1,008 matches
-
au intrat nici în faza de proiect (fără ele, consolidarea temeliilor nu reprezintă o soluție durabilă); Casa Pogor, sediul Muzeului Literaturii Române, acolo, unde s-a întemeiat Societatea „Junimea”, încă mai este în grija - atunci când au banii cuveniți - zidarilor; bisericile mănăstirești „Trei Ierarhi”, „Sf. Sava” sunt, și ele, în schele, de ani buni. Cât privește Biserica Armenească, ctitorie ortodoxă străveche, după unele ipoteze, înălțată în primul an al statornicirii statului Moldova, te și miri că mai stă pe verticală. Aici, e
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
se lase! Totuși nu îi era ușor, fiind zi de audiențe. Primul pe listă era Înalt Prea Sfințitul Ghedeon, mitropolit vicar, certat cu Dumnezeu și Codul Penal. Acum însă venea în numele Domnului cu o plîngere adevărată - voia înapoi niscai terenuri mănăstirești pe care se înălțase o fabrică de zahăr. Părintele nației trebuia să-l asculte și îl asculta, făcînd din cînd în cînd, propagandistic, semn consilierilor să noteze. Că ei notau oricum. La prima oră a dimineții, vocea cîntată a reprezentantului
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
cochetat cu închisoarea. Slavici, Arghezi sau Bogza sunt numai vârfurile acestui aisberg sordid. Pașoptiștii, se știe, dar se trece repede cu vederea, au avut parte de numeroase experiențe de gen (chiar dacă adeseori acestea au fost deturnate blând sub forma „surghiunului” mănăstiresc). Chiar începuturile literaturii noastre sunt marcate de un astfel de caz: tragica epistolă pe care nefericitul Cocrișel o trimite celor în drept să-l răscumpere. Cazuistica e, cum se vede, diversă. Investigarea ei s-a lăsat așteptată. Lipsea, pe deasupra, și
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
picioare" în vreme ce orășenii din Tg. Neamț beneficiază de spații adecvate (vezi episodul cu pupăza, din care rezultă cu claritate că Ștefan a Petrea nu are o dugheană și își exercită negustoria "din picioare"). Numai din 1863, când Cuza secularizează averile mănăstirești, luând practic satul de sub epitropia mănăstirii și punând-o sub cea a orașului, putem vorbi de schimbarea stăpânului... Dependența față de celebra mănăstire lasă însă un gust amar. La 1743, obligațiile înseamnă douăsprezece zile de muncă (corvada boierescului) și zeciuiala "din
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
care apa era încălzită cu pietre de râu încinse în foc, dar amănuntul denotă clar nu o sihăstrie, ci o viață monahală organizată, o abație cu minimum 10 călugări, cum cerea regula (21, 2), a Sf. Benedict. Ori, această viață mănăstirească după regula benedictină nu se putea întâmpla decât pe malul Mureșului, în „orașul înstărit Moresena, sau Morissena, numit Cenad în cinstea victoriei ducelui Csanád șvasalul Regelui Ștefan Iț” (Moresena seu Morissena urbs a Sancto o rege in honorem ducis sui
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]
-
în 997 Ordinului benedictin nenumărate privilegii, reînnoite la 1001 de Carta de la Pannonhalma, regele Petrus Orseolo (1038-1041), care revoca episcopii după bunul său plac și cu sângerosul Rege Samuel Aba (1041-1044) au retras majoritatea privilegiilor călugărilor benedictini, impunând dijmuirea averilor mănăstirești. Spolierea Bisericii este, de fapt, adevăratul motiv al imprecațiilor la care se dedă Gerard la adresa potentaților locului, cu precădere a perfidului rege Aba (perfide Ovonem). Așa, de pildă, în ultimul capitol din Deliberatio regele devine un „om păduchios” (hominem cimicis
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]
-
denumirea era rezervată unei mari părți a regiunii numite în sens larg Thracia. Trebuie avut însă în vedere faptul că, în momentul în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza, elevul lui Theofilos Kairis în Insula Andros, a trecut la confiscarea averilor mănăstirești, în 1862, și, totodată, la abolirea definitivă a slavonei ca limbă de cult a Bisericii, precum și a alfabetului chirilic, constituirea națiunii române era un proces încheiat (terminus post quem). În veacurile anterioare, din vremea domnitorului valah Mircea cel Bătrân (1400
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
Țara Neamțului - patrie mănăstirească l În această regiune, fiecare lăcaș de cult are o istorie impresionantă O excursie în zona Neamțului, care să includă neapărat vizitarea mănăstirilor de aici, este oricând binevenită, fiind totodată și un bun prilej de a vă încărca bateriile. Apreciind
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
un important centru de cultură și artă românească medievală. În 1497, Ștefan cel Mare ridică aici Biserica Înălțării, cea mai mare dintre ctitoriile sale, frescele interioare constituind ultimul ansamblu pictural rămas din vremea ctitorului. Așezământul posedă cea mai mare bibliotecă mănăstirească, circa 18 000 de volume, printre care sute de manuscrise de mare valoare în limbile slavonă și greacă. Mănăstirea Secu a fost ridicată de marele vornic Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche, în 1602. Între 1812-1818, biserica a fost mărită
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
Mare și de anahoretii care trăiau după regulile Sfântului Antonie cel Mare. Tot Sfântul Vasile este cel care a scris Regulile vieții monahale și a pus bazele Filocaliei cu Sfăntul Grigorie, acestea rămânând în Biserica de Răsărit temelia organizării vieții mănăstirești. Sfântul Vasile cel Mare este cunoscut și ca protector al familiei și al săracilor. El a acordat o mare atenție păturii sociale sărace, venind în ajutorul acesteia prin remarcabile acte de caritate. Este cel dintâi ierarh care a întemeiat, pe lângă
Sfântul Vasile, părintele monahismului oriental, serbat la 1 ianuarie. Ce trebuie să facă fetele nemăritate by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/52843_a_54168]
-
nuanțe, ci contest relevanța ei. În același tabel este vizibilă mai vechea polemică între viziunea estetică și viziunea etică asupra culturii, cea din urmă fiind propusă coerent de Sorin Alexandrescu în Privind înapoi, modernitatea. "Esteții" sînt echivalați cu feudalul "cler mănăstiresc", aflați deci sub oblăduirea unui sistem instituțional bine pus la punct. Fundamentalismul estetic este pus la zid nediferențiat, discuția ar fi meritat ea însăși o carte ținînd cont că în cartea amintită mai sus, autorul dă doar două exemple din
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
fost luați ca robi. După atacul tătarilor, schitul este refăcut abia în 1756 de către episcopul Inochentie și domnitorul Matei Ghica (1753-1756) care s-au retras aici din cauza unei epidemii de ciumă. Episcopul Inochentie a adus o serie de adăugiri complexului mănăstiresc, el adăugând catapeteasma (1766) și pridvorul închis (1768). Între anii 1852-1853 s-au efectuat lucrări ample de reparații, din inițiativa episcopului Meletie Istratie al Hușilor, care a făcut mai multe vizite la schit și a văzut starea de ruină a
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
iar ramele pictate de ieromonahul Lavrentie. Lucrările au fost finalizate la 4 septembrie 1853, costând 9065 lei și 10 parale . Biserica a fost schit de călugări până în anul 1863, când acesta s-a desființat ca urmare a Legii secularizării averilor mănăstirești. Lăcașul de cult a devenit biserică sătească, iar, prin Legea din 1893, biserică parohială. Edificiul a suferit reparații și în anul 1883. În anul 1903 s-a făcut o nouă reparație capitală a bisericii prin contribuția benevolă a credincioșilor parohiei
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
martie). Printre călugării care au viețuit la menționăm pe actualul arhimandrit Mina Dobzeu (n. 1921) care a fost tuns în monahism acolo în anul 1946 și hirotonit ierodiacon în 1948. În prezent, în mănăstire viețuiesc 5 călugări. Din întreg ansamblul mănăstiresc de odinioară a fost păstrată doar mica biserică de lemn cu hramul "Buna Vestire", o biserică de piatră cu hramul "Sf. Ilie" și chiliile celor câțiva călugări care viețuiesc acolo. Biserica veche este construită din lemn de stejar în anul
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
și sub noul ei nume francez, Saint Abram de Bron. Beniamin din Tudela relata în jurnalul său: În fruntea oștilor musulmane comandantul kurd Salah ad Din (Saladin) a cucerit Hebronul în anul 1187. Și în acest caz unele tradiții creștine mănăstirești atribuie evreilor din oraș o colaborare cu asediatorii musulmani, descrisă în mod identic cu cea din vremea califului Omar. Numele orașului devine iar Al Halil. Din aceasta perioadă, se menționează prezența unui cartier kurd care a dăinuit până la începutul epocii
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
băbuță, și un milion de ruble”. Cu un ochi sever, părintele Natanail nu dormea niciodată culcat în pat, se spăla primitiv (fiindcă a face duș e ca și cum a-i mânca ciocolată) și reușea să țină toată buna rânduială a obștii mănăstirești, fără să-și neglijeze canoanele de rugăciune. Era spaima novicilor care se trezeau cu el pe cap când le era lumea mai dragă, dar și a KGB-iștilor veniți în controale, dornici să submineze autoritatea mănăstirii, pe care îi punea
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
mare sfințenie a sârbilor din Clisura Dunării. Această icoană este o copie a celebrei icoane de la Hilandar și care o reprezintă pe Fecioara Maria cu trei mâini. Icoana se află imediat la intrare, în partea de nord a zidului bisericii mănăstirești. Situația se schimbă cumva înspre mai bine, fiindcă în 1805 se construiește din piatră conacul mănăstirii Baziaș. Dar, în 1848, cei nouă călugări trăitori la mănăstirea Zlatița vor fi martori oculari ai incendierii lăcașului lor sfânt de către ostașii Batalionului 9
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
1860 - scriu iereul Vasa Lupulović și prof. Borislav Đ. Krstić -, biserica a fost pictată în interior de pictorii Živko și fiul său Dimitrije Petrović din Zemun, ajutați de zugravul Moritz Brayer...“. În același timp, aici a funcționat și o școală mănăstirească. În perioada 1868-1872, se fac reparații la biserică și conac, evenimentul fiind consemnat pe o placă de marmură prinsă de peretele de nord, imediat la intrarea sub clopotniță. Țintă pentru tunuri În primul război mondial, biserica a fost ținta tunurilor
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
din punct de vedere administrativ de comuna Socol din județul Caraș-Severin. Istoria sa se împletește cu cea a mănăstirii. Istoricii presupun că mai întâi a fost construită mănăstirea, iar apoi satul, unde au fost aduși lucrători care să muncească pământurile mănăstirești. Aceștia au primit câte-un loc de casă și de grădină, dar li s-a acordat și dreptul de a-și duce animalele la pășunat, de a tăia lemne din pădurile mănăstirii, ei fiind și scutiți pentru o vreme de
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
a sfințit piatra de temelie și s-a început ridicarea noii biserici, sub supravegherea părintelui Gheorghe Urda. Din 1994, Filofteia Oltean a fost rânduită ca stareță a noului așezământ, care a vegheat până la cele mai mici amănunte ridicarea întregului ansamblu mănăstiresc, închinat Soborului Sfinților 12 Apostoli (30 iunie). Palatul stăreției este o construcție supraetajată cu o arhitectură cuceritoare, o remarcabilă transpunere creatoare a stilului maramureșean al bisericilor de lemn. În cadrul complexului se mai regăsesc un altar de vară și un mic
Agenda2004-32-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282748_a_284077]
-
dar puțin cunoscut, este și logofătul brâncovenesc Vlad Boțulescu, care și-a „îmblînzit” prin intermediul scrisului singurătatea celor 18 ani de temniță. Alte exemple, colaterale, sunt desprinse din cronicile lui Muste și ale lui Radu Popescu sau reproduc documente din arhive mănăstirești descoperite de N. Iorga și scrise de diverși deținuți cvasianonimi. Istoricul literar se simte încă și mai în elementul său cînd se ocupă de formele punitive în secolul 19, orientîndu-și atenția inclusiv asupra deportărilor - de la Soveja lui Alecu Russo, trecînd
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
a explicat, luni, într-un comunicat, necesitatea construirii acestui nou lăcaș, întrucât actuala Catedrală patriarhală, construită la mijlocul secolului al XVII-lea (1656 - 1658), a devenit neîncăpătoare. "Catedrală Patriarhală, construită la mijlocul secolului al XVII-lea (1656 - 1658), a fost inițial biserică mănăstirească, devenită ulterior catedrală mitropolitană în anul 1668, iar din anul 1925, odată cu înființarea Patriarhiei Române, ea servește în mod provizoriu drept Catedrală patriarhală până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, așa cum se menționează în pisania scrisă deasupra ușii de intrare de patriarhul
Catedrala Mântuirii Neamului: Şantierul a ajuns la ultima etapă, cea a fundaţiilor speciale () [Corola-journal/Journalistic/25613_a_26938]
-
și Mica ori războiul dintre Ticu și mine, m-a împiedicat să mai torn și eu petrol pe foc. Pe pămîntul acesta mustind de durere și ură nu a mai fost niciodată loc nici pentru nostalgia mea după grădina pură, mănăstirească și roditoare, a lui Ticu, nici pentru mine. Fragment din romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, în curs de apariție la Editura Polirom
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
tonul potrivit al unei relatări omnisciente într-un stil alb, transparent și dinamic. Intră, apoi, firesc „în pielea personajelor” cărora le înregistrează cu neostentativă acuitate „vocile”. Este stilul rece, precis al prozei angloamericane, dar care se mulează, complice, pe potriva mediilor mănăstirești moldovene. Fidelitatea reconstituirii evenimentelor e dublată de verosimilitate în reconstituirea imaginativă a situațiilor. Aici nu mai e treaba reporterului, ci a artistului. Tatiana Niculescu Bran nu „ține partea” nimănui, ci îi înțelege simultan din interior, cu luciditate empatică, pe toți
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
IOSIF AL II-LEA În 1790 a murit Iosif al II-lea, împăratul Austriei, fiul reginei Maria Theresa. Născut în 1741, a fost din 1765 până în 1780 coregent al mamei sale. A inițiat reforme, cum ar fi secularizarea unor averi mănăstirești, lichidarea iobăgiei - mai întâi în Cehia și Moravia, apoi, după răscoala lui Horea, în Transilvania (îngrădirile au anulat-o în realitate). A stimulat dezvoltarea industrială. Politica sa de centralizare și germanizare a popoarelor supuse (în 1785, germana a devenit limba
Agenda2005-08-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283417_a_284746]