1,411 matches
-
Ermolachie: LA UN PARPAGAI Pasăre cu mândre glăsuri Nu ești tu de-a noastre nasuri, Ci de nasuri boierești, Parpagai, te potrivești. \ \ {EminescuOpVII 302} Căci la preoțească casă Nici tu papă, nici tu masă, Ș-apoi eu nu-mi dau mălaiul Să-l mănânce parpagaiul. Dedesupt, drept notiță: Aceste stihuri după cum le-am izvodit eu, Ermolapie Pisăliță, ierei, se cântă pe glas vosmai *. [PĂRINTELE ERMOLACHIE CHISĂLIȚĂ] (variantă parțială) 2255 Și, cine, o, muză, numește toate numele ilustre ale acelora cari săriră
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în alimentară tot timpul, până la femeile mizerabile, în halate albe murdare, dar cu degetele pline de inele de aur, care te „treceau“ în niște caiete dictando la fel de slinoase ca și ele că ți-ai „ridicat“ rația de ulei, zahăr și mălai, la „berea“ otrăvitoare pe care vecinul Moiceanu, cazangiu la Grivița, și-o cumpăra „vărsată“ în fiecare duminică de la „restaurant“ cu găleata de plastic de 5 litri, atunci când țiganii nu se mai atingeau de ea pentru că li se părea prea mizerabilă
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
avantajul păstoritului, pus in contrast cu plugăria : Până ce trăiau la munte / Eram voinicel de frunte, / Cântam doina prin buhaș / Cu gura plină de caș / Dar de când trăiesc la țară / Petrec o viață amară,/ Trag cu sapa pe ogor / Si mănînc mălaiul gol " Avantajele ciobăniei sunt exemplificate prin doine, strigături în care ciobănia e preferată cătăniei care-i tulbură ciobanului sentimentul libertății : Pădure în doi ciungeni, / La pădure doi ciobani, / Rog oițele pe coastă, / Că n-au ciobani să le pască, / Rog
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
rest, sunt produse ad-hoc, în continuarea celor deja existente și cu mai mică sau mai mare investiție de fantezie. Cronicarii sportivi sunt destul de des tentați de metaforele în lanț, intersectând domenii diferite și producând adevărate jocuri alegorice: „Neculai, Turtă de mălai,/Turta se învârtește /Neculai primește”. CULTURĂ ÎN NATURĂ Cuvinte cheie: 1. spațiul sacrificiu și spațiul de joc, 2. de la spațiul corpului uman spre un limbaj social prin stadion, 3. tipuri de clasificare socială a stadioanelor, 4. clasificare socială după scopul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
legătură cu un termenul „kilogram”. Este vorba de o unitate de măsură de origine turcă, cu valoare variabilă, între 400-500 kilograme. Meseriașii locali extrăgeau piatra de var și, după epuizarea acesteia, săpau pământul văros, îl frământau bine, făcând din el „mălaie”. Ele se uscau întâi la soare, erau introduse, apoi, într un fel de horn, cum se așează cărămida pentru ars, pentru a fi cuprinse de foc. între 1878-1880 s-au fabricat 200 de chile după acest procedeu. Pe la 1900 mai
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
viitor mai bun, trebuie spus cu părere de rău că țăranul poartă pecetea unei îndelungi suferințe, a privațiunilor și a poverii unei aspre robii; a devenit abătut, tăcut, egoist, îndobitocit; hrana sa nu se compune decât dintr-o fiertură de mălai fără condimente și din câteva bucăți de carne uscată în zilele de sărbătoare. Dar e împins să se îmbuibe de rachiu, abominabil alcool care se fabrică din grânele țării. Dacă găsește în beție uitarea momentană a necazurilor sale, tot în
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Autant-Lara. Nimic nu ilustrează aici vreo influență vizibilă a modelelor hollywoodiene. Henri Verneuil și Jean-Pierre Melville sînt încă la începuturi, iar realizatorii care riscă să facă thrilleruri în stil francez, ca Jacques Becker în 1954 cu "Nu vă atingeți de mălai ("bani" în argou)" au mare grijă să nu-și dezrădăcineze publicul: decorul, limbajul, aspectul personajelor rămîn cele din Parisul "vagabonzilor". Astfel, după război, cinematografele naționale renasc, fiecare avînd propria sa identitate, stilul său, temele sale de predilecție, puțin tributare modelului
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
sensibilitate; senzații tari; Skoda; soți; spălare; spălătorie; sportivă; străină; tablă; tanc; taxi; tehnică; test; Tidit; tir; de tocat; toxicitate; traseu; tren; urît; ușă; ușurință; visată; vreau; vuiet; VW Phaeton (1); 780/234/96/138/0 mămăligă: mîncare(143); brînză(78); mălai(73); galben(34); porumb(32); tradiție(31); galbenă(22); smîntînă(21); făină(18); pește(18); caldă(17); pîine (16); foame(15); gustoasă(13); hrană(13); bunica(11); friptură(9); cu brînză(8); bună(8); acasă(7); fierbinte(7); gustos(7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tochitură(2); ?; aburi; aliment; apă fiartă; Ardeal; arsă; au; borș; bucată de la țară; bulgari; e bună; capac; de casă; căpșuni; casa veche; cașcaval; cereale; ciorbă; cireșe; cîștigă; copil; copilărie; covrig; Cristina; cuțit; delicioasă; delicios; deliciu; dezgust; dublu; dulce; făină de mălai; făină, brînză; familie; făină de porumb; fiartă; foc; galben, aburi; gastronomie; în geam; grîu; iaurt; ieftin; cu lapte; mama; ca la mama; mamalishky; Maramureș; mare; masă; mică; mmmm; moară; moldoveni; moliciune; mujdei; murături; naționalism; neplăcere; obîrșie; pescuit; nu îmi place
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); mămăligă (3); miez (3); sătul (3); unt (3); uscată (3); vatră (3); zi (3); bază (2); belșug (2); bun (2); de casă (2); cereale (2); chiflă (2); coajă (2); cocă (2); cozonac (2); drojdie (2); felie (2); lapte (2); mălai (2); multă (2); mulțumire (2); muncă (2); pace (2); pizza (2); plăcere (2); poftă (2); proaspăt (2); pufos (2); puhavă (2); rotundă (2); sandwich (2); sat (2); scumpă (2); de secară (2); sfînt (2); sursă (2); vin (2); aburindă; acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
succes; la școală; ștafetă; nu știu; a termina; tîrziu; trecere; tristețe; a urca; urca; a urni; ușor; varietate; verde; viață; vino; viteză; vînt; vorba; zgomot(1); 784/217/56/161/0 porumb: galben (63); fiert (60); mămăligă (50); pop-corn (35); mălai (33); mîncare (33); cereale (31); cîmp (31); cucuruz (22); grîu (21); păpușoi (20); boabe (19); făină (17); știulete (15); copt (14); floricele (13); hrană (13); lan (13); dulce (10); recoltă (10); cereală (8); plantă (8); toamnă (8); agricultură (7); grăunte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu porumb; cîmpie; coacem; combină; comestibil; conservat; conservă; cornut; Costinești; culoare; cultură; curcubeu; dezgustător; fier; fiertură; film; fri; fript; fruct; furaje; gingășie; grădinărit; gros; gust dulce; hectar; horn; iarbă; iau; încolțit; lan de porumb; legume; libertate; liniște; lucru; mare; mașcat; mălai, hrană; mărunt; mic dejun; mic; momeală; nașpa; nepăsare; nou; orez; pănușa; plantație; poftă; porc; porci; porumb fiert; prăjitură; prășit; preot; proprietate; rece; roadă; roade; rod; rozătoare; sare; sat; sănătate; săteni; secară; seceriș; sendviș; sere; soare; străbunici; strujan; substantiv; suflet; șoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mea; casă strămoșească; cenușă; cină; ciocolată caldă; comoditate; copil; copilărie; covor; cuptor de pîine; cuptor pe pămînt; demn; doină; domnească; dorință; dormi; dulce; făină; familie; fericire; fierbinte; de foc; frig; frumoasă; glie; iarnă; început; jăratic; lăcaș; liniște; locul natal; lungă; mălai; mama; mătură; mea; a mea; mediu rural; melancolie; meleag; mică; minunată; miros; Moldova; neprețuită; cu noroc; oală; paie; părinte; Patria; pază; pe; peisaj; pierdere; pîine pe vatră; poiene; povești; prag; pridvor; prispă; proprietate; răgaz; rural; la sat; săteni; satul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în adiere ca arbuștii pitpalacii împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism oglindesc înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pământului; și plugurile fac dragoste cu țărâna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie în argint a vocilor Trimiterea la Francis Jammes s-a putut face fără dificultate, căci și versurile lui Voronca transmit o similară emoție a întâmpinării făpturilor umile, o senzație de puritate și frăgezime, transcrisă, bunăoară, în
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în adiere ca arbuștii pitpalacii împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism, oglindesc înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pământului; și plugurile fac dragoste cu țărâna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie în argint a vocilor. Latura propriu-zis spectaculară, în sensul de înscenare, e aici ca și absentă, iar jocul, în înțelesul său mai larg, nu iese în primul rând în evidență. Și totuși, înfățișările acestei lumi elementare
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Ex Hoffm.) - H., Circ. Frecv., z.step.-e.bo.; L8TXC3U8RXN2; Isoëto - Nanojuncetea, Scheuchzerio - Caricetea fuscae, Bidention, Molinion, Calthion *Juncus effusus L. (Spetează) - H., Cosm. Comună, z.step.-e.bo.; L8T5C3U7R3N3; Molinietalia, Calthion, Deschampsion, In. *Luzula luzuloides (Lam.) Dandy et Wilmott (Mălaiul cucului) - H., Eur. centr. Frecv., se.go.e.sa.; L4TXC4U5R3N4, Calamagrostietalia villosae, Piceetalia, Carici - Epilobion, Phyteumo - Trisetion, Calamagrostio - Fagenion, Quercetalia roboris, Fr., In. ORD. CYPERALES FAM. CYPERACEAE -Carex acutiformis Ehrh. (Rogoz) - G.(HH.), Euras. Frecv., z.step. se.fa.; L7T5C3U9R7N5
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
l Orz - 7 500-8 000 de lei/kg l Ovăz - 8 500-10 000 de lei/kg l Soia - 8 000-15 000 de lei/kg l Tarate - 7 000 de lei/ kg l Făină albă - 15 000 de lei/kg l Mălai - 13 000-20 000 de lei/kg l Gris - 17 000-20 000 de lei/kg. l Semințe de dovleac - 30 000-50 000 de lei/kg -Semințe de floarea-soarelui - 8 000-30 000 de lei/kg -Semințe de lucerna - 100 000-120 000 de
Agenda2003-50-03-util () [Corola-journal/Journalistic/281839_a_283168]
-
lei/kg l Ovăz - 0,50-1,20 lei/kg l Soia - 1-1,50 lei/kg l Mei - 1,50-2 lei/kg l Tătarca - 2 lei/kg l Tarate - 0,40-0,50 lei/kg l Făină albă - 1 leu/kg l Mălai - 1,20-1,80 lei/kg l Gris - 1,50-2 lei/kg l Semințe de floarea-soarelui - 1-4 lei/kg l Semințe de dovleac - 5-8 lei/kg l Porumb pentru floricele - 2,50-3 lei/kg l Semințe de lucerna - 8-10 lei/kg
Agenda2005-38-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284223_a_285552]
-
Orz - 9 500-10 000 de lei/kg l Ovăz - 10 000-14 000 de lei/kg l Soia - 10 000-15 000 de lei/kg l Tarate - 8 000 de lei/kg l Făină albă - 17 000-18 000 de lei/kg l Mălai - 12 000-18000 de lei/kg l Gris - 18 000-20 000 de lei/kg. l Semințe de floarea-soarelui - 10 000-30 000 de lei/kg l Semințe de dovleac - 30 000-50 000 de lei/kg l Semințe de lucerna - 100 000-120 000
Agenda2004-8-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282108_a_283437]
-
de 10 iunie, un nou astfel de magazin în cartierul Soarelui. Situat pe str. Aștrilor nr. 22 (vizavi de școala generală), magazinul destinat persoanelor cu venituri modeste acoperă o gamă largă sortimentală. Pe lângă produse de bază - zahăr, ulei, făină, orez, mălai - se pot achiziționa, la prețuri accesibile, și diferite tipuri de mezeluri, conserve de legume și fructe, sucuri. La inaugurarea Economatului din zona Soarelui, găzduit de un spațiu mult mai generos și modern amenajat, a fost prezent din partea Prefecturii Timiș dl
Agenda2003-24-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281117_a_282446]
-
l Soia -1-1,50 lei/kg l Mei - 1,50-2 lei/kg l Tătarca - 2 lei/kg l Tarate -0,40- 0,50 lei/kg l Făină albă - 0,90-1 leu/kg l Boabe de muștar - 2 lei/kg l Mălai - 1-1,80 lei/kg l Gris - 1,40 lei/kg l Semințe de floarea-soarelui - 1,5-4 lei/kg l Semințe de dovleac - 5-6 lei/kg l Porumb pentru floricele - 3-4,50 lei/kg l Șrot - 0,60-0,70 lei/kg
Agenda2006-07-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284763_a_286092]
-
l Orzoaica - 5 000 de lei/kg l Ovăz - 5 000-10 000 de lei/kg l Soia - 10 000-15 000 de lei/kg l Tarate - 4 000-5 000 de lei/kg l Făină albă - 10000-13 000 de lei/kg l Mălai - 12 000-18 000 de lei/kg l Gris - 15 000 de lei/kg l Semințe de floarea-soarelui - 10000-30 000 de lei/kg l Semințe de dovleac - 40 000-50000 de lei/kg l Porumb pentru floricele - 20 000-30 000 de lei
Agenda2005-07-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283397_a_284726]
-
l Orz - 10 000 de lei/kg l Ovăz - 10 000-14 000 de lei/kg l Soia - 10 000-15 000 de lei/kg l Tarate - 8 000 de lei/kg l Făină albă - 17 000-18 000 de lei/kg l Mălai - 13 000-18 000 de lei/kg l Gris - 18 000-20 000 de lei/kg. l Semințe de lucerna - 100 000-120 000 de lei/kg l Semințe pentru gazon - 100 000-120 000 de lei/kg l Semințe de floarea-soarelui - 9 000-30
Agenda2004-9-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282137_a_283466]
-
l Ovăz - 9 000-13 000 de lei/kg l Soia - 9 000-14 000 de lei/kg l Tarate - 8 000 de lei/kg l Făină albă - 17 000-18 000 de lei/kg l Gris - 20 000 de lei/kg l Mălai - 13 000-18 000 de lei/kg. l Semințe de floarea-soarelui - 8 000-30 000 de lei/kg l Semințe de dovleac - 35 000-50 000 de lei/kg l Semințe de lucerna - 100 000-120 000 de lei/kg l Semințe pentru gazon
Agenda2004-11-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282192_a_283521]
-
stai cu sânii-n toamnă te-aș desfrunzi cu plugul/ ca un eretic tânăr care-și devoră rugul.” Și așa se termină, în 2010, poemul Femeie tu, ușoară...: „să-l pipăi grav în alfabetul braille/ ca un țăran ce seamănă mălai/ și care, când înfige plugu-n brazdă/ simte c-ar lua tarlaua de nevastă.” (p. 41) Rezultatul trimite la bancurile despre radio Erevan: nu e eretic, e țăran, nu e desfrunzire, ci fornicație, ba încă una cu consecințe conjugale. Frumoasa Elegie
Amintiri din poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5792_a_7117]