2,168 matches
-
pe chip acea lumină ciudată pe care o dă numai durerea necontenită, lumină care seamănă cu bucuria și care de fapt nu e prea departe de ea”... Mai apoi, Țugurlan își repară nedreptatea: „Antoane, reluă Țugurlan cu glasul aspru, frământând mămăliga în mâini, când te-i însura să bagi de seamă să-ți facă nevasta mămăligă ca asta! Să ții și tu minte, se răsti Țugurlan mai departe, că asta-i mămăligă bună, așa cum o face mă-ta. Femeia își lăsă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cu bucuria și care de fapt nu e prea departe de ea”... Mai apoi, Țugurlan își repară nedreptatea: „Antoane, reluă Țugurlan cu glasul aspru, frământând mămăliga în mâini, când te-i însura să bagi de seamă să-ți facă nevasta mămăligă ca asta! Să ții și tu minte, se răsti Țugurlan mai departe, că asta-i mămăligă bună, așa cum o face mă-ta. Femeia își lăsă pleoapele peste ochi și oftă, ca și când i-ar fi făcut rău lauda bărbatului” (op. cit., pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
repară nedreptatea: „Antoane, reluă Țugurlan cu glasul aspru, frământând mămăliga în mâini, când te-i însura să bagi de seamă să-ți facă nevasta mămăligă ca asta! Să ții și tu minte, se răsti Țugurlan mai departe, că asta-i mămăligă bună, așa cum o face mă-ta. Femeia își lăsă pleoapele peste ochi și oftă, ca și când i-ar fi făcut rău lauda bărbatului” (op. cit., pp. 154, 158 și 159). Aș mai aminti de muierea lui Boțoghină, de fetița lui Boțoghină, de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
elemente de mitologie profană. Păcală și Tândală, de pildă. Dar mai Întâi să vă mai dau câteva repere, ca să vedeți la ce mă gândesc când mă refer la locurile memoriei. Trec deci În revistă: Păcală și Tândală, Bulă, dintre simboluri, mămăliga și sarmalele sau, dacă preferați, prazul, opinca, apoi sărbătorile, 24 ianuarie, 1 decembrie, 23 august... Sanda Cordoș: Ar fi interesant să iei câte una din fiecare... Ovidiu Pecican: Bine, vă voi da câteva exemple, care au apărut, În serial, În
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
răspundă la Întrebări ținând de hermeneutica profundă, practicată de vârfuri specializate ale elitei. (Una dintre interogațiile formulate atunci a fost dacă nu cumva cei trei ciobănași sunt o Întruchipare autohtonă a ideologiei indo-europene tripartite evidențiate În lucrările lui Georges Dumézil.) Mămăliga S-a Întâmplat un fapt mirabil. Deși porumbul a ajuns târziu (prin secolul al XVIII-lea) În teritoriile locuite de români, el a cucerit imediat piața și conștiințele. Și a făcut-o În așa măsură, Încât astăzi pare planta prin
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
târziu (prin secolul al XVIII-lea) În teritoriile locuite de români, el a cucerit imediat piața și conștiințele. Și a făcut-o În așa măsură, Încât astăzi pare planta prin excelență românească. Cel puțin alimentul principal pe care Îl furnizează, mămăliga (polenta pentru italieni și francezi), a devenit emblema țăranului român. Acest lucru a fost posibil datorită succesului aclimatizării plantei cu boabe aurii pe solul românesc și a ieftinătății produsului. Epoca de aur a porumbului În teritoriile românești a fost ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
-lea și prima parte a secolului XX. Odată cu industrializarea postbelică a țării și colectivizarea agriculturii, loviturile administrate de noul regim politic țăranilor au condus la transformarea masivă a acestora În populație urbană, muncitorească. Epoca dominației agriculturii Încheindu-se, intra și mămăliga În declin. Desigur, alimentul preparat din mălai caracterizează În egală măsură hrana mexicanilor, după cum o aflăm astăzi, când mulți dintre noi ajung În Occident să frecventeze restaurante cu specific mexican și când apar și la noi primele Tacos. Pe continentul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
apar și la noi primele Tacos. Pe continentul american el are o vechime mai mare, datând Încă din vremurile când primii conchistadori și animalele nemaivăzute care erau caii lor nu ajunseseră Încă În lumea lui Montezuma. De fapt Însă, noutatea mămăligii este relativă În Lumea Veche, cea pe care o locuim. Strămoșii noștri Își preparau deja, În secolele dinaintea sosirii bogățiilor vegetale și animale din Indiile Occidentale (porumb, dar și cartofi, ori curcanul demn și grav ca un magistrat), poșirca de
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vegetale și animale din Indiile Occidentale (porumb, dar și cartofi, ori curcanul demn și grav ca un magistrat), poșirca de mei care nu se Învârtea În ceaun și nu se tăia după răsturnarea pe un fund de lemn altminteri decât mămăliga zilelor noastre. Să nu se creadă Însă că doar ai noștri dețineau secretul poșircilor hrănitoare din cereale și nici că meiul ar fi fost unicul beneficiar al acestui tip de prelucrare gastronomică. Hrișca și arpacașul dădeau și ele mâncăruri cu
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
deschis. Este unul dintre alimentele care perpetuează amintirea unui tip de hrănire deschis tuturor, de la cei atât de mici Încât nu aveau Încă dinți, până la cei care au avut destulă vreme să uite că i-ar fi posedat vreodată. Gloria mămăligii propriu-zise este Însă, cum arătam, prin excelență modernă. O glorie fanariotă și habsburgică, deci, după cum vorbim despre Moldova și Valahia ori, pe versantul celălalt, de Transilvania și Partium. Mămăliga a devenit În scurt timp atât de accesibilă și de populară
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
destulă vreme să uite că i-ar fi posedat vreodată. Gloria mămăligii propriu-zise este Însă, cum arătam, prin excelență modernă. O glorie fanariotă și habsburgică, deci, după cum vorbim despre Moldova și Valahia ori, pe versantul celălalt, de Transilvania și Partium. Mămăliga a devenit În scurt timp atât de accesibilă și de populară printre români, Încât unul dintre numele batjocoritoare În intenție care li s-a dat acestora a fost acela de „mămăligari”. În sine, formula nu are nimic iritant. E la
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Blaga. Ceea ce contează așadar În această desemnare defăimătoare de odinioară este mai degrabă intenția peiorativă și persiflantă. Altminteri, „mămăligar” este o identitate ce trimite la locuitorul satelor de câmpie, la practicantul agriculturii, la cultivatorul pământului (desigur, cu porumb). Vremurile când mămăliga domnea peste casele celor săraci sunt Încă prea aproape pentru ca prestigiul magic al mămăligii să se fi consumat integral, Într-o țară În care raportul Între rural și urban rămâne Încă foarte aproape de paritate. În Moldova și Maramureș, printre păstori
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
peiorativă și persiflantă. Altminteri, „mămăligar” este o identitate ce trimite la locuitorul satelor de câmpie, la practicantul agriculturii, la cultivatorul pământului (desigur, cu porumb). Vremurile când mămăliga domnea peste casele celor săraci sunt Încă prea aproape pentru ca prestigiul magic al mămăligii să se fi consumat integral, Într-o țară În care raportul Între rural și urban rămâne Încă foarte aproape de paritate. În Moldova și Maramureș, printre păstori, gurmeții se pot Împărtăși Încă din bucate ce au la bază mămăliga. Balmoșul, tochitura
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
magic al mămăligii să se fi consumat integral, Într-o țară În care raportul Între rural și urban rămâne Încă foarte aproape de paritate. În Moldova și Maramureș, printre păstori, gurmeții se pot Împărtăși Încă din bucate ce au la bază mămăliga. Balmoșul, tochitura cu mămăliguță, varza cu carne servită obligatoriu la Ignat - sau cu orice alt prilej care presupune și tăierea porcului - fac parte din zestrea de bunuri gastronomice puse pe tapet de partizanii specificului bucătăriei autohtone. De fapt Însă și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prezența alimentului În cauză, fie că Îl devorează În combinație cu o zeamă iute, de ardei (faimoasele „ciuști” oltenești și muntenești), fie că intră În combinație cu diversele saramuri de pește de pe Valea Dunării ori din Deltă. Datorită omniprezenței sale, mămăliga a populat și imaginarul cult al românilor: proza lui Liviu Rebreanu, Moromeții lui Marin Preda, poezia lui Coșbuc și a celorlalți autohtoniști conțin pagini esențiale dintr-o posibilă antologie a mănăligii. Pe seama acesteia s-ar putea concepe chiar și o
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și imaginarul cult al românilor: proza lui Liviu Rebreanu, Moromeții lui Marin Preda, poezia lui Coșbuc și a celorlalți autohtoniști conțin pagini esențiale dintr-o posibilă antologie a mănăligii. Pe seama acesteia s-ar putea concepe chiar și o mitologie a mămăligii, cu pana deopotrivă inspirată și informată a unui Mircea Eliade. Cel care o va scrie va avea probabil surpriza unor mari descoperiri. Deocamdată Însă mămăliga noastră este un produs al gastronomiei reprezentative pentru spațiul românesc, oferit aproape În toate restaurantele
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
posibilă antologie a mănăligii. Pe seama acesteia s-ar putea concepe chiar și o mitologie a mămăligii, cu pana deopotrivă inspirată și informată a unui Mircea Eliade. Cel care o va scrie va avea probabil surpriza unor mari descoperiri. Deocamdată Însă mămăliga noastră este un produs al gastronomiei reprezentative pentru spațiul românesc, oferit aproape În toate restaurantele și hotelurile turiștilor dornici de bunătăți cu marcă etnică ori măcar zonală. Să mai consemnez aici și intrarea ei nu numai În spațiul comerțului și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
toate restaurantele și hotelurile turiștilor dornici de bunătăți cu marcă etnică ori măcar zonală. Să mai consemnez aici și intrarea ei nu numai În spațiul comerțului și cel al turismului rural, ci și În arealul metafizicii. Când Cioran opina că „mămăliga nu face explozie”, el prelua un stigmat etnic prezent deja În vocabula „mămăligari” aplicată de unii dominatori politici ai trecutului, Îndreptând-o, din interiorul etniei, către colectivitatea din care provenea. Ambiția lui, mi se pare, era dublă: să acutizeze, reluând
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
decembrie 1918 și 22 decembrie 1989; dacă este să caut niște locuri ale memoriei strict din punct de vedere politico-istoric. Miorița și Eminescu, dintr-un alt punct de vedere. Gastronomic, există, de asemenea, destule locuri ale memoriei românești: mititeii, sarmalele, mămăliga. Și ar mai fi. Radu Toderici: Eu mă gândesc la formulări de genul „Înainte era mai bine”, „tot Înainte era mai bine”... Sanda Cordoș: Decembrie 1989, cu tot ce Înseamnă el, ca versiuni. Sarmalele, gândindu-mă la faptul că majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În viața de zi cu zi a satului tradițional, cum se reflectă în Baltagul, să spunem, oaia din anonimat era căutată pentru brînză. Mai era și mielul de Paște. Ca bărbînță o pofteau personajele lui Sadoveanu, cu un boțișor de mămăligă, la care se adăuga bucata de porc bine rumenită într-un hîrb de ceaun. Cu brînză de bărbînță l-au întîmpinat ciobanii de pe Ceahlău pe Voievodul Ștefan, cînd urca pe munte în căutarea legendarului bour alb. Așa se închină starostele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Nu intră niciodată zilele în sac. (24) Încet-încet, departe ajungi. (24) Încet-încet, pierzi timp berechet. (25) Întâi stai și chibzuiește și apoi la drum pornește. (25) Nu sta că-ți stă norocul. (26) Cine cerne toată ziua, nu mai mâncă mămăliga. (26) Încetul cu încetul se face oțetul. (27) Ce-i mai plăcut se mâncă la început. (27) Ce-i mai bun se lasă la urmă. (28) Banul descuie toate ușile. (28) Cinstea nu se poate obține cu bani. (29) Cine
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
formei dace a cuvântului, după un prototip malana, pe când meiul este format din latinescul milium, precum teiu din tilia. Din cuvîntul malaiu s-au format apoi prin duplificare mamalaiu, care au dat naștere numelui mâncărei de astăzi naționale a Românilor: mămăliga. Ca băutură Geto-Dacii cunoșteau vinul, pe care l-am găsit încă de mai înainte cultivat de Agatirși in Transilvania. Se știe că patria cea veche a Geto-Dacilor, Tracia, era o regiune cu totul vinicolă, cauză pentru care și era considerată
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de metal? De ce nu scot ei metale din pământ dacă vor să fie bogați? De ce nu-i pun și lui dinți de metal ca lui Păun, ca să vorbească precum el, cu greutate? Când luase mânerul de la tuciul cel mare de mămăligă ca să-și facă din el arc, îl bătuseră cu el și copilul râsese, zicând că simte durerea sârmei groase de metal scurgându-i-se prin trup. Dar ceea ce-i lăsase pe absolut toți cu gurile căscate fusese felul fără greș
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în profunzime. N-am văzut nici o piesă scrisă și pusă în scenă de către actriță, dar îmi imaginez că tratează probleme importante din viața fiecărui om, pe care, prin aceste scrieri încearcă să le transmită și celorlalți. Nimic despre ,,pingele” și ,,mămăliga cu ceapă” mîncată altă dată ! Alexandru Mironov este unul din meseriașii cunoscuți în domeniul informațiilor științifico-tehnice și ,,SF” , iar eu l-am remarcat prin anii ’90 atunci cînd prezenta unul din puținele filme ,,sf” pe care le-am apreciat și
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
și totuși se consumă pe scară largă pâine albă și orez decorticat, care, practic nu au valoare nutritivă (e bine cunoscut că cele mai valoroase componente ale lor se află în coajă). Ce mai rămâne atunci în alimentația noastră? Poate mămăliga (dar e mălaiul integral?) și fulgii de ovăz, într-un műsli ocazional. Sunt foarte rari cei care mănâncă mei, orz, grâu integral. Totuși cerealele pot constitui alimente savuroase, sănătoase și variate. Ele conțin numeroase minerale, vitamine, proteine de calitate. Sunt
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]