2,890 matches
-
se întâlniră cu alți călători care i-au luat și aceia în râs: " Ce tată fără pic de inimă, uite, că nu are milă de copilul lui, îl lasă, sărmanul, să bată drumul pe jos!" Tatăl coboară și sui pe măgar pe copilul său. Se întâlniră apoi cu alți călători, Văzându-i, aceștea spuseră: "Poftim! Se mai cheamă acesta copil cu creștere bună? Iată bătrânul merge pe jos iar fiul său călare pe măgar." "Ce-i de făcut cu oamenii aceștea
GURA LUMII de IONEL CADAR în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353417_a_354746]
-
pe jos!" Tatăl coboară și sui pe măgar pe copilul său. Se întâlniră apoi cu alți călători, Văzându-i, aceștea spuseră: "Poftim! Se mai cheamă acesta copil cu creștere bună? Iată bătrânul merge pe jos iar fiul său călare pe măgar." "Ce-i de făcut cu oamenii aceștea?"Zise tatăl. Se suiră amândoi pe măgar, cu nădejdea că vor astupa gura lumii. Da, de unde, abia făcură câțiva pași și alți oameni pe care-i întâlniră ziseră: Ia, uitați-vă, ce oameni
GURA LUMII de IONEL CADAR în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353417_a_354746]
-
cu alți călători, Văzându-i, aceștea spuseră: "Poftim! Se mai cheamă acesta copil cu creștere bună? Iată bătrânul merge pe jos iar fiul său călare pe măgar." "Ce-i de făcut cu oamenii aceștea?"Zise tatăl. Se suiră amândoi pe măgar, cu nădejdea că vor astupa gura lumii. Da, de unde, abia făcură câțiva pași și alți oameni pe care-i întâlniră ziseră: Ia, uitați-vă, ce oameni tirani, două matahale de oameni sănătoși merg călare pe un biet măgar." "Ascultă măi
GURA LUMII de IONEL CADAR în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353417_a_354746]
-
amândoi pe măgar, cu nădejdea că vor astupa gura lumii. Da, de unde, abia făcură câțiva pași și alți oameni pe care-i întâlniră ziseră: Ia, uitați-vă, ce oameni tirani, două matahale de oameni sănătoși merg călare pe un biet măgar." "Ascultă măi fiule, zise tatăl, cu oamenii aceștia nu o scoatem la capăt. Hai să mai încercăm una!" Coboară amândoi de pe asin, luară o prăjină de lemn și legând măgarul de câte două picioare, îl ridicară în spate și porniră
GURA LUMII de IONEL CADAR în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353417_a_354746]
-
două matahale de oameni sănătoși merg călare pe un biet măgar." "Ascultă măi fiule, zise tatăl, cu oamenii aceștia nu o scoatem la capăt. Hai să mai încercăm una!" Coboară amândoi de pe asin, luară o prăjină de lemn și legând măgarul de câte două picioare, îl ridicară în spate și porniră cu el la drum. Când se întâlniră cu alți călători, aceștea începură să râdă de ei ca de niște nebuni. Omule, ori cine ai fi, să știi că orce ai
GURA LUMII de IONEL CADAR în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353417_a_354746]
-
păsările cerului să le arunce grăunțe... Mintea lui trecu de la rațional la un fel de nebunie pașnică, se sculă și începu să joace, fugi repede la vaca mea care era legată în poiană, se urcă pe ea, confundând-o cu măgarul lui Brăican, și începu s-o călărească, zicând că el intră în Ierusalim ca un al doilea Cristos. Spre surprinderea mea vaca devenise blândă și se supunea stoic voinței lui. El își imagina Ierusalimul în acea poiană, făcea niște plecăciuni
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
muzică a naturii care mă învăluia cu susurul ei și mă legăna în dulci și amăgitoare iluzii. Când m-am trezit dimineața, am auzit zarvă mare pe drum. Am ieșit să văd ce se întâmplă. Nebunul din vis, călare pe măgarul lui Brăican, furat de la grădina de zarzavat, cu un toiag în mână, intra în sat, în Ierusalimul lui imaginar, urmat de o droaie de copii care se amuzau de figura lui. Ieșeau oamenii și femeile și copiii pe la porți și
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
ce caută robaiul printre genurile umoristice? Citiți catrenul de mai jos, scris de Omar Khayyam și găsiți răspunsul. Sus pe boltă-atârnă-n spațiu ditai taur,/ altu-i poartă-n spate pulberea-i de aur... Între-acești doi tauri, uite-mi-l pe-Allah,/ câți măgari mai paște-n iarba din coclaur! A.3. Limerick-ul Limerick-ul este o poezie umoristică existentă numai în spațiul englez și irlandez. Apărut în Evul Mediu, denumirea poemului provine probabil de la orașul irlandez Limerick. Are formă fixă: cinci versuri, cu rime
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
-
de un vânt ușor. Popesc în satul Petra Mala unde sunt tratați regește în locanta lui signor Antonio împreună cu care merg să vadă un vulcan de foc ce se afla în apropiere. Drumul este greu și îl parcurg ajutați de măgari. Vulcanul este unul din cele mai curioase fenomene naturale: „Pe o suprafață de trei stânjini cvadrați ard mii de limbi de foc ce seamănă a ieși din pământ, pe mii de țăvii subțiri; și, lucru de însămnat! acele pări nu
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
Candrea de a aduce în discuție un arom. drumător, necunoscut autorului DDA. E limpede că trebuie să căutăm un verb dar nu *caballare ori *caballitare propuse de Al. Ciorănescu, căci omul nu călătorește numai pe cal, ci pe jos, cu măgarul, cu căruța, fără să mai vorbim de păsările călătoare care se deplasează în zbor, evident fără legătură cu calul. Considerăm că acel verb de la care provine călător este lat. pop. din Dacia *callare cf. sanscr. kal „a merge“ (E. Burnouf, Dictionnaire
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
de ce nu o fi pus culoare ?”. Era desenat o stână cu un copil care mulgea oile. Linia care arcuia trupul era îngroșată. Lângă stănă trei dulăi stăteau pe coadă și priveau buclele băiatului stânse sub o șapcă roasă pe margini. Măgarul cu desaga în spate, parcă își aștepta tovarășele gata să pornească la drum. Pe capul măgarului era scris ceva abia vizibil. Merg și îmi pun ochelarii. Ce să vezi? Era cuvântul ,, IONICĂ- i-ha-i-ha!” - Să vină la mine echipa acestei lucrări
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353098_a_354427]
-
Linia care arcuia trupul era îngroșată. Lângă stănă trei dulăi stăteau pe coadă și priveau buclele băiatului stânse sub o șapcă roasă pe margini. Măgarul cu desaga în spate, parcă își aștepta tovarășele gata să pornească la drum. Pe capul măgarului era scris ceva abia vizibil. Merg și îmi pun ochelarii. Ce să vezi? Era cuvântul ,, IONICĂ- i-ha-i-ha!” - Să vină la mine echipa acestei lucrări!... Cine a scris aici?!... - Măriuța! spune Vasilică, plecând ochii în pământ. - Măriuță, șterge imediat! - Da, Doamna
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353098_a_354427]
-
În relație cu elevii exprimarea profesorului înregistrează nuanțări de-a lungul secvențelor ce alcătuiesc schița. El are plăcerea de a le adresa cuvinte injurioase pe care le vom enumera în ordinea frecvenței cu care sunt folosite: bou (de șapte ori), măgar (de șase ori), porc (de cinci ori), prostovan (de patru ori), loază (de trei ori), prost (de două ori), vită (o dată), râtan ( o dată), animal ( o dată). Din punct de vedere semantic ele denumesc prostia: prost, prostovan și lipsa de educație, de
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
porc (de cinci ori), prostovan (de patru ori), loază (de trei ori), prost (de două ori), vită (o dată), râtan ( o dată), animal ( o dată). Din punct de vedere semantic ele denumesc prostia: prost, prostovan și lipsa de educație, de maniere: animal, loază, măgar, porc, râtan, vită. Singurul care denumește atât prostia, cât și lipsa de educație este cuvântul bou. Din punct de vedere etimologic cuvintele amintite au origini diferite: latină: porc Majoritatea sunt termeni literari, rât este regional, iar prostovan este familiar și
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
unul literar și unul familiar și popular: prost și prostovan. Atât în limba comună, cât și în vorbirea lui Marius Chicoș Rostogan, cu sensul propriu și cu trăsătura + uman sunt folosite numai cuvintele prost și prostovan. Celelalte cuvinte: animal, loază, măgar, porc, râtan, vită în vorbirea comună au un sens propriu, denotativ și trăsătura - uman și un sens figurat, metaforic, depreciativ, căruia îi corespunde trăsătura + uman. Marius Chicoș Rostogan folosește aceste cuvinte numai cu sensul figurat preluat din limba comună, lui
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
fiind obișnuiți cu un astfel de vocabular, care, era, probabil, acceptat în școala românească, dovadă că nici inspectorul nu pare deranjat de ceea ce aude. În ajunul examenelor Marius Chicoș Rostogan îi instruiește pe copii cu aceleași vorbe injurioase: bou și măgar, folosite atât la singular, cât și la plural: „Închide gura, boule, că-ți intră musca ... ”, „Silențium, măgarilor!”, „[ ... ] apoi minken acelui măgar i-oi lunji eu urechile ... Exprimarea profesorului provoacă umor în rândul elevilor, dar nu din cauza vocativelor depreciative în sine
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
inspectorul nu pare deranjat de ceea ce aude. În ajunul examenelor Marius Chicoș Rostogan îi instruiește pe copii cu aceleași vorbe injurioase: bou și măgar, folosite atât la singular, cât și la plural: „Închide gura, boule, că-ți intră musca ... ”, „Silențium, măgarilor!”, „[ ... ] apoi minken acelui măgar i-oi lunji eu urechile ... Exprimarea profesorului provoacă umor în rândul elevilor, dar nu din cauza vocativelor depreciative în sine, ci a plasării lor într-o expresie românească hazlie: „Închighe gura, boule, că-ți întră musca ... ” și
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
de ceea ce aude. În ajunul examenelor Marius Chicoș Rostogan îi instruiește pe copii cu aceleași vorbe injurioase: bou și măgar, folosite atât la singular, cât și la plural: „Închide gura, boule, că-ți intră musca ... ”, „Silențium, măgarilor!”, „[ ... ] apoi minken acelui măgar i-oi lunji eu urechile ... Exprimarea profesorului provoacă umor în rândul elevilor, dar nu din cauza vocativelor depreciative în sine, ci a plasării lor într-o expresie românească hazlie: „Închighe gura, boule, că-ți întră musca ... ” și a apostrofării unui elev
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
de enervare ce crește pe măsură ce gestul elevului obraznic se repetă, iar elevii spun că acesta este Popescu. Vocabularul dascălului devine principala formă de exteriorizare a încordării nervoase la care este supus. El le adresează întrebarea „ Cine a fost porcul și măgarul” pe care o reia de două ori cu ușoare modificări: „Cine-i porcul și măgarul?” și „Care e iar măgarul și porcul care n-are reșpect?”. Inversiunea „măgarul și porcul” ajută la evitarea stereotipiei și face injuria mai expresivă. Folosirea
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
este Popescu. Vocabularul dascălului devine principala formă de exteriorizare a încordării nervoase la care este supus. El le adresează întrebarea „ Cine a fost porcul și măgarul” pe care o reia de două ori cu ușoare modificări: „Cine-i porcul și măgarul?” și „Care e iar măgarul și porcul care n-are reșpect?”. Inversiunea „măgarul și porcul” ajută la evitarea stereotipiei și face injuria mai expresivă. Folosirea alăturată a celor două cuvinte porcul și măgarul cu privire la același referent este posibilă numai pentru
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
principala formă de exteriorizare a încordării nervoase la care este supus. El le adresează întrebarea „ Cine a fost porcul și măgarul” pe care o reia de două ori cu ușoare modificări: „Cine-i porcul și măgarul?” și „Care e iar măgarul și porcul care n-are reșpect?”. Inversiunea „măgarul și porcul” ajută la evitarea stereotipiei și face injuria mai expresivă. Folosirea alăturată a celor două cuvinte porcul și măgarul cu privire la același referent este posibilă numai pentru sensurile lor figurate și este
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
care este supus. El le adresează întrebarea „ Cine a fost porcul și măgarul” pe care o reia de două ori cu ușoare modificări: „Cine-i porcul și măgarul?” și „Care e iar măgarul și porcul care n-are reșpect?”. Inversiunea „măgarul și porcul” ajută la evitarea stereotipiei și face injuria mai expresivă. Folosirea alăturată a celor două cuvinte porcul și măgarul cu privire la același referent este posibilă numai pentru sensurile lor figurate și este o dovadă a intensității furiei de care este
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
cu ușoare modificări: „Cine-i porcul și măgarul?” și „Care e iar măgarul și porcul care n-are reșpect?”. Inversiunea „măgarul și porcul” ajută la evitarea stereotipiei și face injuria mai expresivă. Folosirea alăturată a celor două cuvinte porcul și măgarul cu privire la același referent este posibilă numai pentru sensurile lor figurate și este o dovadă a intensității furiei de care este cuprins profesorul, cât și a intensității obrăzniciei de care dă dovadă elevul. Subiectivismul profesorului atinge cote maxime, nu numai că
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
cu respect pe tatăl acestuia la școală: „Spune numai lui tată-tău să vină mâne să ne onoreză.”, în timp ce referirile la părinții celorlalți elevi se fac în termeni populari: „Ei, mă-ta”. Și totuși întrebarea „ Cine a fost porcul și măgarul” repetată după fiecare faptă a lui Popescu și după fiecare afirmație a elevilor că el este autorul, ar putea să conțină și o formă foarte subtilă de sancționare a obrăzniciei odraslei din înalta societate. Mânia profesorului se revarsă direct și
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Mânia profesorului se revarsă direct și tumultuos, într-o avalanșă de cuvinte injurioase adresate unui alt elev, de condiție socială modestă: „Ba da, loază!”, „Acele care sunt, boule! emisferul austral; emisferul boreal, mai gheparte apoi emisferul oriental și emisferul ocțidăntal, măgarule! Meri la loc, vită!” În final, profesorul schimbă codul lingvistic și iese din clasă „înjurând teribil ungurește.” Examenul anual aduce un interlocutor nou, părinții elevilor care asistă la examen și care sunt de condiție socială diferită: două mahalagioaice și o
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]