1,032 matches
-
va trebui să te lași mai întâi sigilat în plastic. Se va începe cu geanta, sau la o adică, poți fi sigilat cu totul și să ți se lase doar două găurele pentru ochi și una prin care să scoți mânuța, cu care îți vei alege produsele. Fiindcă așa suntem făcuți noi, ca să considerăm cu tărie că în fiecare dintre noi, ăștia, fraierii de rând, zace un potențial hoț de care ceilalți semeni ai noștri, se simt obligați să se apere
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mare, dar vizibilă. Dacă ar fi fost ceva mai înaltă și fără acea deformare din regiunea dorsală, nu s-ar fi deosebit de celelalte fete drăguțe de seama ei, poate că le-ar fi și întrecut în tandrețe: un ten roz-trandafiriu, mânuțele și piciorușele ar fi putut servi modele pentru creatorii de artă, iar ochii, precum picăturile de rouă ce reflectă strălucirea transparentă a soarelui, într-o dimineață străvezie de vară, în ochii unui copil. Deși mică și cu defectul amintit mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mulțimea, chemând-o cu tradiționalul îndemn: "Veniți de luați lumină!", precum și după ce amândoi studenții și-au luat lumina sfântă ca să o transmită mai departe, una din fete a venit spre ei sfioasă și, cu o mișcare nesigură a întins o mânuță, aceeași mânuță stângă, cu scopul de a aprinde lumânarea, de a primi "lumină din lumină". Era mânuța care tocmai se purtase cu ei atât de drăguț. Trebuia să-i întoarcă amabilitatea. Lui Bidaru, în momentul acela, i se reflectă pe
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
-o cu tradiționalul îndemn: "Veniți de luați lumină!", precum și după ce amândoi studenții și-au luat lumina sfântă ca să o transmită mai departe, una din fete a venit spre ei sfioasă și, cu o mișcare nesigură a întins o mânuță, aceeași mânuță stângă, cu scopul de a aprinde lumânarea, de a primi "lumină din lumină". Era mânuța care tocmai se purtase cu ei atât de drăguț. Trebuia să-i întoarcă amabilitatea. Lui Bidaru, în momentul acela, i se reflectă pe ecranul virtual
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
lumina sfântă ca să o transmită mai departe, una din fete a venit spre ei sfioasă și, cu o mișcare nesigură a întins o mânuță, aceeași mânuță stângă, cu scopul de a aprinde lumânarea, de a primi "lumină din lumină". Era mânuța care tocmai se purtase cu ei atât de drăguț. Trebuia să-i întoarcă amabilitatea. Lui Bidaru, în momentul acela, i se reflectă pe ecranul virtual al scoarței cerebrale o reprezentare bizară a realității la lumina simultană a sutelor de lumânări
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
plisată, bleumarin, până dincolo de genunchi ce camufla perfect conturul părților intime ale corpului și niște sandale negre, aproape bărbătești. Cu toată certitudinea caracteristică unui bărbat bine educat, cu soția în același timp, făcu doi pași și se pregăti să sărute mânuța acelei gingașe persoane, ce apăruse de după nenumărații franjuri, când simți că și mama lui Mișu intrase prin ușa din spatele său și se îndrepta în aceeași direcție. Ca lovit de trăsnet s-a oprit brusc. În timp ce, față în față, se studiau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de sărbătoare ieșea aproape toată lumea bună la plimbare, acolo eram și eu nelipsit, împreună cu soția și cu cei doi copii de trei și patru ani. Cum pe acea stradă era amplasată și elita comerțului bârlădean, copiii, mergând ținându-se de mânuțe înaintea noastră, se opreau în fața vitrinelor frumos decorate, își împărtășeau unul altuia ce și-ar dori să aibă din ceea ce vedeau, iar când ajungeam și noi, întrebau: tata, ne cumperi și nouă...? Răspunsul de cele mai multe ori era negativ iar motivul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Eminescu, sau, cum îi ziceam noi copiii satului: cuconașul Mihai. Reclamantul era de 5-6 ani pe vremea aceea, pe la anul 1883 sau 1884 și duduca Henrieta, sora lui Eminescu, venind să privească și ea hîrjoana noastră a tuturora, aducea de mînuță pe fiul paznicului, reclamantul de azi, pe care îl des mierda și îl numia într-una Mihai, zicînd că ea l-a botezat și ea i-a dat numele de Mihai, ca și fratele ei. Mama reclamantului, o frumoasă blondă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ce în fire e în nesimțire să învie, iar poeții să cînte ce n-au cîntat de secole. Din acel "amestec de vise dalbe" apare Ondina, "ca o taină timidă a nopții", cu părul ca aurul și cu cunună. Purtînd mînuța gingașă pe lira argintie, ea începe să cînte, cu glasul dulce și tremurător. Versurile cîntate de ea în Ondina II au titlul aparte: Cîntul Casandrei 101. După ce se termină cîntul Casandrei, de la fereastra caste lului pornește cîntecul junelui nostru poet
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fier; florii; folos; folositor; gentleman; grăsime; haltere; harnic; hoț; important; indispensabil; injecție; iubită; îmbrățișa; împreună; îndrăgostiți; întîlnire; întuneric; înveliș; lalele; larg; leagăn; lemne; lucrat; lungime; macara; mama; masculin; medic; membru inferior; membru superior; mic; minge; minte; mînă de ajutor; mîndru; mînuță; mobilitate; moment; monstru; moș; de muncă; musculos; necesar; necesitate; nimic; nuntă; oase; organ; palmă; parte a corpului; precizie; prindere; profitor; protecție; pumn; rață; rănit; rezistență; a ridica; a scrie; scris; slab; solidaritate; speranță; sprijinire; statuie; subraț; tata; trepte; de umăr
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
flori; folos; folositoare; forță; frică; frînă; furculiță; generozitate; gest; gesturi; grăbi; grea; groasă; harnic; harnică; hand; instrument; îmbrățișare; a împinge; îndeletnicire; întreg; întuneric; învățat; joc; legătură; limbă; lovitură; a lua; lucra; lucrătoare; mașină; mătură; mea; membră; mijloc; milostenie; mîini; mîncare; mînuță; multe; muncește; mușchi; neclar; negru; nuntă; obiectul muncii; ochi; de om; parte; păr; pîine; poker; pom; posibilitate; pumni; puternică; rană; rea; respect; salut; de sare; scriu; scurtă; singur; singură; sîrmă; slabă; stilou; stînga (scris); supozitoare; tată; trădare; treabă; trunchi; trup
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Gh. P. doi: (privindu-l într-un fel, deocamdată, indescifrabil) Bine..., fără... (pune albumele în geantă, lasă pachețelele cu mîncare pe masă, și vinul) Gh. P. unu: (luînd un trandafir din vază) Uite, nevestei tale, spune-i că-i pup mînuțele cu aceeași plăcere cu care-i mănînc pîrjoluțele... Iar Desdemonei... (îi dă trandafirul) Gh. P. doi: Îi de anul ăsta...? Gh. P. unu:...Ia și programele de sală... și cronicile... și afișele... Gh. P. doi: (privindu-l cu o intenție
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
locuinței cuprinde acest amestec dintre elemente cosmice și antropomorfice, cu rol apotropaic (figuri stilizate ale strămoșilor, ochiul, palmele deschise, șarpele casei, însemnele astrale soarele, luna, stelele, cai solar), sintetizate foarte bine într-un cântec popular: "ridicai bordei în soare / cu mânuțe de-nchinare, / cu căluți de apărare / cu stele de luminare, / cu ochi de înfățișare, / pe fruntarii de pitvoare." 83 Puterea magică a omului, de a însufleți casa, de a-i da viață din viață proprie, este reflectată și în poezia populară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
copii mici și, cum zărește lumină la casa aceea, ia copilul în brațe, pâine și sare și se duce, pe furiș, la fereastră, aruncând spre "lumină" pâinea și sarea, zice: "Bună vremea, focușor / Arzător / Și-ncălzitor! / Am venit să-mi încălzesc / Mânuțele / Și picioruțele / Copilului meu. Să iau cina / Și hodina / De la casa / De la masa / Lui N.N. / Și de la toți căsenii / S-o dau (copilului meu)290. O altă credință din Bucovina spune că nu e bine să se dea "foc" din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
formula "rothes Feuer...".72 Pentru "întoarcerea somnului" copilului ei, femeia ia copilul în brațe, merge la o casă cu copii mici, aruncă pâine și sare spre geamul luminat și rostește: "Bună vremea, focușor / Arzător / Și-ncălzitor! / Am venit să-mi încălzesc /Mânuțele / Și picioruțele /Fetei mele N. (Feciorului meu N.); / Să iau cina și hodina / De la casa / De la masa / Lui N. N. / Și de la toți căsenii / S-o dau fetei mele N. (S-o dau feciorului meu N. )."73 Tot pentru a-l
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
n-a călca pe picioare, / Num-a ședea la răcoare. / Dragul nostru trupușor, / Cum s-a face lutișor. / Dragii noștri ochișori / Cum s-or face mândre flori. / Oi! Săraca față albă / Cum te-i face țărnă neagră. / Din sprâncene, / Sânziene, / Din mânuțe, / Flori albuțe. / Din guriță, / Tămâiță."143 Omul, la rândul său, se îndepărtează de elementele naturii, trăind durerea însingurării: "Draga mamii, față albă, / Cum s-a face țarină neagră! / Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește buruiene! Dragile mamii picioare, / Cum or
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
față albă, / Cum s-a face țarină neagră! / Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește buruiene! Dragile mamii picioare, / Cum or crește lăcrămioare!"144 sau "Dragii mamii ochișori, / Cum or crește pomișori. Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește floricele. Dragile mamii mânuțe, / Cum or crește flori albuțe. / Dragile mamii picioare, / De-amu n-or mai face cale."145 Pentru a îmblânzi îndărătnicia sorții, moartea este văzută, în poveștile populare din Bucovina, ca o cumătră, "singura cu dreptate": "Pe tine te vreu de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pragurile de trecere dintre vârstele omului, marcate, și la nivel formal, de scurtarea versurilor, versul octosilabic transformându-se în vers de trei sau patru silabe. Primul fragment, în care este descrisă tinerețea, este dominat de prezența diminutivelor (stejărel, tinerel, mândruța, mânuța), în timp ce partea a doua, în care este ilustrată bătrânețea, este structurată antitetic, legătura dintre cele două stări existențiale realizându-se prin intermediul anadiplozei: ( "Luam satu de-a lungu, / De-a lungu și de-a latu"; "Porțile că-mi deschidea / Porțile că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
masă punea, /Făcliile le stingea." ). Opoziția existențială este anulată, de cele mai multe ori, de enunțul gnomic conclusiv: " Frunză verde stejărel, / Când era eu tinerel / Luam satu de-a lungu, / De-a lungu și de-a latul; / Când mândruța mă vedea / Cu mânuța că-mi făcea, / Porțile că-mi deschidea, / Focu-n vatră-l dezvelea, / Făclii pe masă punea, / În casă că mă poftea / Și din gură că-mi zicea: / Vină, bade, pe-acolea, / Că tu-mi ești pe sama mea / Și cu vin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
zicînd că-i taie frica. Asta se face în trei sîmbete dimineața, iar surcelele se aruncă în drum. Ca să umble copilul mai bine, cînd începe a se trage pe jos, îl ia unul din căseni într-o duminecă dimineața de mînuțe și-l duce în picioare pînă la prag, iar mă-sa taie cu foarfecele înaintea lui cîteva pene de găină. Tot în acest scop, cînd vine vreo țigancă cerșitoare, îi ascunde be tele în casă, zicînd: „Astea pot sta și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Am venit să-mi conduc fiul, pe Cornel, să mă asigur că urcă în autobuz spre o excursie foarte frumoasă și plină de aventuri. Da, așa e cu copiii din ziua de azi, doamna mama lui Cornel. Trebuie conduși de mînuță pînă la cineva în care să poți avea încredere. Nu ca unii copii precum Marcu și desigur Alin care se comportă ca oamenii mari și pe care te bazezi. În mine puteți avea deplină încredere. Am familie și copii, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
făcea pe copilul cu copiii. Apoi ne punea să facem exerciții și am remarcat că regele se bucura foarte mult. Printre distracțiile sale favorite se numărau jocul de-a războiul; degetele sale băteau întotdeauna toba și, în clipa în care mânuțele sale au putut să apuce baghetele, a purtat mereu o tobă mare, identică cu cea a gărzilor elvețiene și o lovea continuu: asta era cea mai mare plăcere a sa.” (trad. n.) Printre personalitățile timpului care s-au ocupat de
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
sau necunoscutul de lîngă ei. Nu se rostește nici o vorbă. Zgomotul e unul și același: scîrțîitul papucilor tîrșîiți pe pămînt. În scurt timp, peste curtea părăsită a lagărului se așterne iarăși liniștea. Un dulap metalic, lipit de peretele curții. O mînuță nesigură se strecoară prin fanta asemănătoare cu cea a unei cutii de scrisori. Ușa dulapului se întredeschide cu un scîrțîit. Răsare capul unui băiețel, neîncrezător, ezitant. Iese din dulap și privește în continuare cu luare aminte în jur: "Ai să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
altfel, cercetând arhiva CDE până la auto-desființarea acestuia în martie, 1953, numele avocatului Moise Abramovici nu mai apare în niciun document, de aici derivând speculația noastră. De altfel, numirea lui Șafer (Schaffer) venise din partea comuniștilor vasluieni, așa cum scrisese acesta cu propria mânuță de avocat în raportul de activitate: „Comitetul Județean al P.C.R. Vaslui a hotărât ca în locul tov. Abramovici să fie numit tov. Manea Șafer”. Totuși, ceva-ceva, tot a găsit noul șef: „secția femenină” care, potrivit celor scrise de el, „... activează intens
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ulterioare nefaste) destinul țării noastre ar fi fost, poate, altul. Unii autori îl critică aspru pe regele Mihai I pentru decizia luată iar alții, dimpotrivă, îi laudă spiritul pragmatic. Totuși, în urma actului de la 23 august, regele s-a ales din mânuța „generalissimului” Stalin cu o înaltă decorație de război (Ordinul „Victoria”) dar și cu o prelungire a pseudoputerii de doi ani și patru luni. La 30 decembrie 1947, Majestatea Sa și-a semnat abdicarea și dus a fost la Versoix, în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]