bătrâni care glumeau spunând: noi avem tot viitorul în spatele nostru! A apărut numărul despre Suedia (Secolul 20) la București. Am lucrat
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
încălțat, ca să nu rămâi cu picioarele goale în câștigul celor treziți mai dimineață. Mama hangiului, doamna Condorupis, o grecoaică bătrână și bună ca pâinea caldă, ne-a ocrotit ba, măsură peste măsură, ne înapoia banii pe care îi plăteam pentru mâncat și dormit. Pentru aceasta, după aproape 60 de ani, nu-i mai putem uita numele și figura ei de mamă și bunică blândă și duioasă. În fine, a venit și vinerea, ziua mult așteptată. Iancu a găsit un om de la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
182 După ce i-a strecurat în buzunarul de la cojoc câteva sute de lei, mi-a adus friptura înapoi. Șeful de restaurant s-a făcut că nu vede nimic. A venit la masa noastră și a stat până am terminat de mâncat. Știți că a fost Ceaușescu pe deal, aici, la noi, la ferma agricolă de stat? Deci, a fost ! Ce rău îmi pare că nu am urcat până sus. Poate dădeam mâna cu președintele țării, și-a exprimat cu voce tare
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
să mă vezi? - Scuză-mă, Emi! Mă gândeam că am uitat cum să fac un ochi. - Un ochi? Ce mare scofală. Pui ulei la încins în cratița, spargi oul în ulei și-i gata ochiul. - Nu, nu un ochi de mâncat... - Am înțeles ! Ai spart geamul. Cheamă geamgiul și-ți înlocuiește el ochiul de geam spart. - N-ai înțeles. Știi... Emi intervine imediat: - Aragazul! Ți s-a defectat ochiul de la aragaz. E grav! Trebuie reparat imediat. Cu gazul nu-i de
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
-i mănânci te bat”. îi mănânc” a fost răspunsul. I-a tăiat primul pepene și i-a spus că îi va aduce și alți doi. Copilul a început să mămânce cu lăcomie, dar cu mare greu l-a terminat de mâncat. Unchiul l-a tăiat și pe al doilea și copilul a prins a mânca din ce în ce mai puțin și mai îngândurat. La un moment dat copilul a izbucnit în plâns: „Nene, nu mai poci, da’, să nu mă bați”. Na mai mâncat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
subiectele sunt obligatorii! Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: ̋Ala, bala, alandala, O pădure cu rădăcinile-n sus, Un val cu gura deschisă, un nasture înaripat, un pitic mâncat de-o alună - și o portocală. Un drum răsucit de trei ori Și, la capătul lui, un ou de zahăr în care locuiește o bufniță de catifea, un țânțar de aur - și o portocală. Un șarpe de miere, o cheie
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]