8,714 matches
-
amploare și consistență Geniului creator eminescian. Mai mult, studiul de față depășește bariera impusă de o pură exegeză și transformă actul de investigare științifică, într-un demers cultural pe cât de îndrăzneț, pe atât de înălțător. Cristian Petru Bălan se simte mândru și îl îndeamnă, pe cel cu o simțire profund românească, să simtă la fel. În încheiere, merită reamintite cuvintele autorului, purtătoare a unei încărcături speciale, grație căreia îi putem observa noblețea și respectul pentru un Om, devenit Mit - dovada clară
DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_editorial_cristian_petru_balan_dubla_lansare_de_carte_la_ploiesti.html [Corola-blog/BlogPost/344294_a_345623]
-
inima noastră Ca noi să Te putem cânta Și căutarea noastră Să se sfârșească În iubirea Ta. *** Tu în întuneric Ai săpat Porți de lumină Și ai construit Poduri de înțeles. Cuvintele Tale Semănate în lume Au făcut să crească Mândre grădini Prin care oamenii Tăi ce se hrănesc Din cuvintele Tale Să se bucure în Frumusețea lor Că Tu ești cu ei Și ei își duc viața În Tine. --------------------------- Victorița DUȚU București 21 martie 2016 Referință Bibliografică: Victorița DUȚU - EXISTĂ
POEME (1) de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/victorita_dutu_1458867061.html [Corola-blog/BlogPost/342494_a_343823]
-
în Ierusalim ultimele clipe ale vieții...Și tot pedeapsă de la Dumnezeu este moartea fiilor mei...Și iubita aceea de atunci a lui Baltazar este Păuna, nevasta mea, i-am luat-o și m-am însurat cu ea că era frumoasă, mândră și plină de zestre...> Se lăsase seara, uitasem să plec acasă cu vitele, am luat boii și vaca și m-am depărtat de Nebun, l-am lăsat plângând pe malul apei. Când am ajuns acasă, i-am povestit mamei această
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426930140.html [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
în lacrimi, ostașii murmurau un cântec trist: „Dac-am plecat, Ardealule, din tine, / Nu-i vina noastră, iarăși vom veni, / N-am fost învinși și nu vom fi nici mâine, / Când ceasul biruinței va sosi. Aveam o țară scumpă și mândră, / Aveam și iarăși vom avea, / Dușmanul care astăzi râde, / Va tremura privind la ea. Noi te iubim, că tu ai fost al nostru, / Și viața pentru tine ne-am fi dat, / Dar prin diktatul rușinos și monstru, / Horthiytii-au reușit de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/inima-a-romaniei-politice/ [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Prin vijelii și foc de mitralieră, / Armata noastră își va face drum. // Credință în Domnul și mereu - nainte, / Să cucerim ce-avem de cucerit, // Ardealul nostru e o țară scumpă, / Sălaj, Bihor și Clujule iubit!”. Aveam o țară scumpă și mândră, / Aveam și iarăși vom avea, / Dușmanul care astăzi râde, / Va tremura privind la ea.”. Era tristul moment în care România, în urmă cu 75 de ani, era ciuntită, și la Vest, de halucinanta și violenta politică de maghiarizare, începută cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/inima-a-romaniei-politice/ [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Numele românești erau șterse cu baioneta de pe mormintele românilor. În învolburata istorie, bisericile românești, ortodoxe și greco-catolice, din teritoriile ocupate au fost, ca în anii 1848-1849, dărâmate, incendiate, unele șterse de pe fața pământului! Încât publicistul Ferenczi Gyötgy, un maghiar, scria: „Mândrul pământ al Transilvaniei s-a transformat într-o amarnică Golgotă (...) Asasinatele se țin lanț, și toate acestea pentru că unica vină a nenumăratelor victime este aceea de a se fi născut români!”. Iar un alt maghiar, episcop de Cluj - Sándor Imre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/inima-a-romaniei-politice/ [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
va fi străvechiul nostru nume, / Cinstit în pace și-n război temut. Să știe toți că un popor nu moare, / Când veacuri a luptat necontenit / Și-i scris în cartea celor viitoare, / Că va să vină ceasul prea mărit, / Când mândru străluci-va-ntre popoare, / Ca soarele, aici, în răsărit!”. Sunt acestea cântecele, poeziile, baladele, marșurile care ne-au însuflețit istoria acestui neam atât de încercat, din toate părțile, cum s-a văzut, lovit uneori, dar a rămas neclintit, apărându-și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/inima-a-romaniei-politice/ [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Ediția nr. 1186 din 31 martie 2014 Toate Articolele Autorului La geam îmi strigă, deșteptarea, Deși eu vreau ca să mai dorm, Dar vine-ndată trebarea: La ce e bun atâta somn?!... Întinsă ca pe val de mare, Pe muchie de mândră rază, Mă iau călduri, chiar pe răcoare, O geană-nchisă-i, alta-i trează... Din piept mi se ridică,-agale, Un fir de mac, de roșu crud; Îmi ia obrajii-ntre petale, De ce mi-e sufletul agud?!... Poate că-n
SĂMÂNŢA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_spiridon_1396277183.html [Corola-blog/BlogPost/383445_a_384774]
-
-o. Pilat a întrebat: „Ce este adevărul?”. Întrebarea conținea deja un răspuns, și anume că adevărul este ceva. Dar adevărul este Cineva, de asta n-a primit niciun răspuns. Reporter: În ce mediu ați crescut? Alexandru Prundeanu: Eu eram foarte mândru că făceam parte dintr-o familie de intelectuali, cu tradiție. Străbunicul meu a fost preot de țară, bunicul învățător, iar tata a fost medic militar. Când m-am înscris la Facultatea de Medicină, eram întrebați: „De ce ai ales Facultatea de
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_dr_alexandru_prundeanu_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356599_a_357928]
-
când îmi amintesc. Era tentația firească, urmare a unei filozofii materialiste. Noi învățasem că omul se trage din maimuță și că ceea ce are el mai bun este inteligența. Ca atare, dacă eu am inteligență mai multă, trebuie să fiu mai mândru și mai bucuros că o posed și înseamnă că m-am tras din maimuță mai bine, pe când ceilalți nu s-au tras de tot... Reporter: ...nu s-au dat de tot jos din copac Alexandru Prundeanu: Filozofia mea de viață
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_dr_alexandru_prundeanu_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356599_a_357928]
-
o lume mai frumoasă și fiți voi aceia care veți schimba lumea! Și, mai ales, nu-L uitați pe Dumnezeu! 9. Pentru că sunteți o fină observatoare a vieții culturale ialomițene, v-am întreba cum definiți peisajul cultural ialomițean? Putem fi mândri de manifestările culturale organizate în orizontul nostru local? E loc de mai bine. Sigur, lucrurile se mișcă, dar se mișcă lent și, uneori, am impresia că nu există un interes major pentru aceasta, deși oamenii au nevoie din ce în ce mai mult de
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_februarie_2013_florentina_loredana_dalian_1364296525.html [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
își făcuse lăcașul în blândețea scăpărătoare a privirilor, acumulând rigiditatea științei și puterea tuturor pasiunilor, înfrânat de disciplina lăuntrică a idealului ce-l călăuzește. Fața lui albă era încadrată de o măreață barbă căruntă de profet întinerit. Era frumos, era mândru, era puternic. Aureola-i de savant te îndemna să-l vezi ca pe un zeu coborâtor din Olimp, statuar și marmoreean. Și totuși era uman, modest, gata de vorbă cu oricine, respectând și cea mai umilă ființă, pe toți oamenii
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_iorga_omul_politic.html [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
fără cel de al doilea impuls nu s- ar realiza fecundarea la unele specii dar la unele da. Pe această reproducere asexuată s-o fi bazat credința când a scris frumoasa poveste a nașterii virginei Maria. S-ar supăra oare, mândri părinți ai bisericilor, mândrii bărbați ai istoriei umane , dacă am susține o CREATOARE alături de un creator ? Ce nu reușim noi să aflăm ,încă, este cum și de unde au apărut inițial aceste două component necesare CREAȚIE viului . Este o întrebare asemănătoare
CREATOAREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1448703629.html [Corola-blog/BlogPost/383095_a_384424]
-
doilea impuls nu s- ar realiza fecundarea la unele specii dar la unele da. Pe această reproducere asexuată s-o fi bazat credința când a scris frumoasa poveste a nașterii virginei Maria. S-ar supăra oare, mândri părinți ai bisericilor, mândrii bărbați ai istoriei umane , dacă am susține o CREATOARE alături de un creator ? Ce nu reușim noi să aflăm ,încă, este cum și de unde au apărut inițial aceste două component necesare CREAȚIE viului . Este o întrebare asemănătoare cu apariția universului , cu
CREATOAREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1448703629.html [Corola-blog/BlogPost/383095_a_384424]
-
pierde cărarea. Inima mi-a fost adesea brăzdată de întrebări fără răspuns și mereu mă îndemna să privesc înainte, pentru că înainte se afla însăși viata. Atunci priveam în sus și vedeam o lumină strălucitoare ce venea dinspre înaltul cerului. Era mândrul soare care-mi lumina cu putere până și cărarea cea mai îngustă. Simțeam atunci cum inima mi se încălzește, dar mai cu seamă îmi simțeam speranța vie în sufletul oboist de atâtea încercări, iar lumina lui mă determina să mă
DEZAMĂGIRI ŞI ÎMPLINIRI ÎN PLAN SPIRITUAL! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402311922.html [Corola-blog/BlogPost/365467_a_366796]
-
nu dorise ca Germanicus să ajungă al treilea împărat al Romei, cu nici un chip. Iar cele ce se spuneau despre el, că ar fi uneltit împotriva lui Tiberius pentru a ajunge mai repede în fruntea imperiului, nu erau fapte adevărate. Mândră, invidioasă și ambițioasă, Livia Drusilla dorise și chiar avusese pretenția spre sfârșitul vieții de a fi deificată, fiindcă, spunea ea apropiaților ei, chiar astrologul personal al împăratului, Tiberius Thrassylus, îi descoperise aceasta, Și cum ea se considerase egala lui Octavian
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413056730.html [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
care DOMNU-a cuvântat ! EZECHIEL(fiul lui Buzi, Preot în Țară la Haldei) : "DUMNEZEU ne întărește !" a Profețit mult la evrei ! Tot ce i-a pus în gură DOMNUL, să spună la al Său popor N-a ascultat, că era mândru și tare neascultător... OHALA : "ea, are un cort..." femeie dată la curvie : Samaria cu-asirienii, simbol de idolatrie... OHOLIBA : "cortul meu este în ea", mai dedată la curvie : Ierusalimul sub haldei, căzut-a în idolatrie... GOG : " aur, întuneric, munte"; zis
DE LA IOV LA MALEAHI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1485546565.html [Corola-blog/BlogPost/371785_a_373114]
-
său era una dintre cele 1000 de familii de boieri valahi; unul dintre străbunicii lui Dan Puric era oltean ce a avut casa unde s-a făcut declarația de independență de la Padeș, a lui Tudor Vladimirescu; deci eu pot fi mândru că unul dintre străbunii mei pe linie paternă a avut curajul să-l găzduiască pe Tudor Vladimirescu și Tudor a avut încredere să pună capul pe perna lui. Numai lucrul acesta te fascinează! - p. 21; în curgerea interviului sunt atinse
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
de până acum. Le iau în brațe, mergem și facem poze haioase și ne adăpostim iarăși în cort. Îi adun pe băieți, batem palma și se așează în rând. De data asta Andrei e printre primii 10 sosiți, e tare mândru de el. Ne felicităm unii pe alții. Mergem la cort, ne luăm câteva ouă de ciocolată date de Teach for Romania, încercăm să ne uscăm, suntem cu toții uzi până la piele. Eu mă rog să nu răcească și pornim veseli spre
„Bună dimineața, domnule învățător, ce facem? Îi mai aducem pe copii?” Nouă elevi, un învățător și un maraton pe ploaie by https://republica.ro/zbuna-dimineata-domnule-invatator-ce-facem-ii-mai-aducem-pe-copii-noua-elevi-un-invatator-si-un-maraton [Corola-blog/BlogPost/337818_a_339147]
-
veseli spre autobuz. Pe drum îi aud cum își povestesc pățaniile de pe traseu: ”Bă, ai văzut cum l-am ajutat pe ăla când a căzut? S-au mai oprit doi băieți și l-am ajutat să meargă până la finish!” Sunt mândru de ce aud și îmi zic în sinea mea că, oricâte provocări am la clasă cu ei, momentele astea mă fac să-i iubesc și să le mulțumesc că-mi dau voie să fac parte din viața lor, să cresc puțin
„Bună dimineața, domnule învățător, ce facem? Îi mai aducem pe copii?” Nouă elevi, un învățător și un maraton pe ploaie by https://republica.ro/zbuna-dimineata-domnule-invatator-ce-facem-ii-mai-aducem-pe-copii-noua-elevi-un-invatator-si-un-maraton [Corola-blog/BlogPost/337818_a_339147]
-
tipul Prestige 605 destul de confortabilă și utilă pentru nevoile sale. Odată instalate pe vaporaș, în primul rând și-au manifestat dorința de a-l vizita. Nu mai văzuseră o asemenea ambarcațiune decât în filme și în pliantele de reclamă. Ștefan, mândru de bijuteria sa navală, se străduia să le prezinte cât mai pe înțelesul fetelor dotările bărcii și funcționalitatea fiecărui aparat sau obiect de pe ea. Când au ajuns în interiorul ei, vizitând salonul de zi, de cocktail și apoi cabina de dormit
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396449215.html [Corola-blog/BlogPost/341874_a_343203]
-
Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului De plânsu-mi, plânge ploaia toamnei reci că, dragostea-i în ceață pe poteci. În ea s-a pierdut îmbrățișarea speranței ce s-a topit cu zarea. Doar vântu-i triumfător și mândru, cănd creștetul îmi mângâie tandru. Cu reci fiori, în suflet pătrunde dor înfocat, de ploaie să-l ude. Cu frunze în zbor îmi alungă vis că, Toamna vieții cu ele mi-am scris. Cu sărut rece îmi lasă fior, să
ILUZII DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1414480918.html [Corola-blog/BlogPost/347058_a_348387]
-
românești. La Centenarul Dan Vizanti (1910-2010), în cadrul unei expoziții fotografice cu viața și misiunea sa, ce a avut loc la Muzeul de Aviație din București, profesoara Ana-Maria Vizanti, fiica eroului nostru, avea să declare cu lacrimi pe obraz: “Da. Sunt mândră de tatăl meu!” În veci să fiți slăviți, eroi ai aripilor românești! Referință Bibliografică: “SUNT MÂNDRĂ DE TATĂL MEU” / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1375, Anul IV, 06 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ștefan Popa
“SUNT MÂNDRĂ DE TATĂL MEU” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1412598074.html [Corola-blog/BlogPost/353051_a_354380]
-
veneau în minte: „În sat la noi era o femeie pe care o chema Tiuca, iar pe soțul ei - Lazăr, o familie cu stare materială mai bună decât majoritatea celorlalți; Dumnezeu le dăduse doar un singur copil, o fată. Era mândră Tiuca de fata ei și-o voia măritată după un băiat înstărit. După cum am mai spus, în satul nostru erau mai mulți plugari decât bogătani, erau harnici și își munceau pământul cu drag, trăiau cu dragostea de locuri și de
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Uite, ori că mă tai la ăsta, ori la ăsta, ori la celalate degete, tot la fel mă doare. Așa e și cu cei zece copii ai mei. Îmi pasă de toți la fel, toți sunt ai mei” - și Doamne, mândru mai era de ei și nu-și dorea averi, căci cea mai mare avere a sa erau copilașii, nu-și făcea griji pentru ei, știa că fiecare își va găsi drumul potrivit în viață. Înțelepciunea unui copil:„acum nu mă
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]